Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-14 / nr. 6660
PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA 1 flege a nouă Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean TRADUCIND IN FAPTE masurile stabilite de partid Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, în Sala sporturilor din Constanța, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție care a dezbătut sarcinile privind aplicarea Hotăririi Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție pentru perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii in C.A.P. In afara membrilor și membrilor supleanți ai Consiliului Uniunii au participat ca invitați, președinți, ingineri șefi, contabili șefi din cooperativele agricole, secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază de la sate, aparatul Uniunii județene, al Direcției agricole și al Băncii Agricole, ingineri șefi din I.M.A., reprezentanți ai unor organizații economice cu care unitățile cooperatiste au relații contractuale. La lucrările plenarei au participat tovarășii Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., Gheorghe PETRESCU, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, membrii biroului Comitetului județean de partid și alți activiști de partid și de stat. In cadrul lucrărilor tovarășul Ion IUGA, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție a prezentat o informare privind importanța măsurilor stabilite de plenara Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție din decembrie 1969 și sarcinile ce revin cooperativelor agricole pentru perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii. In legătură cu sarcinile ce revin organelor agricole județene, comitetelor comunale de partid, organizațiilor de bază și consiliilor de conducere din cooperativele agricole de producție, privind însușirea documentelor supuse dezbaterii, precum și acțiunile ce se vor desfășura in perioada ce urmează in fiecare cooperativă agricolă, participanții la plenară au luat cunoștință de planul de măsuri al biroului Comitetului județean de partid prezentat de tovarășul ing. Petre C. IoN, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. La punctul al doilea de pe ordinea de zi, plenara a hotărît cooptarea ca membri în consiliul Uniunii județene a tovarășilor ing. Alexandru Tache, directorul Fabricii de nutrețuri combinate Lumina, și Marin Jianu, președintele cooperativei agricole Costinești. De asemenea, plenara a hotărît alegerea în biroul executiv al Consiliului Uniunii județene in funcția de vicepreședinte, nescos din producție, a tovarășului Anton Tincu, președintele C.A.P. Palazu Mare și a tovarășilor Alexandru Tache, Suzana Constantinovici și Vasile Onica, ca membri. Au luat cuvintul Nicolae Hudițeanu, președintele C.A.P. Corana, ing. Aurelian Pănculescu, președintele C.A.P. Ciobanu, ing. Vasile Marinescu, agronom C.A.P. Cobadin, și Ion Nica, preia ședintele C.A.P. Fintinele, care, exprimîndu-și adeziunea față de noile măsuri stabilite de plenara Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție privind perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole, s-au referit la răspunderea ce revine consiliilor de conducere, specialiștilor și tuturor cooperatorilor pentru întărirea economico-organizatorică a unităților cooperatiste, pentru sporirea producțiilor și creșterea veniturilor țărănimii cooperatiste. Tot ieri a Început ședința de instruire a lucrătorilor din agricultura cooperatistă a județului cu problemele elaborate de Plenara Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție privind perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii. INDUSTRIALIZAREA construcțiilor turistice în cea mai tânără stațiune de pe litoral— Mangalia Nord— au început lucrările de construcție la mai multe hoteluri și restaurante la care constructorii utilizează, pentru prima oară, panourile mari prefabricate, în legătură cu această nouă orientare în realizarea construcțiilor turistice, am solicitat unele amănunte arhitectului Gheorghe DUMITRAȘCU, directorul Direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor din Constanța, care ne-a spus, printre altele: „Am inceput să aplicăm acest sistem de industrializare a construcțiilor turistice fiindcă numai astfel vom putea asigura realizarea importantului volum de investiții prevăzut dezvoltarea pentru bazei materiale a turismului pe litoral. Preconizăm ca cele circa 10.000 de locuri cazate în hoteluri, care vor fi executate anual in stațiunile de pe litoralul nostru, să fie integral industrializate. Din acestea, la 50 la sută se va aplica sistemul panourilor mari prefabricate, iar la restul — alte metode eficiente, cum ar fi sistemul cofrajelor glisante sau al cofrajelor plane și spațiale. Se înțelege că, in acest sens, producția de prefabricate va cunoaște o mare dezvoltare. De altfel, întreprinderea de prefabricate și materiale de construcții din Constanța a și trecut la realizarea panourilor mari prefabricate, pentru căsuțe, atit cit și pentru hoteluri. In vederea construirii obiectivelor turistice prevăzute in planul pe anul 1970, constructorii vor utiliza peste 23.000 mc de beton in elemente prefabricate. Precizez că sistemele de industrializare despre care am vorbit vor fi extinse și la alte genuri de construcții din cadrul județului nostru. Astfel, vom trece la panourilor folosirea prefabricate, mari și celorlalte soluții eficiente, amintite la toate domeniile de construcții. In acest an, spre exemplu, am prevăzut să realizăm în județ un grad de industrializare de circa 74 la sută, față de 42,4 la sută citeste media pe țară, iar in viitorul cincinal, structurile industrializate la construcția de locuințe vor reprezenta 84 la sută. In felul acesta, sperăm ca toate obiectivele planificate a se construi să fie terminate în timpul planificat și la un nivel calitativ ridicat“. CL t TERMINAREA REPARAȚIILOR LA MAȘINILE AGRICOLE Toate întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii din județul nostru au raportat ieri terminarea reparațiilor la mașinile agricole din prima etapă. In prezent, mecanizatorii de la I.M.A. lucrează în continuare la repararea mașinilor agricole care vor fi folosite la lucrările din campania de vară. PRIMELE APARTAMENTE ALE ANULUI In zona industrială Palas din orașul Constanța au fost date în folosință, zilele acestea, 148 de garsoniere in primele blocuri din planul anului 1970, finisate înainte de termen. Lasn sffrșitul acestei săptămîni, in cvartalul E 19, din Tomis Nord, urmează să fie dat in folosință blocul 8 C, însumînd încă 30 apartamente. intr-unul din locurile cele mai pitorești ale județului, la intîlnirea podgoriilor cu Dunărea, o străveche așezare, românească. Oltina parcurge, alături de satele României socialiste, un pregnant drum către definire și urbanitate. Oltina, cu gospodarii săi, vajnici făurari de recolte bogate și de edificii trainice, constituie un exemplu elocvent al rodniciei prefacerilor care instaurează noua civilizație socialistă a satului românesc. Citiți în ziarul de mîine însemnările reporterului nostru despre „REPLICA PREZENTA ȘI DINAMISMUL UNEI COMUNE MULTISECULARE". Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in R.S.F. Iugoslavia BELGRAD 13 .— Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecohescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru coordonarea activității științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere in revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-științifică, cele două părți exprimindu-și satisfacția in legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, in interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion (Continuare in pag. a IV-a) LEGUMELE întregului an se „fabrică“ iarna • Lucruri noi în activitatea legumicultorilor pentru 1970 • Producerea răsadurilor —„secretul nr. 1“ al succesului In ultimii ani, cultura legumelor s-a impus ca o ramură de producție puternică. Locul vechii lor bucățele de pămint, însumînd p esteva hectare, pe care se cultivau diferite „zarzavaturi“, a fost luat de grădini puternice, unde lucrează sute de cooperatori și unde se folosesc, alături de soiuri cu inalte însușiri productive, tractoare și mașini agricole moderne, îngrășăminte chimice, procedee moderne ceea ce este demn de cultură. Și, de subliniat, activitatea in legumicultura nu începe primăvara, ci chiar din timpul iernii. Grădinarii noștri duc o adevărată luptă cu timpul, pe care, în marea majoritate a cazurilor, ii înving. In zilele din urmă, cînd termometrul indica minus 8—9 grade, la Anadolchioi, Palazu Mare, Agigea și in alte unități, salata, spanacul și alte legume creșteau în voie. Anul trecut, deși în legumicultură s-au obținut rezultate mai bune decit în alte sectoare de muncă, s-au manifestat, totuși, o seamă de neajunsuri privind producerea legumelor timpurii, eșalonarea producției, valorificarea judicioasă a acesteia. Ne-am interesat la Direcția agricolă județeană asupra măsurilor întreprinse în vederea producerii unui sortiment bogat de legume și pe tot parcursul anului. Interlocutor: ing. Florea NEAGU, șeful serviciului hortiviticol. „Spre deosebire de anul trecut, legumicultura acestui an va avea o mecanizare complexă, îngrășăminte, mai multe semințe de soi, adăposturi artificiale pe suprafețe apreciabile, legumicultori temeinic pregătiți profesional“. Dar iată, de fapt, in ce constă noutatea. Aflăm de la ing. Neagu că, in acest an, cooperativele agricole din județ vor cultiva 6.009 ha cu legume, din care 2.680 ha in cultură irigată. Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta, în afară de cele 6.000 ha, vor mai fi cultivate alte 2.500 ha cu legume, in mod succesiv. Aceasta presupune, de la început, o temeinică pricepere din partea legumicultorilor, pentru a prinde momentul optim de succesiune a culturilor. De asemenea, în acest an, concentrarea și specializarea în domeniul legumiculturii au ținut cont, în afară de celelalte condiții existente, și de brațele de muncă. Știm cu toții că, anul trecut, la M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Sibioara și Lumina au rămas multe legume nerecoltate, tocmai pentu faptul că la aceste unități, care au primit să cultive suprafețe mari, nu s-a ținut seamă de insuficiența brațelor de muncă. Iată de ce, in acest an, 20 de unități care dispun de toate Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) ANCHETA NOASTRA CE-I DETERMINĂ PE UNII TINERI SĂ NU PARTICIPE la activitățile sportive din școală și din afara școlii ? Cu puțin timp in urmă, urmărind o oră de educație fizică desfășurată în condiții din cele mai bune (prin aceasta înțelegem o sală de sport și material sportiv suficient) am fost neplăcut surprinși de numărul mare al absențelor. Mai precis, dintr-o clasă cu 32 de elevi erau prezenți doar 20, restul de 12, absenți din diverse motive: 6 scutiți medical (din care doar 7 cu certificate), 3 uitaseră echipamentul acasă (aveam să aflăm mai tirziu că aceasta era o practică), 2 lipseau nemotivat (de fapt învățau in clasă la chimie) și, in fine, ultimul, acuzînd o indispoziție chiar la începutul orei, privea acum distrat pe fereastra sălii. Din păcate și cifra celor 29 de elevi prezenți suferea unele modificări, in sensul că participarea elevilor la oră se făcea anevoios și aproape 30 la sută din ei lucrau fără să depună un efort fizic pe măsura obligațiilor ce decurg și la care îi solicita profesorul de specialitate. Pornind de la această constatare, ne-am pus firesc citeva întrebări : A DEVENIT ORA DE EDUCAȚIE FIZICA ȘI PRACTICAREA SPORTULUI ÎN GENERAL O SPECIALITATE PE CARE UNII DINTRE ELEVI O NEGLIJEAZĂ CU BUNA ȘTIINȚA? EXISTA IN PREZENT TENDINȚA ÎNDEPĂRTĂRII TINERETULUI DE LA PRACTICAREA SPORTULUI? S-AU EPUIZAT CU ADEVARAT TOATE METODELE, TOATE INIȚIATIVELE DE ATRAGERE A TINERETULUI PENTRU PRACTICAREA ORGANIZATA A SPORTULUI ? AU DEVENIT UNII DINTRE PROFESORII DE EDUCAȚIE FIZICA SI MATERIA CE O PREDAU (cuprinsă de altfel in programa analitică cu aceleași drepturi pe care le conferă, de exemplu, matematica sau limbile străine) UN FEL DE PARIA PENTRU UNII DINTRE ELEVI ? MAI SINT INCA PĂRINȚI CARE, IN CONCEPȚIA LOR DESPRE SPORT, FAC EROAREA SA CONSIDERE CA PRACTICAREA ORDONATA A EDUCAȚIEI FIZICE ARE REPERCUSIUNI nefaste Asupra timpului afectat altor MATERII ? La aceste întrebări și la altele își propune să răspundă ancheta de față. In acest scop, redacția ziarului a cerut părerea unor specialiști, profesori, medici, arhitecți și, bineînțeles, părinți ai tutor copii de școală. Dr. V. ANDREESCU, medic specialist in medicina sportivă: „Se constată o adevărată epidemie a certificatelor de scutire medicală de la orele de educație fizică, stat în școlile generale, ori mai ales in licee. Ceea ce este mai grav este faptul că înlesnirea obținerii unor astfel de „scutiri“ de la orele de educație fizică o fac unii dintre colegii noștri de la circumscripțiile sanitare care nu se poate spune că nu-și dau seama de importanța educației fizice informarea tinerilor pentru viață. De pildă, eleva C. P. de la Liceul pedagogic a primit o scutire medicală pentru orele de educație fizică in anul școlar 1969—1970, pentru că in luna iulie 1969 suferise o operație de apendicită. Un alt medic de circumscripție recomandă scutirea de la orele de sport a elevei I. C. din cadrul Liceului nr. 3 pentru că eleva suferă de... miopie parțială ! Șirul exemplelor de acest fel poate încă continua. Dar și numai acestea evidențiază suficient netemeinicia lor și ușurința cu care s-au acordat. După părerea mea, nu acesta este insă singurul rău. Problema participării tineretului la o activitate sportivă organizată trebuie privită printr-o prismă mai largă. Una din principalele cauze care au dus la îndepărtarea unor tineri de practicarea unor discipline sportive o constituie tendința unor părinți de a considera educația fizică ca o pierdere de timp pentru copiii lor. De aceea cred că trebuie inceput prin a determina schimbarea acestei optici complet greșite. Trebuie să-i facem pe părinți să înțeleagă că educația fizică, sportul, sunt necesare chiar și oamenilor adulți, dar in primul rind tinerilor, acestea contribuind direct creșterea capacității de asimilalare a materiilor predate celelalte ore de curs. O rezollavare de natură administrativă ar fi ca asemenea scutiri medicale să fie eliberate numai de cabinetul nostru medical. Dincolo de aceasta cred insă că și profesorii de educație fizică din școli trebuie să se străduiască mai mult pentru a face să sporească atractivitatea orelor de sport și educație fizică,, bineînțeles in limitele programei. Apoi, pentru cei suferinzi de anumite afecțiuni se pot găsi exerciții adecvate care Liviu BRUCKNER Petre ENACHE (Continuare în pac, a Tl-a) i