Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)
1970-03-28 / nr. 6723
Pag. a 2-a DOBROGEA NOUĂ nr. 6723 Stimați tóvárii!» Din însărcinarea guvernului, am deosebita cinste de a înfățișa înaltei noastre Adunări activitatea internațională desfășurată de statul român în anul 1969. Politica externă a țării noastre se dezvoltă în unitate dialectică, in armonie deplină cu politica internă, servind edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Succesele importante obținute de poporul român în făurirea vieții sale noi, în înaintarea continuă pe calea progresului și civilizației, reprezintă o contribuție de seamă la cauza consolidării Socialismului, la creșterea prestigiului și forței sale de atracție. In spiritul politicii consecvente a partidului și statului de profundă iresponsabilitate pentru destinele poporului român, pentru viitorul omenirii, țara noastră și-a adus contribuția la promovarea relațiilor de colaborare între toate statele, în vederea soluționării problemelor majore ale viații internaționale, statornicirii păcii și securității în Europa și in întreaga lume. Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, înscris în viața poporului ca un eveniment de importanță istorică, a dat o înaltă apreciere politicii externe a partidului și guvernului nostru, a stabilit obiectivele și liniile ei directoare. întreaga activitate a guvernului român de înfăptuire a politicii externe s-a desfășurat sub îndrumarea permanentă a conducerii de partid și de stat, nemijlocit a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Considerând că normalizarea reală a vieții internaționale, consolidarea păcii și securității reclamă dezvoltarea și întărirea legăturilor bilaterale. România a acționat și acționează cu perseverență în vederea amplificării relațiilor cu statele din întreaga lume. în anul 1969, țara noastră a stabilit relații diplomatice cu Guvernul Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, cu Bolivia, Ciad, Niger, Malayezia, Uganda și Noua Zeelandă. România întreține astăzi relații diplomatice și consulare cu 95 de state. La baza relațiilor cu toate statele, România așază principiile care capătă o importanță sporită în viața internațională și o adeziune tot mai largă din partea popoarelor — ale respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne, dreptului fiecărui stat de a hotărî de sine stătător asupra politicii sale interne și externe. Așezînd neabătut prietenia, alianța frățească și colaborarea multilaterală cu toate țările socialiste în centrul politicii sale externe, România a desfășurat o activitate intensă de adâncire și extindere a relațiilor politice, economice, cultural-științifice cu statele socialiste. In acest cadru se înscriu întâlnirile tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer cu tovarășii Leonid Brejnev și Alexei Kosîghin, cu tovarășii Wladyslaw Gomulka, Marian Spychalski și Jozef Cyrankiewicz. De asemenea, au avut loc două întîlniri între tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și întrevederi intre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și președintele Vechi Executive Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. S-au realizat, totodată, contacte și convorbiri, la diferite niveluri, cu R.F. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Ungară. Relațiile țării noastre cu R.P. Albania au evoluat intr-un spirit de înțelegere reciprocă, existând posibilități pentru extinderea lor în viitor, întâlnirile și discuțiile purtate au condus la adâncirea colaborării, au pus în evidență noi posibilități de extindere a relațiilor bilaterale, in avantajul tuturor părților, au prilejuit schimburi utile de vederi asupra problemelor care interesează statele socialiste europene, au constituit o contribuție de preț la întărirea unității lor, la promovarea cauzei socialismului, păcii și colaborării dintre popoare. S-au dezvoltat legăturile de colaborare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Chineză. In toamna anului trecut au avut loc la Pekin convorbiri ale tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu tovarășul Cîu En-laî și cu alți conducători din R.P. Chineză, în probleme privind construcția socialistă în cele doua țări, dezvoltarea relațiilor bilaterale, situația internațională. Relațiile țării noastre cu R.D. Vietnam și Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de Sud s-au desfășurat pe fondul sprijinului multilateral acordat de poporul român eroicului popor vietnamez in lupta sa dreaptă împotriva agresiunii americane. Au evoluat pozitiv raporturile României cu R.P. Mongolă și R.P.D. Coreeană. Relațiile cu Republica Cuba s-au dezvoltat pe multiple planuri. Preocupat de perfecționarea continuă a cadrului juridic în care se desfășoară relațiile cu statele socialiste, guvernul român a procedat la încheierea a 75 de noi instrumente de colaborare și cooperare, în cele mai variate domenii de activitate. România își aduce contribuția activă la extinderea colaborării și cooperării economice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, al cărui membru este. Ea își intensifică, în același timp, schimburile comerciale, colaborarea și cooperarea in domeniul economic cu toate țările socialiste. Țara noastră iși dezvoltă relațiile de colaborare, pe plan militar, cu statele participante la Tratatul de la Varșovia, din care face parte, fiind gata să lupte alături de armatele prietene în cazul unei agresiuni dezlănțuite în Europa de forțele imperialiste, împotriva unui stat membru al acestui Tratat. Totodată, România lărgește colaborarea cu armatele tuturor statelor socialiste. In cursul anului 1969, delegații de partid și de stat, conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, au luat parte la sesiunea specială a C.A.E.R., la consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, precum și la întilnirea de la Moscova, din luna decembrie, a conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, R.S. România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Aceste întâlniri, precum și celelalte reuniuni ale țărilor socialiste la care România a luat parte, au dovedit că atunci cînd problemele sunt abordate în spirit principial și tovărășesc, de stimă mutuală și receptivitate față de opiniile și interesele fiecărui stat, este posibil să se stabilească înțelegeri acceptabile pentru toate părțile, și — in acest fel — să se aducă o contribuție importantă la ridicarea colaborării reciproce pe o treaptă superioară, la întărirea solidarității dintre țările socialiste. Este ferma noastră convingere că, edificindu-și relațiile lor reciproce pe principiile marxism-leninismului și internaționalismului socialist, întrajutorării tovărășești, pe normele relațiilor dintre statele socialiste, depășind dificultățile actuale, țările socialiste — unite prin comunitate de orânduire, de ideologie și de țeluri — pot oferi tuturor popoarelor un model de înțelegere și cooperare multilaterală, pot exercita o influență favorabilă și tot mai puternică asupra evoluției relațiilor internaționale și dezvoltării lumii contemporane. Pornind de la interesele vitale ale poporului nostru, de la interesele generale ale socialismului, guvernul român este hotărât să facă și un viitor tot ce depinde de el pentru intensificarea colaborării frățești cu toate țările socialiste. In condițiile existenței de state cu orânduiri social-politice diferite, unica soluție rațională de organizare a vieții internaționale, corespunzătoare aspirațiilor de progres și prosperitate ale popoarelor, este colaborarea între toate țările lumii, conviețuirea lor pașnică, întemeiată pe respectul principiilor fundamentale, unanim recunoscute, ale dreptului internațional. Creșterea potențialului economic și îmbogățirea patrimoniului cultural al țării noastre în contextul unei lumi caracterizate prin pătrunderea masivă a științei și tehnicii in toate sferele activității umane și prin accentuarea diviziunii internaționale a muncii fac nu numai posibile dar și obiectiv necesare dezvoltarea relațiilor României cu toate statele lumii și participarea sa activă la amplificarea necontenită a schimburilor de valori materiale și spirituale. Guvernul român a acționat pentru lărgirea, contactelor politice, a schimburilor economice, tehnico-științifice și culturale cu toate statele, manifestând preocupare de a asigura consistență și stabilitate raporturilor externe ale țării noastre, pe baze reciproc avantajoase. In anul precedent au fost încheiate 16 de noi înțelegeri, acorduri și convenții de colaborare in diferite domenii, cu state avind altă orânduire social-politică. Au avut loc contacte, schimburi de vizite, convorbiri cu șefi de state și de guverne, cu personalități politice marcante dintr-un număr mare de țări. Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a vizitat Turcia, Iranul și India și a primit vizitele președintelui Statelor Unite ale Americii, președintelui Austriei și președintelui Finlandei. Președintele Consiliului de Miniștri, tovarășul Ion Gheorghe Maurer, a efectuat vizite în Anglia și Belgia și a primit pe șefii guvernelor din Olanda, Suedia și Republica Populară Congo. Vizitele menționate precum și contactele la alte niveluri ,s-au încheiat cu rezultate pozitive, concrete, care au determinat amplificarea relațiilor bilaterale, intensificarea colaborării în diferite domenii. Ele au prilejuit schimburi utile de păreri asupra unor probleme internaționale importante, au contribuit la mai buna cunoaștere a pozițiilor și punctelor de vedere, la îmbunătățirea climatului politic general. Ca țară europeană, vital interesată în pacea și securitatea continentului, România promovează o politică de largă cooperare cu toate statele din Europa. Ne este plăcut să constatăm că relațiile politice, economice, tehnico-științifice și culturale dintre România și Franța cunosc o continuă dezvoltare: întâlnirile dintre șefii celor două state au constituit și vor constitui momente importante ale acestei evoluții. Apreciem că sunt create toate condițiile ca raporturile tradiționale româno-franceze să se amplifice necontenit, in interesul ambelor popoare, al destinderii și înțelegerii internaționale. » Se intensifică relațiile României cu R.F. a Germaniei, Italia, Elveția, țările nordice și cu alte state din Europa. Legăturile țării noastre cu Turcia cunosc o dezvoltare ascendentă. Este așteptată cu satisfacție apropiata vizită în țara noastră a președintelui Cevdet Sunay, care, fără îndoială, la fel ca și vizita efectuată în Turcia de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va contribui la lărgirea colaborării multilaterale dintre cele două țări. In anul 1969 au continuat să se dezvolte relațiile României cu țările din alte continente. S-au lărgit și au perspective bune relațiile României cu țările din America Latină. Au fost încheiate noi acorduri de colaborare economică și tehnico-științifică , s-au înființat comisii guvernamentale și au fost angajate acțiuni de cooperare pe termen lung cu Chile, Columbia și Venezuela, inclusiv crearea de societăți mixte pentru exploatări miniere și petroliere. Intensificarea legăturilor reciproc avantajoase cu statele din Asia și Africa constituie o preocupare constantă a guvernului român. Au evoluat favorabil relațiile României cu Japonia, s-au dezvoltat legăturile cu Pakistanul, s-au înregistrat progrese în raporturile cu țările din Oceania, în Africa, au fost întărite contactele cu Republica Democratică Congo ,Nigeria, Tanzania, Zambia și cu alte țări. Poporul nostru, care a cunoscut el însuși vicisitudinile dominației străine, nutrește o puternică simpatie față de eforturile popoarelor din aceste continente, consacrate progresului și bunăstării, consolidării independenței lor economice și politice. In cadrul acestei politici, România sprijină cu hotărâre aspirațiile popoarelor arabe pentru dezvoltarea lor independentă, democratică, pe calea progresului economic și social. Guvernul român a acordat întotdeauna atenție dezvoltării relațiilor cu țările arabe. După cum se știe, in cursul anului trecut, în raporturile României cu unele state arabe au intervenit momente nedorite, care, după părerea noastră, au fost generate de faptul că nu a fost pe deplin înțeleasă poziția țării noastre care acționează consecvent pentru promovarea relațiilor cu toate statele lumii. Eforturile făcute de guvernul român pentru depășirea acestor momente au găsit ecou favorabil din partea statelor arabe și au dus la obținerea de rezultate pozitive. Noi considerăm că în prezent există posibilități pentru normalizarea deplină a relațiilor cu toate țările arabe și dezvoltarea acestora in interesul poporului român și al popoarelor arabe, al cauzei păcii. In ceea ce il privește, guvernul român este hotărât să facă in acest depinde de el pentru sens tot ce întărirea prieteniei dintre poporul român și popoarele arabe. Tovarăși deputați, înfăptuirea securității europene reprezintă una din preocupările majore, constante, ale Partidului Comunist Român și statului nostru. Pacea și securitatea în Europa constituie, de multă vreme, o cerință de prim ordin a tuturor popoarelor continentului. Pentru poporul român, care a avut de suferit imense pierderi umane și materiale in cele două războaie mondiale, realizarea securității in Europa este o chestiune vitală, o condiție de cea mai mare importanță a desfășurării muncii sale pașnice consacrate construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. In ultimul timp, se conturează condiții favorabile, care fac posibilă aducerea problemelor securității europene din sfera dezideratelor și declarațiilor de intenții în sfera acțiunilor practice. Este o realitate că în Europa se dezvoltă un proces de normalizare a raporturilor interstatale, de apropiere între popoare, de rezolvare a problemelor în suspensie prin mijloace pașnice. Cercuri guvernamentale, personalități politice influente dintr-un număr tot mai mare de țări europene manifestă interes pentru slăbirea încordării, pentru înlăturarea barierelor ridicate in fața colaborării, pentru identificarea căilor de instaurare în Europa a unui climat de destindere, pace și bunăvecinătate. In cursul ultimelor luni au avut loc contacte și convorbiri politice intre reprezentanți ai guvernelor Uniunii Sovietice și Republicii Federale a Germaniei, ai guvernelor Poloniei și R.F. a Germaniei, iar, recent, s-a realizat prima întâlnire dintre președintele Consiliului de Miniștri al R.D. Germane, Willi Stoph, și cancelarul federal al R.F.G., Willy Brandt, stabilindu-se, totodată, organizarea unnei noi întrevederi la același nivel. Guvernul român, care se pronunță cu consecvență pentru rezolvarea tuturor problemelor internaționale pe calea contactelor și negocierilor, salută aceste convorbiri. Ne exprimăm speranța că ele vor duce la rezultate pozitive, pe linia normalizării relațiilor intereuropene, recunoașterii și respectării frontierelor existente în Europa — inclusiv a graniței Oder-Neisse și a frontierei dintre cele două state germane —, a recunoașterii R.D. Germane potrivit normelor dreptului internațional, asigurindu-se participarea celor două state germane, în condiții de egalitate cu celelalte state, la dezbaterea și rezolvarea problemelor europene și mondiale. Factor activ al acestui proces înnoitor în viața politică a continențului nostru, România a militat, prin toate acțiunile pe care le-a întreprins, pentru edificarea securității europene pe un sistem de angajamente clare, lipsite de orice echivoc, asumate de toate statele, indiferent de potențialul lor economic, militar, uman, precum și de măsuri concrete care să genereze încredere, certitudine deplină pentru ceea ce privește fiecare stat în securitatea sa, integritatea teritorială, garanția că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța, înfăptuirea securității in Europa reclamă din partea tuturor țărilor continentului vuitoare, multiforme eforturi stăși convergente, o politică activă de dezvoltare a legăturilor reciproce. Apreciind că securitatea europeană presupune o rețea tot mai densă de relații bi și multilaterale între țările continentului, menite să slujească progresului lor economic și social, guvernul român acționează pentru dezvoltarea largă a raporturilor politice, economice, tehnico-științifice intereuropene, pentru așezarea lor fermă pe principiile unanim recunoscute ale legalității și eticii internaționale. Pornind de la ideile cuprinse in Declarația de la București, adoptată in anul 1966 de statele participante la Tratatul de la Varșovia, prin care au fost formulate importante propuneri privind întărirea securității și colaborării în Europa, inclusiv inițiativa convocării unei conferințe general-europene, România și-a adus contribuția activă, alături de alte țări socialiste, la elaborarea Actului de la Budapesta și a documentelor Consfătuirii de la Praga a miniștrilor afacerilor externe, precum și la alte acțiuni comune menite să contribuie la instaurarea securității in Europa. Guvernul român consideră că propunerile formulate in documentele adoptate la aceste întâlniri reprezintă o bază realistă pentru pregătirea și desfășurarea conferinței statelor din Europa. El înțelege, totodată, să dea dovadă de receptivitate față de orice propuneri constructive cu privire la stabilirea ordinei de zi, precum și la alte aspecte pe care le comportă organizarea conferinței. Este profunda convingere a guvernului român că securitatea europeană nu poate fi decât opera comună a tuturor statelor continentului, că de statornicirea ei trebuie să beneficieze în condiții de deplină egalitate toate țările din Europa. In acest spirit, guvernul român militează pentru ca la înfăptuirea securității europene, inclusiv la pregătirea și convocarea conferinței, să participe direct toate statele din Europa, fără discriminări și excepții, precum și alte state interesate, în concepția noastră, pregătirea conferinței nu trebuie limitată la un grup restrâns de state sau cantonată in tiparele relațiilor de la bloc la bloc, ci, dimpotrivă, este necesar ca acest proces să ducă la depășirea actualei divizări a continentului in grupări militare opuse, la instaurarea unui climat de încredere și înțelegere între toate statele europene. Acțiunile întreprinse de țara noastră, vizitele și intîlnirile la nivel înalt, contactele permanente la alte niveluri cu țările europene, schimburile utile de păreri efectuate cu aceste prilejuri au permis desprinderea unor aprecieri și concluzii care converg spre demonstrarea importanței și actualității canalizării preocupărilor generale pe făgașul realizărilor practice, concrete. Problemele numeroase și dificile care s-au acumulat în Europa nu sunt, desigur, susceptibile a fi soluționate într-o singură etapă, realizarea securității pe continent constituind un proces de durată. O primă conferință ar putea contribui la statornicirea unei atmosfere de încredere europene, la crearea între statele condițiilor prielnice abordării graduale și soluționării treptate, de la simplu la complex, a problemelor în suspensie. România manifestă o preocupare permanentă pentru instaurarea în zona Balcanilor a unui climat de încredere, bună-vecinătate și cooperare fructuoasă. Este îndeobște cunoscut că în trecut Balcanii erau considerați „butoiul cu pulbere al Europei“, aria de confruntare a unor interese străine de aspirațiile de prietenie și colaborare pașnică ale popoarelor din regiune. Vechea metodă a puterilor imperialiste de a învrăjbi popoarele pentru a se putea domina, facilitată de politica cercurilor reacționare interne, care s-au făcut instrumentul manevrelor imperialiste, a afectat timp de mai mulți ani relațiile interbalcanice. Guvernul român consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca, trăgînd învățămintele necesare din experiența istorică și acționând în consonanță cu interesele vitale ale popoarelor din Balcani, să se ajungă la statornicirea în zonă a unor relații cu adevărat normale, bazate pe principiile bunei vecinătăți. Această preocupare este ilustrată de eforturile consecvente ale țării noastre de a dezvolta relațiile politice, economice, culturale cu toate statele din regiune, de inițiativele vizând colaborarea balcanică multilaterală, de propunerile guvernului român din 1957 și 1959 privind transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, propuneri care își păstrează deplina lor actualitate. Avem convingerea că există condiții pentru îmbunătățirea raporturilor reciproce între statele din Balcani, pentru dezvoltarea colaborării pașnice multilaterale privin contribuția activă a tuturor țărilor din această zonă, corespunzător intereselor popoarelor balcanice, cauzei păcii și securității in Europa și in lume. După cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „țara noastră va face totul, și în viitor, pentru a-și aduce întreaga contribuție la asigurarea unui climat de pace și securitate în Europa și în lume, iși va consacra eforturile promovării susținute a colaborării și cooperării internaționale în interesul civilizației mondiale, al progresului tuturor popoarelor și Întregii umanități“. Stimați tovarăși, Țara noastră atribuie o deosebită însemnătate înfăptuirii dezarmării generale și, în primul rând, a dezarmării nucleare. De cea mai mare importanță în aceasta direcție sunt interzicerea folosirii armelor nucleare, încetarea experiențelor cu asemenea arme in mediul subteran, crearea drone denuclearizate prin acorduri internaționale însoțite de garanții adecvate, încetarea producției, reducerea și lichidarea stocurilor de arme nucleare și a mijloacelor de transportare a lor la țintă. Că stat membru al Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, România a militat neabătut, împreună cu alte țări socialiste, cu celelalte țări iubitoare de pace, pentru adoptarea și înfăptuirea unor măsuri concrete de dezarmare, menite să ducă la reducerea treptată și, în cele din urmă, la eliminarea definitivă a armelor și a forței armate din sfera relațiilor internaționale. înfăptuirea unor măsuri eficiente de dezarmare apare, după părerea noastră, cu atît mai necesară, cu cât cursa înarmărilor acuză proporții tot mai îngrijorătoare — fabricarea de noi tipuri de arme și mijloace de luptă nucleare și convenționale continuă —, iar negocierile asupra dezarmării nu înregistrează decât rezultate modeste. Povara înarmărilor apasă din ce în ce mai greu asupra nivelului de trai al popoarelor, pune în primejdie pacea și securitatea internațională, amenință omul și opera sa, creată cu trudă, ca rezultat al strădaniilor multor generații. Armele continuă să fie folosite de cercurile imperialiste, reacționare, ca instrumente ale politicii de forță împotriva libertății și independenței popoarelor. Această situație impune ca toate statele să participe activ, să depună eforturi sporite în realizarea de măsuri practice de încetare a cursei înarmărilor și de dezarmare. Guvernul Republicii Socialiste România consideră că numai dezarmarea generală constituie calea radicală pentru rezolvarea integrală a problemelor deosebit de grave pe care le generează și le întreține cursa înarmărilor, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor. Acordurile încheiate pînă în prezent cu privire la acțiunile colaterale dezarmării, cum este Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, ratificat recent de țara noastră, deși vizează limitarea dezvoltării înarmării atomice, nu prevăd măsuri practice de oprire a producerii, de lichidare a stocurilor de arme nucleare, nu prezintă garanția că arma nucleară nu va fi folosită intr-un eventual război. Pătrunsă de răspunderea care incumbă tuturor statelor pentru viitorul omenirii, țara noastră a prezentat, la actuala sesiune a Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, propuneri de înfăptuire a unor măsuri concrete pe calea dezarmării. După cum vă este cunoscut, tovarăși deputați, propunerile noastre au în vedere înghețarea și reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor ; asumarea, printr-un document internațional cu forță obligatorie și vocație universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub orice formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state ; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine, măsuri de lichidare a bazelor militare străine ; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale lumii, inclusiv in regiunea Balcanilor ; elaborarea unui program de acțiuni și măsuri al deceniului dezarmării; asigurarea unui cadru adecvat particiipării la dezbaterile comitetului a tuturor statelor care doresc să-și exprime poziția în legătură cu problemele dezarmării, intensificarea ritmului negocierilor și îmbunătățirea activității, structurii și formelor de lucru ale comitetului. Convins că, prin eforturile tuturor statelor iubitoare de pace, ale tuturor popoarelor, se poate ajunge la transpunerea în practică a cerinței de importanță vitală pe care o reprezintă dezarmarea generală și, în primul rând, interzicerea și lichidarea armelor nucleare, guvernul român va milita și în viitor, cu toată hotărârea, pentru înfăptuirea acestui deziderat major al omenirii. Tova răii deputați, ți O trăsătură caracteristică a viepolitice contemporane este creșterea aportului tuturor statelor la soluționarea problemelorinternaționale. Firește, înțelegem răspunderea deosebită pe care țările mari o au pe arena mondială in rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. Este însă un fapt de necontestat că astăzi problemele majore ale lumii pot fi soluționate numai in condițiile participării și conjugării eforturilor tuturor statelor, mari sau mici. In moca actuală, fiecare stat, fiecare națiune poartă răspunderi pentru statornicirea unui climat de extindere, încredere și cooperare intre popoare, pentru promovarea unor raporturi eliberate de spectrul forței, pentru reglementarea litigiilor pe calea tratativelor. Din glas sentimentelor unanime ale poporului român, guvernul se pronunță pentru încetarea neîntârziată a războiului din Vietnam, retragerea trupelor Statelor Unite ale Americii din Vietnamul de sud, curmarea oricărui amestec în treburile interne ale poporului vietnamez. Pentru soluționarea pașnică a conflictului din Vietnam, considerăm că este, de asemenea, necesar să se asigure formarea unui guvern de coaliție care să permită dezvoltarea democratică, independentă a Vietnamului de sud. Guvernul român ține să afirme și cu acest prilej că țara noastră va acorda și in viitor întregul său sprijin material, politic și moral eroicului popor vietnamez în lupta dreaptă pentru apărarea ființei sale naționale. Provoacă îngrijorare apariția unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est, intensificarea bombardamentelor americane asupra teritoriului Laosului, precum și situația creată in Cambodgia ca urmare a recentei lovituri de stat, ele complică și agravează situația din zonă, aducînd prejudicii mișcării de eliberare a popoarelor, luptei lor pentru apărarea libertății și independenței naționale. Guvernul român a apreciat in repetate rânduri că perpetuarea și agravarea încordării in Orientul Apropiat afectează negativ situația internațională, mențin un serios focar de război, generează neliniște și îngrijorare. Evoluția evenimentelor din această zonă pune în evidență faptul că intensificarea ostilităților militare și represiunile, din orice parte ar veni ele, agravează încordarea și îndepărtează perspectivele soluționării conflictului, împiedică dezvoltarea liberă și independentă a popoarelor respective. Asemenea acțiuni nu pot fi decit în avantajul cercurilor imperialiste, interesate în menținerea și consolidarea pozițiilor lor în această parte a lumii. In acest spirit, guvernul român a exprimat dezaprobarea sa față de atacul aerian israelian asupra unor obiective civile din R.A.U. și provocarea de victime în rândul populației. România consideră că rezoluția Consiliului de Securitate, din noiembrie 1967, oferă o bază rațională pentru rezolvarea pașnică a situației din Orientul Apropiat. Ea se pronunță pentru retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate, respectarea dreptului la existență independentă și integritate teritorială a fiecărui stat din această regiune, pentru rezolvarea problemei refugiaților palestinieni, potrivit intereselor lor legitime. Pe agenda vieții internaționale stăruie sarcina lichidării definitive a colonialismului și neocolonialismului. Poporul român urmărește cu simpatie și sprijină activ procesul ireversibil de eliberare a popoarelor de sub dominația imperialistă, de consolidare a independenței lor politice și economice. România condamnă discriminarea rasială practicată în Africa de Sud și sprijină lupta dreaptă de eliberare a popoarelor din Angola, Mozambic, Namibia și din alte teritorii aflate încă sub asuprire colonială. Solidar cu poporul Zimbabwe, guvernul revvân prodamna cu hotărîre actul ilegal al proclamării de către autoritățile rasiste de la Salisbury a așa-numitei „Republici Rhodesia“ și a declarat că nu o re unziște. România va milita și în viitor pentru afirmarea și promovarea neabătută a dreptului inalienabil și imprescriptibil al popoarelor de a-și hotări singure soarta, căile de dezvoltare economică și socială, de a fi stăpîne pe resursele proprii și de a se folosi spre binele progresului lor, al colaborării și securității internaționale. Tovarăși deputați, în ultimul sfert de veac, concomitent cu dezvoltarea relațiilor și contactelor bilaterale, a crescut ponderea activității organizațiilor internaționale pe arena mondială. România atribuie o mare însemnătate organizațiilor internaționale, în special Organizației Națiunilor Unite, rolului lor în lărgirea cooperării dintre state, în respectarea dreptului internațional, în eforturile pentru pace. Membră a 41 de organizații internaționale guvernamentale și a 268 de organizații neguvernamentale, tara noastră contribuie activ, și pe această cale, la dezvoltarea coaborării dintre state. Anul acesta oferă prilejul efectuării unui bilanț al activității desfășurate de Organizația Națiunilor Unite în cei 25 de ani care se împlinesc de I inferneile ei Pentru a răspunde speranțelor și cerințelor popoarelor, se impune ca întreaga activitate a O.N.U. să (Continuare în pag. a III-a) DAREA DE SEAMA cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969 — prezentată de tovarășul Corneliu Menescu, ministrul afacerilor externe — Á A > < l â