Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)
1969-10-10 / nr. 6581
Pag. a 2-a ÎNDEPLINIREA contractului (Urmare din pag. 1) ACUM STĂM CU OCHII PE DRUM. CE VA FI PESTE CÎTEVA ZILE? La baza de recepție din Negru Vodă am întîlnit forfota unui veritabil „virf de campanie". „Intradevăr — ne spune șeful bazei, tovarășul Ion POPESCU, de cîteva zile s-a mai intensificat ritmul, dar tot n-am ajuns la nivelul posibilităților. Am pregătit două benzi transportoare, două uscătoare pentru a putea primi atît știuleți cit și boabe. Dar, cooperativele agricole Tătaru, Vîlcele, Vîrtop și Coroana n-au început nici pînă acum să livreze din porumbul contractat, deși suntem informați că au mari cantități de porumb recoltat“. La baza de recepție Constanța- Obor, tovarășul Osman AZIL, ne spune: „Acum stăm cu ochii pe drum, așteptînd mașinile“. „Pînă azi (9 octombrie — n.n.), în depozitele noastre, din cele peste 3.000 tone de porumb, obligații contractuale ale cooperativelor agricole Potîrnichea, Corbu de Jos, Marchița, Costinești, Viile Noi, Cividiu, Năvodari și altele din raza municipiului Constanta, nu s-a adus decit... 150 tone. S-ar crede că nici n-a început recoltatul. Ne gîndim la zilele viitoare, cind se vor îngrămădi zeci de mijloace de transport. Numai de-ar tine timpul bun...“. „N-avem mijloace de transport, n-avem forță de muncă pentru bătutul porumbului —* se justifică cei mai mulți președinți de cooperative agricole. Nu este adevărat! La Petroșani și Șipote — și nu numai acolo — camioanele stau zile in șir In garaje sau sunt folosite in cu totul alte „activități“. Repetăm, ceea ce lipsește este organizarea, numai organizarea. Cum poate fi interpretat de pildă faptul că la cooperativele agricole din Crucea, Mihail Kogălniceanu și altele, unde recoltatul florii-soarelui s-a încheiat de aproape două săptămâni, încă nici acum nu s-a terminat livrarea produselor la bazele de recepție, dacă nu ca o gravă lipsă de răspundere in organizarea transporturilor ? CIFRA DIN CONTRACT NU SE POTRIVEȘTE DELOC CU CEA DE PE PIAȚĂ Poposim la grădina de legume a cooperativei agricole de producție Pecineaga. Sînt recoltate ultimele produse. La vara de toamnă producția a depășit 30.000 kg la hectar. Am întîlnit aici un tehnician de nădejde — Gheorghe TOADER, cîțiva pricepuți șefi de echipe — Anton PANU, Nicolae ISTRATE, Gheorghe VASIOIU. „Suntem mulțumiți de modul cum s-au achitat cooperatorii din Pecineaga de livrarea calitativă și cantitativă a produselor“ — ne spune Constantin GANEA, tehnician recepționer al centrului I.S.F. Eforie. Aflăm că cooperativa și-a depășit contractul la tomate cu aproape 200 tone. Același lucru la majoritatea produselor, astfel că venitul planificat din legumicultură (1,7 milioane lei), va fi realizat și chiar depășit. Bine ! Cu totul asta este situația la cooperativa agricolă de producție din Tuzla. Aici, din cele 100 ha insămințate cu legume, 60 ha au fost ocupate cu tomate. S-au contractat 120 tone cu I.L.F. și 350 tone cu fabrica „Munca". Contractul a rămas, insă o formalitate, un petec de hirtie. Astfel, pînă in prezent, la prima întreprindere s-au livrat doar 250 tone de roșii, adică cu puțin peste jumătate din cit se prevăzuse. Nici contractul cu cealaltă întreprindere n-a fost respectat. Există aici, in această nepotrivire de cifre, cea din contract cu cea care arată livrările, un adevărat lanț al slăbiciunilor, al neglijențelor și al justificărilor. Rezultatul acestui mod formal de a privi contractul, care in ultimă instanță este un act juridic, este următorul : in timp ce consumatorii n-au găsit pe piață aproape 200 tone de roșii, cooperatorilor din Tuzla le lipsesc din pungă, respectiv din venitul planificat la începutul anului, aproape 700.000 lei. Situația este aproape asemănătoare la cooperativa agricolă de producție din Moșneni. Acest lucru este cu atit mai grav dacă ținem seama de faptul că, atît Tuzla cit și Moșneni sunt cooperative cu un sector legumicol dezvoltat, cu posibilități, cu tradiție in această cultură deosebit de rentabilă. Din păcate, sectorul de legume, și implicit contractul încheiat cu statul, au fost tratate in ambele cooperative agricole cu aceeași nepermisă ușurință. Uniunea județeană a cooperativelor agricole, Direcția agricolă județeană, specialiștii care muncesc in cadrul unităților au datoria ca, în această perioadă, paralel cu măsurile pentru urgentarea lucrărilor agricole de sezon, să stabilească concret ce și cum trebuie procedat pentru îndeplinirea contractelor de către fiecare cooperativă agricolă, la toate produsele, în termenele stabilite. Raidul-anchetă întreprins a arătat că în special floarea-soarelui și la porumb cilabrele înscrise în contract pot fi foarte mult depășite. Acest lucru este în interesul statului, al fiecărei unității, al tuturor cooperatorilor. Organele și organizațiile de partid au importanta datorie de a explica consiliilor de conducere, fiecărui cooperator în parte că ridicarea nivelului de trai material și spiritual al țărănimii noastre depinde într-o măsură hotărîtoare de armonizarea intereselor acesteia cu interesele întregii populații a țării noastre, în ansamblul efortului general al partidului și statului pe linia creșterii bunăstării întregului popor. Neglijențe de... toamna In curtea cooperativei agricole din Nicolae Bălcescu de unde am realizat această fotografie, sunt aruncate la voia intimplării, sub cerul liber, mari cantități de îngrășăminte chimice. Ce părere au președintele Nicolae Nica și cei cinci ingineri ce îndrumă, din punct de vedere agrotehnic, această cooperativă ? Locul fiecărei grămezi de porumb este marcat de mii și mii de boabe, un kg, două la fiecare grămadă. Fotografia este din lanul cooperatorilor din Moșneni, dar putea fi și din multe alte locuri. In grădina legumicolă a cooperativei agricole Mihail Kogălniceanu se risipesc mari cantități de roșii nerecoltate, in timp ce cooperatorii se îndeletnicesc cu alte munci personale, adunând tulpine de floarea-soarelui pe care le transportă acasă sau stind la taifas în comună. "** à JL1 V L DOBROGEA NOUA nr. 6581 Ingineri piscicoli, pescuind posturi călduțe (Urmare din pag. I) simplu tehnician, șef de sector, la Mangalia. Dar, au precizat tovarășii, „știți, noi l-am... moștenit , dar nu mai lucrează la noi“. Credeți oare că și-a descoperit adevărata vocație ? Nicidecum. Inginerul piscicol Artamon lucrează acum ca simplu funcționar la I.E.B.C. Mangalia. La rândul lui, Grigore Bodnarenco, și el inginer piscicol, se ocupă de protecția nimicii la Trustul construcții locale. Și-a însușit o a doua calificare, absolvind, în acest sens, cursuri post-universitare ? întrebarea are un alt răspuns, unul pe care cei de la Inspectoratul județean l-ar formula, aproximativ, in acești termeni: „A lucrat și la noi și... Dar, în 10 ani, a trecut prin 20 de întreprinderi. A fost și la Fabrica de ambalaje metalice“. Un specialist în probleme de pescuit lucrează, chiar și pentru o vreme, într-o unitate metalurgică. Un altul, să amintim cazul lui Gh. Gazibar, șeful serviciului prestări de servicii la întreprinderea de apă-canal din Constanța. Alții fabrică suc sau conserve, fac covoare, se ocupă de controlul tehnic de calitate sau au devenit ad-hoc economiști, ocupînd posturi de șefi ai serviciilor de investiții, de organizare a muncii, de producție etc., de ramuri atît de diferite profesiei lor. Lista este, desigur, incompletă. Dar, semnatarul acestor fonduri nu și-a propus să întocmească o situație exactă a acestor „curiozități profesionale“ și nici să stabilească gradul de competență a unui piscicultor in probleme, am zice, străine profesiei pentru care S-au pregătit in anii de facultate. Această treabă intră in preocuparea altor foruri competente, a întreprinderilor cu asemenea scheme „umanitare“ și a însăși specialiștilor ajunși, să admitem, intimplător intr-o cu totul altă profesie. Dar au ajuns ei totdeauna intimplător, regretă ei acum înstrăinarea pasageră de sectorul care le-ar fi oferit satisfacții autentice ? Am abordat această întrebare într-o lungă discuție avută I.P.A.T. Constanța cu trei ingilatere piscicole (inginerul-șef, Arcadie Grosu, specializat și el in amenajări piscicole, nu se află în întreprindere). — Am lucrat doi ani la întreprinderea piscicolă Jurilovca — ne spune ing. Cecilia Tătaru. — Și n-a mai fost nevoie acolo de ingineri ? — Nu știu... — N-ați avut apoi nici o remușcare, nu vă simțeați stingheră cind lucrați la Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești sau aici, la I.P.A.T., unde vă ocupați, pe linia C.T.C., deopotrivă de suc, gheață, covoare, confecții textile, mase plastice, corpuri de iluminat etc., unde in treacăt fie spus vă ocupați de calitatea acestora. Ne răspunde ing. Sextilia Miithales, șefa serviciului de organizarea muncii. — De ingineri piscicoli poate că este nevoie in sector... Eu am fost repartizată la Sulina. Nu era un loc potrivit pentru o femeie. Dar n-ați știut, încă din facultate, că pescuitul nu se face in marile centre urbane? Nu bănuiați măcar că societatea, care a investit în fiecare specialist încrederea ei, îi va cere să onoreze, prin muncă, sumele cheltuite? Poate că locul acela trebuia ocupat de unul care, devenind inginer, și-ar fi dorit să lucreze in piscicultură. S-au creat și se vor crea unități noi pentru creșterea dirijată a peștelui. Statul a alo(Urmare din pag. 1) cu cooperativele agricole, așa incit, la sfirșitul anului, să poată beneficia atît acestea cit și noi de produsele obținute peste plan Consider că noile măsuri ne obligă și este de datoria noastră să depunem in aceste zile eforturi suplimentare pentru urgentarea lucrărilor agricole actuale in scopul terminării lor intr-un timp cit mai scurt“. Ne aflăm la cooperativa agricolă de producție din Falazu Mare, o unitate puternică, principal furnizor al orașului cu produse agroalimentare. Transcriem cuvintele inginerului agronom MIHAI ROTH : „Hotărîrile privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură, arată incă o dată grija permanentă și aprecierea concretă a eforturilor și contribuției inginerilor din cooperativele agricole la dezvoltarea acestui sector al economat și va aloca sume mari din bugetul său pentru dezvoltarea acestui sector rămas în urmă. Aceste investiții cer specialiști. Și avem acești specialiști. Lor le adresăm acest semnal capabil să trezească nu numai regretul dar și hotărârea de a răspunde prezent la îndemnul propriei lor conștiințe. Notăm aici, în încheiere, mărturisirea sinceră a altui inginer, G. Părășescu: „Personal m-am gindit de multe ori la profesia mea inițială. Este o profesie frumoasă pe care tot noi, cel puțin până acum, am devalorizat-o". Aveți dreptate tovarăși ingineri. Este o profesie frumoasă. Dar numai regretul nu-i suficient. Gândiți-vă că rațiunea existenței noastre înseamnă slujirea intereselor generale, dorința de a pune umărul la realizarea marilor obiective ale construcției socialiste. Satisfacția, marea satisfacție profesională, nu ne-o poate da decit recunoașterea societății că ne facem datoria acolo unde este maximă nevoie de noi, miei naționale. Corelarea salarizării specialiștilor din C.A.P. cu a celor din întreprinderile agricole de stat, o consider o măsură echitabilă, iar acordarea salariului in funcție de realizarea sarcinilor de producție va constitui un și mai puternic imbold pentru creșterea contribuției noastre la realizarea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. agriculturii cooperatiste. Apariția hotărârilor în aceste zile ne determină să ne înzecim eforturile pentru strîngerea în cel mai scurt timp, fără pierderi, a recoltelor acestui an, pentru asigurarea unor producții bogate în anul viitor. Noi mai avem de recoltat doar 60 ha de porumb și vom depăși producția planificată. In următoarele 3—4 zile vom încheia și lucrările de însămințat, răspunzând astfel, atît noi, specialiștii din C.A.P. și mecanizatorii de la I.M.A., alături de marea masă a țărănimii cooperatiste, grijii pe care partidul și statul ne-o poartă în permanență“. NE VOM ÎNZECI EFORTURILE PENTRU STRINGEREA RECOLTEI VINERI Agendă RADIO VINERI. 10 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mic magazin muzical. 14,10 Roza vuiturilor. 14,35 Din cintecele străzii. 14,50 Muzică populară. 15,20 Radio-publicitate. 10,00 Radiojurnal. 16,20 Formația Florea Mihai. 10,30 Tribuna radio. 16,45 Mari orchestre de estradă. 17,05 Pentru patrie. 17,35 Doine și jocuri populare. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Mai aveți o întrebare ? 21,45 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Romanțe. 22,45 Melodii aproape uitate. 23,10 Muzică ușoară. 23,45 Moment poetic. 23,50 Cîteva minute cu Rex Gildo. 0,03—3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13,30 Cartea științifică. 13,40 Muzică populară. 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri. 15,00 Moment științific. 15,30 Muzică ușoară. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Tineri interpreți. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Muzică ușoară. 17,40 Radio publicitate. 18,00 Varietăți muzicale. 18,30 Curs de limba spaniolă. 18,50 Varietăți muzicale. 19,40 Cîntă Gigi Marga. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Seară de operă. 22,20 Teatru serial. SIMBATA: 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 5,05—6,00 Program muzical de dimineață. 6,05—9,30 Muzică și actualități. 9,30 Miorița. 10,05 Pe aripile cintecului. 10,30. Emisiune de la Moscova. 11,34 Cîntece și jocuri populare. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Melodii. 12,15 Recital de opera Maria Sindilaru. 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. PROGRAMUL II 0,00 Din programul zilei. 6,03 Buletin de știri. 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale. 8,10 Tot Înainte. 10,10 Radio publicitate. 10,30 Cavalcada ritmurilor. 11,30 Bibliotecă de poezie românească. 11,50 Cântece. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Caleidoscop muzical. TELEVIZIUNE 10,00: Ce-ați dori să revedeți i Tele-enciclopedia ; 11,00: închiderea emisiunii de dimineață ; 18,00: Buletin de știri ; 18,05: Studioul școlarilor. Inscripții bihorene — reportaj filmat de Victoria Ionescu; 18,30: Muzică populară ; 18,45: Criterii. Arte frumoase. — Rembrandt ; 19,00: Teleuniversitatea. Ciclul „In lumea atomului“; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00: Actualitatea economică — ediție specială ; 20,20 : Filmul artistic „Nu se știe niciodată“ — coproducție franco-italiană ; 21,55: Reflector ; 22,15 : Mult c dulce și frumoasă — emisiune de limbă română ; 22,30 : Varietăți pe peliculă ; 22,55 : Telejurnalul de noapte ; 23,10: închiderea emisiunii. MUZEE j Muzeul Marinei, constanța, str. Iralan nr. 53, deschis Intre orele 11-18. • Muzeul arheologic, Constanța, str. Muzeelor nr. 23. Edificiul cu mozaic roman, Constanța, Piața Independenței. • Muzeul „Ion Jalea“ — Constanța, str. Muzeelor nr. 26. j Acvariul „Fiof. I. Borcea“, Constanța bulevardul 16 Februarie nr. 1 (lingă Cazino). j Planetariul, Constanța, piața Soveja. j Muzeul arheologic, Mangalia. In parcul orașului Mangalia VREMEA Vremea se menține frumoasă, cu cerul mai mult senin noaptea. Vântul va sufla potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului. In ușoară creștere. Minimele vor fi cuprinse intre 5 și 10 grade, iar maximele între 17 și 21 grade. 1? ?Tm fu* p •V • * . fi: pestrițe Buletinul dumneavoastră... Nu discutăm aici despre acei oameni care folosesc buletinul de identitate drept gaj pentru acoperirea anumitor datorii deși, sunt și din aceștia, ci despre alții care uită că la anumite date acest act de legitimare trebuie preschimbat. In luna septembrie a.c„ de pildă, 220 cetățeni ai Constanței au uitat de această importantă obligație cetățenească. Fiind vorba și de o încălcare a dispozițiilor legale, firește că au trebuit să suporte cuvenita amendă contravențională. Unde-i lege nu-i tocmeală . Prinde orbul... Om trecut de 60 de ani, Gheorghe Aruștei, din Constanța, era cazul să știe că nu te poți încredința cu trup și suflet primului individ care îți iese în cale. N-a știut sau a neglijat. Fiind la bufetul „Niculițel“ a intrat în vorbă cu 3 indivizi pe care nu-i mai văzuse pînă atunci, și nici una nici două, au început tratative pentru închirierea unei camere. In final, s-a ales insă cu o bătaie zdravănă, cu dispariția ceasului de la mină și a banilor — 350 lei — din buzunar. Acum, vorba ceea, prinde orbul, scoate-i ochii! Publicitate ... In foarte multe stații de autobuz și troleibuz privirea îți este atrasă de anunțurile publicitare afișate pe garduri, pe stîlpi etc. Cineva vinde convenabil un cărucior de copil, o mașină de cusut, un acordeon sau altceva. Unele familii, anunță că vor să facă schimb de locuință, că vor să închirieze o cameră mobilată sau că vor să ia elevi in gazdă. Cind vor fi anunțați oare respectivii prin niște... chitanțe de amenzi contravenționale, că acest gen de afișaj pătează obrazul orașului ? Se aude ? In toamna anului trecut I.R.E. Constanța a schimbat în Orașul Nou — Medgidia rețeaua de curent electric de pe stîlpi de lemn pe stîlpi de beton. Pînă aici toate bune. Numai că 13 stîlpi din beton nounouțî, stau și acum aruncați intr-iun loc viran în apropiere de blocul nr. 29. Drept pentru care schimbăm și noi firul la I.R.E.C. Poate e cineva pe recepție și vede paguba. Se aude? LA ȘCOALA DE UCENICI A TIMPLARi I.P.L. CONSTANTA I.P.L. CONSTANȚA, stt. Alexandru Lăpușneanu nr. 2, primește înscrieri pentru concursul de admitere, ucenici avînd virsta între 15 și 18 ani, pentru calificare in meseria de timplari cu durata de 2 ani. La înscriere, candidații trebuie să prezinte următoarele acte: — certificat de naștere in original și copie ; — certificat de absolvire a 8 clase ; — certificat medical de sănătate eliberat de circumscripția medicală de domiciliu. înscrierea se poate face până la 29 octombrie 1969. minmimit! ÎNTREPRINDEREA de difuzare a materialelor SPORTIVE COLECTEAZĂ ANVELOPE UZATE DE AUTOTURISME — bune pentru reșapat, cu condiția ca carcasa anvelopei să nu prezinte perforări, tăieturi sau alte defecțiuni în zona pliurilor. Se colectează în prezent următoarele dimensiuni: — 590—13 cu 4 pliuri 58,00 lei/buc. — 600—13 cu 4 „ 60,00 — 560—15 cu 4 „ 56 0 „ — 560—15 cu 6 „ 01,00 " — 670—15 cu 4 „ 95,00 — 670—15 cu 6 „ 100,00 — 600—16 c 4 „ 76,00 — 600—16 cu 6 „ 86,00 " — 650—16 cu 6 „ 100,00 Centrele de colectare a anvelopelor sínt: BUCUREȘTI: str. Lt. col. Constantin Marinescu nr. 6, telefon 31.36.80 ; BRAȘOV : Piața 23 August nr. 6, telefon 1.46.30; CLUJ: str. Mangalia nr. 8—10, telefon 1.48.35 ; IAȘI: str. Republicii nr. 3?, telefon 1.24.60; TIMIȘOARA : str. Miresei nr. 1, telefon 2.31.43. Anvelopele reșapate se vor vinde prin magazinele de specialitate — la preturi avantajoase, cu 50 la sută din prețul cu amănuntul stabilit pentru respectiva anvelopă în stare nouă. Informații suplimentare puteți obține la adresele indicate mai sus. ft