Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)
1969-09-11 / nr. 6556
j PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6556 Joi, 11 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani pe temele ZILEI IN AGRICULTURĂ STRINGEREA ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI SUNT IN INTIRZIERE! SE IMPUN MASURI URGENTE! Cooperativele agricole de producție din județul nostru au de recoltat acum, in toamnă, 82.500 hectare cu porumb si 32.000 hectare cu floarea-soarelui. Totodată, trebuie să însilozeze 150.000 tone furaje. Este — după cum unanim se apreciază — cel mai mare volum de lucrări, în comparație cu alte perioade ale anului. Peste tot, cu mici excepții, culturile au ajuns la maturitate și recoltatul poate să se desfășoare din plin, iar o dată cu aceasta să se însilozeze cantitățile de furaje prevăzute. In planul de măsuri adoptat la plenara lărgită a Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, cu aproape două săptămini în urmă, se prevedea, printre altele, recoltarea cu prioritate in 7—8 zile a 16.000 hectare porumb de pe care cocenii să fie însilozați, apoi progresiv toate forțele să fie îndreptate spre intensificarea recoltării porumbului și florii-soarelui, astfel ca cel tîrziu la 1 noiembrie recolta să ajungă în magazii și hambare. Prevederi bune, realiste, la finalizarea cărora însă s-a demarat, în multe unități, cu o nepermisă încetineală Din cele 16.000 hectare cu porumb prevăzute a fi recoltate pînă luni 8 septembrie (de pe care cocenii să fie însilozați) s-au recoltat, după cum aflăm de la Direcția agricolă, mai puțin de 2.800 hectare. Din ce cauză ? Există o reținere nejustificată la unii președinți și specialiști din cooperativele agricole, abținere datorată necunoașterii precise a stadiului de dezvoltare a culturilor, nepregătirii corespunzătoare a campaniei. La Ciochlia de Sus, de exemplu, trebuie să se recolteze 100 hectare porumb de pe care cocenii să fie însilozați. Pînă marți seara, se recoltaseră doar citeva hectare. Președintele cooperativei, Dumitru Priceputu, întrevede greutăți în asigurarea furajelor, deoarece culturile duble din acest an s-au dezvoltat insuficient, iar masa verde ce se va obține nu va putea fi însilozată. Dar, în loc să acționeze pentru completarea deficitului de furaje, prin însilozarea cocenilor, așa cum s-a stabilit de către organele agricole, se plânge că nu are ce face cu porumbul recoltat, că nu s-au asigurat din timp gropile de siloz, forța de muncă necesară. Oare toate aceste probleme nu sînt de competența președintelui, a consiliului de conducere, care trebuia să primească un ajutor mai substanțial în soluționarea lor și din partea organelor agricole județene ?... Situații asemănătoare pot fi întîlnite și la Negureni, Murfatlar, Poarta Albă, Esichioi și în multe alte cooperative. Această stare de lucruri trebuie să dea de gindit tovarășilor de la Direcția agricolă județeană și de la U.J.C.A.P., deoarece pe întregul județ mai sunt de însilozat, în momentul de față, aproape 70.000 tone furaje, iar condițiile bune existente nu sunt fructificate decit sporadic. Viteza zilnică la recoltatul porumbului și florii-soarelui, cu totul nesatisfăcătoare, este urmarea firească a lipsei de pregătire și organizare. S-ar fi putut recolta pînă acum, după cum apreciază înșiși specialiștii de la Direcția agricolă, circa 20.000 hectare cu porumb. Dar, s-au recoltat mai puțin de 3.000 hectare!! Dacă se va lucra în continuare cu o asemenea „viteză“, recoltatul se va termina prin luna februarie. In aproape jumătate din cele tv0 cooperative agricole, recoltatul porumbului și al florii-soarelui, practic nici nu a început. (Continuare în pag.an-a) Consfătuirile cadrelor didactice rutieri s-au desfășurat in 15 centre din judenestru consfătuirile cadrelor didactice prilejuite de apropiata deschidere a noului an de învățămînt. Cu această ocazie, pe baza referatelor prezentate in cadrul consfătuirilor, s-au analizat rezultatele obținute în anul de învățămînt 1968—1969 și sarcinile ce revin unităților școlare din județ in lumina istoricelor documente aprobate de Congresul al X-lea al partidului. Din dezbaterile la care au luat parte un mare număr de educatoare, învățători și profesori s-au desprins hotărirea fermă a corpului didactic din județul nostru de a obține rezultate și mai bune decât în anul precedent. e Fotbal: FARUL FEUERBACHCE §> Mm cronică diurnă si Rînduri pestrițe pagina a II-a ÎN ZIARUL DE AZI Responsabilitatea socială a tinerei generații Raid-anchetă. DEBUT LA CATEDRELE SATULUI . Atitudini: O PENIBILA APARIȚIE CONSTANTEANA LA EMISIUNEA „STEAUA FARA NUME" pagina a IlI-a j Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene, condus de Francois Enderlin, care se află în țara noastră în vederea realizării unui film România. In cadrul convorbirii, ziariștilor elvețieni le-a fost acordat un interviu filmat. î Itinerar documentar: ,EREN ROMANIA ’69“ I ■ ■ : :rr- ....~ . " ' ' •• " ’ " ; • . ,•- . . - ■ Dezbaterea cifrelor de plan în secții și ateliere Un climat propice analizei minuțioase a tuturor laturilor producției Dezbaterea cifrelor de plan pe 1970, care se desfășoară în aceste zile în ateliere, sectoare și secții de producție, constituie, un examen al maturității colectivelor de muncă,, chemate, să analizeze multilateral, pe baza rezultatelor obținute, aspectele pozitive, și negative existente- pînă, acum, posibilitățile de care dispun, să preconizeze măsuri eficiente pentru :'îndeplinirea' în totalitate a sarcinilor economice pe anul în curs, să creeze condiții pentru o activitate de producție îmbunătățită, sub toate aspectele, în'anul'viitor,cînd în fața fiecărei intreprinderi stau sarcini majore, izvorîte din prevederile Congresului al X-lea al partidului. Faptul că obiectivele de plan pentru anul 1970 sunt cunoscute cu multe luni înainte", creează perspectiva asigurării cadrului tehnicomaterial optim îndeplinirii sarcinilor de producție, atingerii unei eficiențe economice, superioare, criteriu de bază al aprecierii oricărei activități productive. Această cerință a fost puternic reliefată, de pildă, de dezbaterile care au avut loc in secția celuloză a FABRICII DE HÎRTIE ȘI CELULOZA PALAS. După ce au relevat rezultatele obținute de la Începutul anului și pină acum, numeroși maiștri, muncitori, ingineri din secție au acordat toată o atenția unor probleme de deosebită importanță pentru activitatea viitoare. După toate prevederile, aceasta se va desfășura, în perioada în care urmează, în condiții mai dificile decât în trecut, datorită faptului că materia primă de bază — paiele — nu a fost asigurată în întregime, iar calitatea ei este sub normele tehnologice stabilite (un procentaj de 35—10 la sută corpuri străine, în loc de 9—10 la sută înregistrat în anii precedenți). Aparent minor, aspectul acesta este de mare însemnătate, fiindcă o materie primă cu astfel de caracteristici determină creșterea consumurilor specifice la agenții chimici utilizați în procesul de fabricație, duce la mărirea numărului defecțiunilor mecanice la utilaje, influențează negativ gradul de albire a celulozei și hîrtiei, indice calitativ foarte important al producției. De aceea, așa cum arăta, printre alții, inginerul Mircea TIMOFTE, șeful secției celuloză, și maistrul tehnolog Vasile Cîrmici, noile sarcini impun o muncă mult mai chibzuită și o disciplină fermă a fiecărui salariat, pentru că numai astfel planul de producție pe anul în curs și pe cel viitor va fi integral îndeplinit. Spunînd aceasta, vorbitorii, ca și tovarășul Spiru Bujgoli, conductor în compartimentul tocătoriei mecanice, s-au referit direct la lipsa de disciplină și la dezorganizarea muncii existente in acest important punct al procesului tehnologic, ceea ce duce la diminuarea randamentului activității întregii secții. Faptul că, de exemplu, pe întreaga fabrică s-au înregistrat opt luni peste 5.000 ore abundențe nemotivate, din care mare parte la secția celuloză, ceea ce a accentuat și mai mult lipsa forței de muncă resimțită aici, reliefează suficient ce importantă resursă a fost irosită pînă acum. Chiar în condițiile existenței unei materii prime de bună calitate s-au produs numeroase defecțiuni (Continuare în pag. a III-a) • Sinteză a unui ritm impetuos de dezvoltare Ceea ce îți atrage în primuî rînd atenția — bineînțeles, dincolo de exponatele propriu-zise — sunt cifrele de sinteză care marchează ritmuri de dezvoltare, care pe noi, românii, ne umplu de satisfacție, iar pe oaspeții noștri de peste hotare îi uimesc. De pildă, faptul că din 1960 și pînă la sfîrșitul anului trecut, producția globală industrială a țării a crescut de 2,7 ori. Aceasta ilustrează eficiența politicii partidului nostru, care a transformat România într-o țară cu o ecano(Continuare în pag. a III-a) „E.R.E.N. — ROMANIA ’69"; în prim plan, pavilionul central. GRANDIOS TABLOU AL PATRIEI SOCIALISTE a.c. Pînă duminică, 7 septembrie „EXPOZIȚIA REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAȚIONALE — ROMÂNIA 1969“ a fost vizitată de peste 500.000 de oameni. Zilnic, cu trenuri sau autobuze, în grupuri de excursioniști organizate de O.N.T. sau individual, din toate colțurile țării, mii și mii de oameni se îndreaptă spre Capitală, pentru a vizita expoziția. Și din județul nostru numeroși oameni ai muncii au vizitat expoziția și o dată întorși în întreprinderile în care lucrează povestesc tovarășilor lor de Realizările de până acum, rod al politicii înțelepte a Partidului Comunist Român, al hărniciei poporului nostru muncitor, conmuncă, cu justificată mîndrie, plini de însuflețire, ceea ce au văzut. Impresiile.Tot constituie un puternic îndemn , pentru ca alți și alți constănțeni să pornească zilnic, în excursii de documentare, la București, să viziteze expoziția din Piața Scînteii. Venind în întîmpinarea doleanțelor, exprimate de numeroși cititori, pentru" a-i ajuta să desprindă ceea ce este essențial din marea panoramă a expoziției, , publicăm în lândurile de față acest succint ghid documentar „E.R.E.N. — ROMÂNIA 1969“, stituie dovada elocventă — așa cum arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea expoziției „România 1969“ — că „25 DE ANI, IN ROMÂNIA S-A MUNCIT“, o dovadă că, și pe mai departe, în uzine, pe ogoare, în institutele de cercetare, in orice loc de muncă, oamenii, constructorii socialismului, nu vor precupeți nici un efort, nimic din priceperea, din pasiunea, din energia lor creatoare, pentru a îndeplini exemplar obiectivele majore stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Fără îndoială, expoziția nu poate fi văzută — mai bine zis, cercetată — intr-o vizită turistica <obișnuită, fiindcă ea te îndeamnă la documentare aprofundată, fiindcă aproape fiecare din cele aproximativ 60.000 de exponate, amplasate pe o suprafață totală de 72.000 mp (împreună cu complexul de pe malul lacului Herăstrău) — aproape de două ori mai mult ca expoziția jubiliară organizată în același loc în 1964, față de care s-au construit în plus 12.000 mp de pavilioane și s-au amenajat 20.000 mp de platforme exterioare de expunere. Organizatorii, proiectanții, constructorii expoziției, cei care au decorat-o și s-au ocupat de expunerea produselor au reușit o adevărată performanță în a sistematiza și a pune la punct acest vast tablou al realizărilor, astfel ca vizitatorului să-i fie lesne a face comparații, a stabili relații între diferite sectoare și ramuri de producție, a stabili prioritățile de care s-au bucurat unele dintre ele, în cadrul programelor de dezvoltare economică urmărind valorificarea cit mai eficientă a bogățiilor țării, a sublinia perspectivele viitoare ale ansamblului și fiecărei componente in parte. E.R.E.N. ROMÂNIA ’69 — simbol și mărturie a socialismului victorios, încerci un puternic sentiment de mîndrie patriotică, de dragoste și devotament față de partid, de încredere în viitorul luminos și fericit al țării, parcurgînd cei aproape 7 km, cit însumează itinerariul marii expoziții, înmănuhchind cele mai reprezentative creații ale poporului nostru ;.în sfertul de veac pe care, acesta l-a parcurs de la eliberarea sa, expoziția „ROMÂNIA 1969“ reprezintă o imagine multilaterală, panoramică,dar în același timp de sinteză, a marilor prefaceri economice,sociale și politice prin care a trecut România, a strălucitoarei sale afirmări pe plan internațional, în contextul civilizației și progresului mondial, oferă o imagine a nesecatelor posibilități ,pe care țara și poporul nostru le au, de a aborda cu îndrăzneală realizarea unor noi și grandioase proiecte, menite să asigure dezvoltarea și pe mai departe, intr-un ritm susținut, economia națională, să ridice pe o treaptă mai înaltă standardul de viață al celor ce muncesc în patria noastră. ' mmm in „cercul vicios AL APROVIZIONĂRII TEHNICO-MATERIALE Prin poziția sa specifică, Industria locală poate genera ample discuții, analize, investigații. Cert este că și în acest sector sunt investite însemnate potențe umane și materiale și că singurul criteriu de apreciere în ceea ce privește activitatea ce o desfășoară este — asemenea tuturor ramurilor producției — eficiența economică pe care ea o realizează. O dată stabilit acest comandament, este insă absolut necesar să se țină seama că — așa cum se arată și în Directivele Congresului al X-lea al partidului — valorificind acele surplusuri disponibile de materii prime și materiale ale industriei republicane, rostul ei trebuie privit, totuși, și din unghiul obligației ce o are de a satisface o cerere de specifice și de a tot mai mărfuri mare diversitate , ceea ce presupune înțelegerea integrală a necesităților de aprovizionare tehnicomaterială și — mai ales — de satisfacere a acestor necesități, pe măsura obiectivelor de plan stabilite în conjunctura dezvoltării ansamblului economiei naționale. Am amintit toate acestea, fiindcă, din nou, în industria locală a județului nostru iși fac simțită o nedorită prezență fenomene de neconcordanță între ceea ce se cere acestui sector și condițiile care i se asigură pentru aceasta. Iată, bunăoară, atrage atenția faptul — semnalat în ziarul nostru și cu citeva zile în urmă — că o serie de întreprinderi din industria locală nu și-au îndeplinit planul producției marfă vîndută și încasată, precum și sarcinile in ceea ce privește livrările la export. Explicațiile primite în această privință din partea tovarășului ing. Gheorghe BOJA, inginerul șef al Direcției județene de industrie locală, sunt pe cit de concise, pe atit de semnificative. La I.I.L. Medgidia, a rămas nerealizată o cantitate de mobilier, din cauza lipsei furnirului de stejar, pe care întreprinderile subordonate Ministerului Economiei Forestiere nu l-au livrat la timp. Ne amintim că, pe parcursul acestui an, și alte întreprinderi de industrie locală din județ (I.P.L.) au avut necazuri de aceeași natură și ni se pare cu totul nepotrivită poziția furnizorilor din sectorul respectiv, care nu-și respectă obligațiile contractuale, deși aceasta influențează negativ îndeplinirea unor sarcini in ceea ce privește livrările la export, în timp ce în întreprinderile de mobilă din cadrul M.E.F. se acumulează cantități destul de importante de produse pentru care nu este asigurată desfacerea. Mai departe, nici I.I.L. Hirșova nu și-a respectat intru totul sarcinile de plan, fiindcă— ni s-a explicat — calitatea răchitei pentru unele sortimente de mobilier specific pe care le execută nu a corespuns intru totul cerințelor beneficiarilor. Or, ni se pare că aceasta nu este o situație căreia nu i se putea găsi la timpul cu,venit o rezolvare convenabilă. Și mai ciudată este situația I.P.A.T.J unde producția destinată exportului n-a fost îndeplinită fiindcă întreprinderea nu reușește să achiziționeze (deși are repartiții și contracte) linii de calitate corespunzătoare necesară covoarelor care trebuie livrate unor firme din străinătate. De la Cisnădie sau din alte părți, Ministerul Industriei Ușoare nu asigură decât aproximativ o treime din cantitatea de lină corespunzătoare din punct de vedere al procentajului de alb și — mai ales — al lungimii firului, necesară confecționării covoarelor manuale. Restul este lină care nu poate fi folosită și rămîne în stoc. Socotind că pentru astfel de practici se vor lua măsurile necesare, astfel ca pină la sfirșitul anului restanțele din plan să fie recuperate, atrage însă atenția faptul că nici în ceea ce privește perspectiva lucrurile nu stau prea bine. Pentru 1970, industria locală a primit cifrele de plan aproximative în ceea ce privește nivelul producției. Defalcarea acestuia pe sortimente și termene, însă, trenează — și aceasta din mai multe motive. El nu va fi definitivat decit după contractările cu organele comerțului și aceasta M. MACARIE (Continuare in pag. a II-a) IN INDUSTRIA LOCALA ii