Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)
1970-03-01 / nr. 6700
y ■A* > N PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIII, nr. 6700 Duminica, 1 martie 1970 4 pagini, 30 bani La C.E.I.L. Constanța 8 ORE DE PROGRAM NU Înseamnă totdeauna 480 MINUTE DE LUCRU ? ■ S-au luat unele măsuri, dar insuficiente . Pentru mulți salariați lucrul începe cu 30 de minute mai tîrziu . Absențele afectează nivelul disciplinei, al activității productive Perfecționarea continuă a activității de producție în întreprinderile industriale, ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice adoptate în fiecare unitate, a permis ridicarea continuă a gradului de eficiență, a muncii depuse de colectivele acestora, concretizată în sporurile de productivitate și de producție obținute. Totuși, destule fapte atestă că în unele întreprinderi și combinate, orei, minutului de lucru nu i se conferă întreaga valoare, că se pierde încă destul de mult din timpul afectat producției. Așa cum reiese din evidențele C.E.I.L. Constanța, indicele de folosire a fondului de timp de lucru al combinatului a fost în 1969 de 95,4 la sută, ceea ce înseamnă că unitățile acestuia mai dispun încă de serioase rezerve care așteaptă să fie valorificate în vederea sporirii productivității muncii. Și acestea stau tocmai în înlăturarea cauzelor care au generat și generează pierderi de timp. Așa cum am aflat din discuțiile purtate, cauzele acestor pierderi sunt multiple,. Este,adevărat că in acest alt indicele de folosire a timpului de lucru a înregistrat o creștere față de 1969, dar absențele nemotivate, învoirile au și în prezent o pondere îngrijorătoare. Numai in lima ianuarie, la fabrica de mobilă s-au înregistrat 206 om-zile absente nemotivate și învoiri, ceea ce echivalează, de fapt, cu lipsa permanentă de la lucru a 8 salariați. Avînd în vedere norma de timp de lucru necesară producerii unei garnituri de mobilă tip „Mugur“ (sortimentul de bază din produsele fabricii), în urma unui calcul simplu reiese că în acest timp s-ar fi produs 25 asemenea garnituri. Aceasta înseamnă că, numai intr-o lună, fabrica a fost privată de o producție în valoare de aproximativ 100.000 lei. Dacă adăugăm că și în luna februarie s-a menținut aceeași situație (numai numărul absențelor nemotivate s-a ridicat la 139 om-zile), înseamnă că socotelile de mai sus își păstrează, în continuare, valabilitatea. „Totodată — așa cum ne spunea inginerul Marcel Stroescu, șeful fabricii de mobilă — pierderi excesive de timp se produc și datorită întîrzierilor la program, în fiecare zi de lucru, aproximativ 30 la sută din muncitori întîrzie 25—30 minute“. In scopul reglementării acestei stări de fapt, aflăm de la tovarășul Gheorghe Moise, președintele comitetului sindicatului, că au fost luate unele măsuri menite să ducă la întărirea disciplinei în muncă, să răspundă spiritului proiectului de lege a organizării și disciplinei muncii care prevede, printre altele, respectarea programului de lucru și folosirea integrală a timpului de muncă pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Astfel, tovarășul Nicolae OLTEANU, șeful serviciului salarizare-normare, ne relata că în acest sens au fost propuse conducerii combinatului unele modificări ale programului de lucru. Și anume, de la X martie, muncitorii din cadrul atelierului mecanic, personalul tehnico-administrativ și cel auxiliar vor începe lucrul la ora 8,00. De asemenea, ținînd cont de faptul că în urma unor fotografieri a timpului de lucru, s-a constatat că pauza de masă era, de cele mai multe ori, prelungită peste cele 15 minute reglementare, pierzîndu-se astfel nejustificat din timpul afectat producției, ea a fost stabilită la 30 de minute. O altă îmbunătățire vizează pontajul, care, cu un control sporit, se face, atît la începutul, cit și la sfîrșitul programului. Se așteaptă ca in urma măsurilor amintite să se diminueze întârzierile și plecările înainte de sfîrșitul programului ce produc mari dificultăți la preluarea schimbului și la asigurarea condițiilor normale desfășurării procesului de producție. De asemenea, in scopul eliminării plimbărilor nejustificate de la o secție la alta, a întăririi disciplinei de muncă, s-a introdus un sistem de mărci cu ajutorul căruia sunt depistați toți salariații care părăsesc locul de muncă fără știrea maistrului. Dar, pe lingă cauzele enumerate până acum, mai există și altele care împiedică folosirea integrală a timpului de lucru și a forței de muncă. Una dintre acestea este (ne)aprovizionarea producției cu materii prime și materiale la timp și în structura corespunzătoare. Așa, de exemplu, lipsa, la sfîrșitul lunii ianuarie, a diferitelor sortimente de cherestea de fag, a unor lacuri pentru mobilă, stofe etc., a produs mari greutăți desfășurării normale a producției în luuna februarie. „Multitudinea fazelor și operațiilor specifice activității într-o fabrică de mobilă — ne spunea tovarășul ing. M. Stroescu — a permis folosirea tuturor muncitorilor și deci, ocuparea aproape completă a timpului lor de lucru“. Dar, aceasta nu înseamnă totul. Important este ca muncitorii să fie judicios folosiți, in sensul de a fi puși să execute lucrări a căror complexitate corespunde gradului lor de calificare. Astfel este afectată productivitatea muncii, eficiența acesteia. Consecințele aprovizionării neritmice nu s-au rezumat numai la atuz. A avut de suferit, totodată, ritmicitatea producției din cauza lipsei unor materii prime productndu-se o prea mare devansare a fazelor de fabricație și crem M. RADOVANU (Continuare in pag. a II-a) La Unitatea integrată de lînă însemnate sporuri de producție Colectivul de muncă al Unității integrate de lină, din Combinatul textil, printr-o mai bună utilizare mijloacelor tehnice a realiazat, comparativ cu anul care a trecut, însemnate sporuri de producție. In primele 25 de zile ale lunii februarie, secția țesătorie, prin reducerea staționării utilajelor și creșterea indicelui de utilizare a mașinilor, a obținut o producție suplimentară de 18.401 ml țesături finite, față de aceeași perioadă din ultima lună a anului trecut. De la Fabrica „Munca“ Noi livrări la export la in luna care a trecut, de Fabrica „Munca“ au continuat să pornească spre beneficiarii externi importante cantități de conserve. In Austria a plecat un nou transport de compoturi, iar cu destinația Franța a fost livrat un lot de cutii cu pastă de tomate. Se prelimină ca, pină la sfîrșitul primului trimestru, planul livrărilor la export să fie Îndeplinit și chiar depășit. Vizita in România a echipajului navei spațiale „Apollo-12“ La sosirea oaspeților pe Aeroportul Otopeni Astronauții americani Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean, membrii echipajului navei spațiale „Apollo-13“, împreună cu soțiile, sunt, începînd de sâmbătă la amiază, oaspeții Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauții în turneul pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internațional Otopeni, sărbătorește pavoazal cu drapelele de stat ale României și Statelor Unite ale Americii Aici se aflau numeroși cetățeni veniți să-i salute cu tradiționala ospitalitate românească pe temerarii astronauți care au străbătut itinerariul Pămînt-Lună-Pămînt pe nava spațială „Apollo 12“. In intîmpinarea oaspeților au venit prof. Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, acad. Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreședinte al Institutului român pentru relațiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, președintele Federației Internaționale de nautică și alte personalități Astreale vieții științifice și culturale din țara noastră. Erau prezenți Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, și membri ai ambasadei. La coborârea din avion, astronauții Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean sunt salutați cordial de președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pământul țării românești, a exprimat speranța că ajungerea oamenilor pe lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci și un impuls în dezvoltarea relațiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii și progresului social, îngăduiți-mi ca, in numele oamenilor de știință din țara noastră, să vă adresez sincere felicitări și urarea de a obține noi succese, a spus vorbitorul. Sperăm că scurta vizită pe care o începeți vă va oferi dumneavoastră, astronauților, soțiilor dumneavoastră , și celorlalte persoane care vă însoțesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre țara noastră, de a cunoaște oameni de știință români preocupările lor și că va contribibui, în același timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român și poporul american. Mulțumind pentru primirea călduroasă, in numele echipajului navei spațiale „Apollo 12“, astronautul Charles Conrad menționat că cea mai mare Plăncere după ce se întreprinde o asemenea călătorie in spațiul cosmic este ca după întoarcere să se poată împărtăși întregii omeniri experiențele acumulate. El a amintit că președintele Statelor Unite i-a rugat să întreprindă această călătorie în mai multe țări din lume, printre care și România. Imediat după sosire, astronauții americani au început vizita in Capitală. Prima „escală“ a echipajului „Apollo 12“ a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor. La intrarea in Palat, temerarii sunt salutați cuceritori ai Legenei de Virgiliu Radulian, președintele Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Un grup de pionieri oferă astronauților însemnele caracteristice organizației lor — insigna și flamura purpurie. După ce eleva Cristina Ciobotaru, de la Liceul nr. 30, rostește în limbile română și engleză mesajul de salut al pionierilor municipiului București, oaspeții sunt invitați să viziteze citeva din cercurile practice și vizita noastră în țara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm sa cunoaștem cu mai mulți oameni și în cadrul întâlnirilor cu oamenii de știință să împărtășim din experiența pe care am acumulat-o în timpul zborului nostru. Un grup de tinere fete, îmbrăcate in costume naționale, oferă astronauților și soțiilor lor buchete de flori. După ceremonialul primirii, ceii trei cosmonauți americani lau loc intr-o mașină deschisă, escortată de motocicliști, îndreptindu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroși cetățeni veniți să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spațiul cosmic. Pe străzile Capitalei, astronauții americani sunt întîmpinați cu aceeași căldură, ca semn al prețuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor curajoase, închinate progresului științific al întregii omeniri dornice de pace, pe care funcționează in Incinta Palatului. Ansamblul artistic „Românașul“, al Palatului pionierilor, prezintă apoi oaspeților un reușit program de cântece și dansuri populare românești. In încheierea viatei, astronauții Conrad, Gordon și Bean au primit cea mai înaltă distincție a Consiliului Național al Organizației Pionierilor — Medalia „Cutezătorii“ — ce se conferă pentru acte de inaltă bravură. (Continuare în pag. a IV-a) Vizita în Capitală Intilnire de lucru la Comitetul județean de partid Sâmbătă a avut loc la sediul Comitetului județean de partid Constanța o intilnire a secretariatului Comitetului județean de partid cu conducători, regizori, actori și soliști ai teatrelor din municipiul Constanța. La intilnire, la care a luat parte tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid Constanța, au fost abordate o serie de probleme legate de activitatea celor trei teatre, de conținutul de idei al repertoriilor, precum și de contactul acestora cu masele. In încheierea întâlnirii a luat cuvântul tovarășul Petre IONESCU, care a scos în relief rezultatele bune obținute pină acum de către teatrele constănțene. In același timp a subliniat și cîteva dintre multiplele sarcini ale instituțiilor de artă pe linia educării oamenilor muncii și a formării tineretului. Intîlnirea, care a stârnit un deosebit interes in rândurile celor prezenți, a fost foarte fructuoasă. Conversații cu cititorii La ultima noastră „intimire“, am discutat despre legile nescrise, dar mereu actuale ale omeniei, dar și despre opusul ei, despre implicațiile lipsei de omenie. Promiteam atunci că vom reveni cu alte exemple, cu alte comentarii. Un asemenea motiv ni-l oferă pensionarul Constantin Istrate din Mangalia, strada Vânători 26, fost învățător la Școala generală din comuna Limanu. Cititorul nostru ne relatează că, având nevoie de niște acte, necesare Întocmirii dosarului de pensionare, a răsfoit, în prezența directorului N. Bițan, un dosar al școlii amintite. Și ce constată ? Cazul este dintre cele mai rare și merită să ne rețină atenția, să zăbovim asupra lui. „la dosarul respectiv — ne relatează mai departe tovarășul C. Istrate — observ o corespondență adresată mie, emisă de fostul sfat popular al fostului raion Negru Vodă, prin care aflu — rețineți — după 5 ani de zile, că, începând cu 1 septembrie 1964, mi se mărea salariul de la 1.100 lei la 1.300 lei. Rămân stupefiat. Eu nu am știut de această decizie și nu am primit, până la pensionarea mea, nici un leu diferență...“ Stupefiați rămânem și noi, tovarășe Istrate. Citeam decizia (nr. 11.032 din 26 septembrie 1964 — dosaruI B 63, cu semnăturile de rigoare) trimisă nouă în copie și nu ne venea să credem cum de a fost posibil ca cineva, fie el director sau secretar al școlii, să diorească acest act oficial, să vă lipsească de un drept al dv., pe care urma să-l primiți, nu prin bunăvoința unui vis, ci ca urmare a măsurilor luate de statul nostru privind creșterea nivelului de trai al acestui important detașament de intelectuali ai țării. Aveam alăturat și legalizarea prin notariat a copiei trimise. Autenticitatea nu mai putea fi pusă la îndoială și totuși... Cerem explicații Inspectoratului școlar județean (reformulînd apelul și nedumerirea dv.), de la care aflăm : „Am cercetat, la Școala generală din comuna Limanu, dacă adresa cu nr. 11.032 din 26 septembrie 1964 a fost înregistrată și am constatat că nu apare, ca operată, in registrul de intrări și ieșiri, întrucât a fost adresată direct celui interesat și acesta avea obligația să o prezinte directorului școlii pentru a fi înscrisă in statul de salarii“. Lectura acestui răspuns ne obligă, sînteți de acord, la câteva observații. Mai sutii că in legătură cu asemenea decizie este anunțată școala, ca instituție, și apoi cetățeanul, în al doilea rînd, nu putem admite, refuzăm să credem, că învățătorul respectiv avea motive să uite „obligațîa“ sa (a se citi dreptul său) de a duce actul cu pricina celui care umna să opereze cuvenita modificare în statul de salarii. Nedumerirea stăruie și după ce aflăm că „este adevărat, s-a verificat, C. Istrate a obținut majorarea salariului și urmează să primească o diferență de 2.500 lei și să ceară recalcularea pensiei“. De aceea, întrebăm : vinovatul, vinovatul din cauza căruia acest om a așteptat 5 ani pentru a intra (întâmplător) în posesia unui drept al său, unde se ascunde ? Cum îi cheamă ? Ce explicații poate da opiniei publice ? Apreciem operativitatea cu care Inspectoratul școlar județean a urmărit acest caz și faptul că a obținut „creditele bugetare necesare pentru suplimentarea fondului de salarii și achitarea acestor drepturi petiționarului“. Ancheta, însă, trebuie dusă, totuși, pină la capăt. O cere spiritul nostru de justiție, de principialitate, nevoia de Petre ZARNESCU (Continuare în pag. a II-a) „ZIC CA El SI FAC CA MINE MAGAZIN Retrospectivă spațial-filatelică la „Apollo 12“ O viață în luminile rampei t ASTA LA VISTA, IAS PALMAS! Ce minunată senzație încerci la ivirea sub gene de zări a pământului după zile și nopți de alunecare haotică pe un ocean furibund, cu turmele valurilor hăituite de furtună! Se zăresc stânci cenușii și severe. E insula Lanzarotti, pămintul cel mai de nord al arhipelagului Canarelor. Nu intenționăm să apelăm la găzduirea ei, schim ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE dăm ruta către Las Palmas, unde urmează să ne completăm rezervele de combustibil și de apă potabilă, asemenea tuturor navelor pornite spre Capul Bunei Speranțe. Dar apropierea ieșindurilor cenușii, tăioase, din verdele vegetației, tronînd autoritar plajele întinse lin spre săratul verde al Atlanticului, ne amintește de controversata legendă a continentului dispărut, Atlantida. Și dacă e să admitem ipoteza celor ce susțin că enigmaticul continent a existat intr-adevăr, dispărind intr-un cataclism necunoscut, de proporții Serban GHEORGHIU !Continuare in pag. a IV-a)