Dobrogea Nouă, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6726-6751)

1970-04-01 / nr. 6726

% i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA 1 Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean i­ri-r ni­­n ......................................................................tip ......................................................... Anul XXIII, nr. 6726 Miercuri, 1 aprilie 1970 4 pagini, 30 bani PROGRAMUL NATIONAL , program imediat al dezvoltării ZOOTEHNIEI JUDEȚULUI Ing. Ștefan MOISE, director adjunct la Direcția agricolă județeană Programul național cu privire la dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere, aprobat de recenta plenară a partidului nostru, constituie una din problemele de cea mai mare importanță pentru progresul agriculturii socialiste, pentru ridicarea nivelului de trai al populației. Practica a de­monstrat că existența unui puternic sector zootehnic repre­zintă unul din indicatorii cei mai caracteristici ai unei agri­­culuri intensive, moderne. Deși in județul nostru s-au ob­ținut, în anii de după încheierea cooperativizării, rezultate bune in sectorul creșterii animalelor, față insă de investițiile făcute, de realizările din alte ramuri agri­cole, există încă rămîneri în ur­mă. Acestea se referă, in primul rând, la realizarea efectivelor pla­nificate, creșterea producțiilor, a­­sigurarea unor condiții optime de furajare, adăpostire și îngrijire. Anul trecut, sectorul zootehnic din unitățile cooperatiste ale ju­dețului a adus un venit bănesc de 281 milioane lei, cu mult mai puțin decât s-a prevăzut în plan. Cauzele: efectivele n-au fost rea­lizate, iar producțiile la princi­palii indicatori au fost sub plan. Or, cu 1.îTS litri de lapte pe cap de vacă furajată, cu restanțe substanțiale la fondul de stat, cu mortalități la animale, nu putem vorbi de o zootehnie rentabilă. Și oricît de realiști am fi, nu pu­tem da vina in întregime de con­dițiile climatice din anul trecut. Părerea noastră este că nu s-a acordat suficientă atenție selec­ției, reproducției, creșterii ra­ționale a tineretului, furajării și îngrijirii raționale a animalelor. In numeroase unități coopera­tiste, zootehnia lucrează cu pier­deri; cei care muncesc în acest sector, conducerile de unități și, din păcate, chiar și unii specia­liști nu văd că adevăratele cauze ale înregistrării omor deficiențe mari in zootehnie constau tocmai în neglijarea factorilor amintiți. Pe bună dreptate s-au criticat la plenara partidului nostru aspec­tele negative din zootehnie pen­tru care ne facem toți vinovați. Indicațiile prețioase date de to­varășul Nicola­e Ceaușescu, de a extinde specializarea unor ferme mari de creștere a animalelor, de a construi complexe indus­triale, atit în agricultura de stat, cit și prin cooperarea mai mul­tor unități, de a introduce meca­nizarea, a spori producția de fu­raje, constituie pentru noi sar­cini de mare importanță. Hotărîrile izvorîte din progra­mul național de dezvoltare a zoo­tehniei au determinat trecerea la stabilirea unor măsuri concrete privind sporirea efectivelor, ridi­carea calității acestora, îmbună­tățirea reproducției și furajării, organizarea procesului de pro­ducție. De pildă, ne-am propus să creștem în următorii ani pon­derea vacilor și junincilor din totalul de taurine cu 10 la sută, să dublăm numărul junincilor și să îmbunătățim, în mod substan­țial, baza furajeră. Cum circa 75 la sută din vacile de lapte vor fi crescute in unitățile cuprinse in sistemul de irigații Carasu, ne-am propus să folosim reproducători din rasa „Holștein“, asigurînd astfel înlocuirea treptată a efec­tivelor actuale al căror nivel pro­ductiv este scăzut. Numai in a­­cest an, prin folosirea a 17 re­producători din rasa „Holștein“, vom insămința artificial 10.000 vaci și vitele. Prin această ac­țiune conjugată de alți factori (hrănire, îngrijire) vom putea a­­junge, in cel mai scurt timp, să realizăm o producție medie a­­nuală de 2.300—2.400 litri de lap­te pe cap de vacă furajată. Res­tul de 25 la sută din vaci ce se vor crește in afara sistemului de irigații vor fi încrucișate cu re­producători din rasele de carne. La ovine, in acest an, ne-am prevăzut să încrucișăm 50.000 de oi cu berbeci de carne, față de numai 20.000 capete cit s-a rea­lizat in anul trecut, iar la por­cine vom extinde Marele Alb, îndeosebi in complexele indus­triale In cadrul asociațiilor re­cent înființate. Pe linia realizării planului la vaci și scroafe, ne-am propus să cumpărăm 12.900 ca­pete. Pentru a îmbunătăți proce­sul de reproducție, vom acorda (Continuare în pag. a III-a) In sectorul zootehnic al C.A.P. Cobadin • Situația din Sudan se agravează Comentariul zilei , întrebări după constituirea noului cabinet italian . Expunerea lui I. B. Tito ® Mai cutremure în Turcia TONUL FACE MUZICA SAU MUZICA DĂ TONUL • AFON SA FII ȘI TOT PRICEPI ! • STRIDENTELE LUI „DO" DE SUS SAU COS­MOPOLITISM CU ORICE PREȚ. • CÂND TOBA NU TE LASĂ SA ASCULT­ MU­ZICA. In timpul sezonului estival, pre­tențiile consumatorilor privind calitatea muzicii și programelor de bar ating nivelul cel mai ridi­cat la capitolul exigențe, dar a­­ceasta nu înseamnă ca atunci cînd termometrele înregistrează temperaturi mai scăzute să asis­tăm la o coborîre proporțională a calității acestora. Dimpotrivă, cu fiecare an, gusturile se diversifică, pretențiile pentru calitatea or­chestrelor cresc, ceea ce nu este in afara firescului. In sezonul rece al anului trecut, ziarul nostru semnala, critic, existența, pe raza administrativă a municipiului Constanța, a unor formații sub­mediocre. Nici acum nu putem f’i pe deplin mulțumiți de ceea ce ni se oferă, însă s-a schimbat ceva și, spre satisfacția tuturor, schim­bările sunt în bine. O anchetă întreprinsă, cu două luni înaintea deschiderii sezonului turistic, cu scopul de a sonda ca­litățile programelor de bar și mu­zicii cultivate de orchestrele exis­tente în marile restaurante ale orașului, a pus în evidență, pe de o parte, creșterea valorică — sub aspect artistic — a activității for­mațiilor orchestrale și, pe de alta parte, menținerea unor carențe semnalate de noi și cu alte ocazii. Dacă o bună bucată de vreme se puteau face observații critice asu­pra orchestrei de la restaurantul „Zorile", formația existentă acum poate fi cotată printre cele mai apreciate. Beneficiind și de apor­tul solistei Camelia Stanehi, una dintre „vedetele“ noastre nu numai în timpul sezonului rece, atunci ne explicăm de ce o clientelă nu­meroasă frecventează, constant, acest local. Pe o linie valorică sensibil apropiată se situează și orchestra restaurantului „Mo­dern“, cu solista — pe care o re­marcam și altădată — Viorica Parnică, ale cărei valențe artis­tice se apreciază, seară de seară, un public consumator exigent. In nota obișnuită — orchestrele de la „Cramă“, „Păltiniș“ și „Vic­toria“. Notă discordantă credem că face — deși situația pare fără explicație — orchestra de la restaurantul „Europa“, iar altele, care mai funcționează pe teritoriul municipiului, nu pot fi luate în considerare. Se cuvin aprecieri pozitive la a­­dresa conducerii Trustului de Emil ZĂLOG (Continuare in pas, a III-al S Aici, -------------— ———————­a»«»«, , de la Brezoi de sus, mereu te sus pe valea Lotrului, pădurile și stracile sunt de o splendoare tu­ristică rară, și munții din zare sunt tot așa. Înalți și măreți și formează un cadru de un pitoresc demiurgic, o frumusețe aparte care se întil­­nește numai în diminețile de pe Lo­tru. Valea se îngustează pe măsură ce șoseaua urcă, se apropie de soare. Din ce­le­le mai dese sunt bascu­lantele, oamenii apar peste tot, la fel de fel de lucrări de taluzare și de protecție a solului Împotriva to­­renților, a unor ape mici, iscate ca din nimic, dar nărăvașe și păgu­boase. Dincolo de localitatea Mălaia, rîul Lotru Își îngustează simțitor albia; de aici încolo începe pieptiș urcușul spre Voineasa, o nouă așe­zare turistică, cu construcții într-o manieră arhitectonică fabuloasă — deocamdată folosite de constructo­rii hidrocentralei de pe Lotru — dar în viitor destinate de exclusi­vitate pentru destindere, destinate, băilor cu ozon, îndrăgostiților de pi­torescul drumurilor de la altitudini mari. Intr-un cuvânt, turismului de valoare modernă și internațională. Iar de jur împrejur, Intr-o îmbră­țișare de veacuri, lanțul munților și al pădurilor, iar undeva deasupra — ți se pare că nu chiar foarte de­parte — cerul albastru, un colorit fin ca cel izvorit de sub pleoapele copiilor cu ochi albaștri. Zona de lucru efectiv cuprinsă de șantierul hidrocentralei, se anunță o dată cu apariția stupilor de Înaltă tensiune. Au fost de acuma plan­tați de-a lungul traseului prăpăs­tios, montan, urmind ca pe ei să alerge — conexindu-se la sistemul energetic național — hergheliile albe Sever UTAN de lumini ce vor țișni din centrala subterană de la Ciunget, lucrare pe care am văzut-o in plină desfășu­rare, în construcție, comparînd-o in imaginația mea, emoționat de mă­reția faptei oamenilor care o reali­zează, cu un fantastic amfiteatru, ori uriașă sală de concert — intr-un neașteptat stil gotic — în care pre­simți că va răsuna marea simfonie a luminii. Căci, pe șantierul de la uzina centrală subterană, in turbi­nele căreia se vor înfrăți apele în­­tr-o cădere forțată de 816 metri (cea mai mare cădere de apă din țară) echipele de mineri și de betoniști, și de­montatori lucrează intens. Zi și noapte, ceas și clipă se lucrează de zor la pregătirea acestui moment de majoră solemnitate pentru ener­getica națională. Oamenii care realizează această îndrăzneață construcție hidroener­getică sunt in mare parte veterani ai unor șantiere asemănătoare, iar în jurul lor se formează generațiile constructorilor mai tineri. Veteranii aceștia și-au clădit cunoștințele în decursul asprelor confruntări de la hidrocentralele de la Bicaz și Ar­geș, au adus cu ei de acolo un te­zaur de cunoștințe la care Lotrul a adăugat altele, Mmulțindu-le pe toate, însumîndu-le pe toate intr-o formidabilă energie creatoare, înt­r-o experiență de muncă extrem de pre­țioasă. S-au împlinit patru ani de la deschiderea șantierului hidrocentra­lei de pe Lotru. Cînd va fi gata, se vor produce aici 580 MW, ceea ce înseamnă că deodată se vor putea aprinde încă 840.000 de noi becuri în țară. Știți ce echivalent mai are această putere? Lotru va însemna de circa 7 ori mai multă putere e­­nergetică decât cea instalată în țară, în anul 1938 ; sau, o altă compara­ție, pe un alt plan al dinamicii construcțiilor, puterea declanșată de apa căzută pe conducta forțată de 816 metri, se poate echivala cu pu­terea dezvoltată de aproximativ 13.500 tractoare „Universal-BSI“. Mi se pare de-a dreptul fantastică această comparație, pe care a cal­culat-o pentru reporter directorul lucrărilor de la hidrocentrala de pe Lotru, inginerul Gheorghe Cocoș, un veteran și el al marilor con­strucții de hidrocentrale (Bicaz, Ar­geș... Lotru). Intr-o discuție purtată cu acest om tînăr, care impresionează prin marea lui capacitate de muncă, prin forța sintezei celor spuse, un om totuși cu pretimpurii timpi e albe, acolo sus, sub crestele munților, la Voineasa, am reținut, în carnetul cu însemnări, un noian de date, de un larg interes. Iată citeva: Lotru sem­nifică cea mai mare hidrocentrală ce se construiește pînă acum pe a­­pele interioare ale României socia­liste . este cea mai dimensionată la­(Continuare in pag. a H-a) FRUMUSEȚILE PATRIEI L­O­T­R­Ui monument al muncii, al patosului revoluționar al tineretului pic. NOUL SISTEM ÎMBUNĂTĂȚIT DE SALARIZARE NORMELE CU MOTIVARE TEHNICA -măsură corectă a muncii fiecărui salariat Generalizarea sistemului îmbunătățit de salarizare și majorarea salariilor contribuie la creșterea cointeresării materiale a muncitorilor în realizarea sarcinilor de producție, leagă mai bine cîștigurile realizate de rezultatele efective obținute, de contribuția fiecăruia la îndeplinirea planului. Pentru realizarea acestui important obiectiv, noul sistem de salarizare prevede creșterea, în salariul total, a salariului tarifar de încadrare, care nu poate avea efecte pozitive asu­pra activității d­e producție decât în cazul stabilirii unor nor­me tehnice de muncă fundamentate științific. De aceea, pentru a putea constitui o bază reală a stabilirii sarcinilor de producție și de productivitate, normele cu motivare teh­nică trebuie să reflecte cantitatea reală de muncă necesară pentru efectuarea lucrărilor, realizarea de sută la sută a normelor trebuind să asigure îndeplinirea în totalitate a sarcinilor de producție, de productivitate, depistarea și eliminarea tuturor deficiențelor existente în produc­ție, în scopul cuprinderii in nor­mele de muncă numai a timpului efectiv necesar pentru executarea unor lucrări sau produse. Și aici, ca de altfel In toate unitățile eco­nomice, normele elaborate s-au aplicat mai m­uii ipotetic pentru a se constata fundamentarea lor științifică. In urma aplicării, in acest fel, timp de 3 luni, prin co­rectarea ulterioară a unora, s-a stabilit o încărcare mai judici­oasă a muncitorilor, secțiilor, a­­telierelor cu lucrările ce le au de executat, realizindu-se, totodată, o diferențiere a veniturilor, in funcție de încadrarea fiecărui salariat. Eficacitatea noilor norme s-a dovedit și prin rezultatele obți­nute în producție in acest an, prin evoluția favorabilă a principalilor indicatori. Astfel, sporul produc­ției globale a fost în lunile ia­nuarie și februarie în medie de 15 — 23 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut și de 2,3 la sută față de cifra planificată. Demn de subliniat este faptul că, îndeplinirea normelor stabilite a dus la o creștere corespunză­toare a productivității muncii. Și anume, la un indice de îndepli­nire de 100,85. S-a obținut în a­­ceeași perioadă o creștere a pro­ductivității muncii de 1,73 la sută. Dacă se analizează dispersia îndeplinirii normelor de lucru la primele luni de aplicare a noului sistem de salarizare se constată că numărul muncitorilor care au îndeplinit normele sub 95 la sută a scăzut de la 34 la sută, in luna ianuarie, la 19,11 la februarie. De asemenea, in luna februarie . La I.M.S. Medgidia, unitate care aplică sistemul îmbunătățit de salarizare de la 1 Ianuarie 1970, elaborarea noilor norme de muncă a constituit o acțiune com­plexă, care a urmărit mai întîi fost redus la zero numărul celor care îndeplineau normele su­b 70 la sută, toți muncitorii m­cadrin­­du-se în limitele considerate ca normale, adică între 70 și 130 la sută. Datele dovedesc că munci­torii au înțeles mai bine posibi­litățile ce le au pentru îndeplini­rea noilor norme, fapt ce va ieși mai mult în evidență în lunile următoare. Aceste cifre, așa cum ne relata tovarășul Constantin STANESCU, șeful serviciului sa­larizare, arată că noile norme a­­sigură un echilibru mai bun în ceea ce privește încărcarea mun­citorilor pe meserii, ateliere, secții o diferențiere a veniturilor reali­zate în funcție de aportul fiecă­ruia la îndeplinirea sarcinilor de plan. La elaborarea normelor s-a ți­nut seama de toate condițiile teh- Maria RADOVANU (Continuare în pag. a III-a) MASURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA TRAFICULUI RUTIER Avindu-se în vedere intensifi­carea traficului rutier In peri­oada sezonului de vară, Servi­ciul circulație al Inspectoratului miliției județului Constanța, a luat o serie de măsuri pentru organizarea și dirijarea eficien­tă a circulației în perioada se­zonului estival. Astfel, pe toată lungimea s-a trecut bulevardului Lenin la executarea unor marcaje orizontale din piatră cubică de culoare albă, delimi­­tindu-se zonele de acces al pietonilor în dreptul principa­lelor intersecții. De asemenea, se va îmbunătăți și sistemul de semnalizare și dirijare optic prin introducerea unor noi se­mafoare la intersecțiile străzilor Mihai Viteazul cu bulevardul Republicii, strada Poporului cu bulevardul Tomis, Șoseaua Mangaliei cu strada Teodor Burada. In prezent se lucrează, la re­­vopsirea indicatoarelor de cir­culație amplasate pe verticală și — o noutate — intr-un viitor foarte apropiat vor fi instalate noi semne privind circulația pe drumurile publice. De remarcat că la majoritatea indicatoarelor fondul galben a fost inlocuit cu cel alb existind astfel un con­trast mai evident și deci posi­bilități de percepere vizuală mai bune pentru conducătorii auto și pietoni. L. B, LUI TARII, BRAT DE­ OTEl SI-l FIO SI­SCU! Zilele trecute, cel mai tînăr­ contingent de ostași ai Româ­niei socialiste din unitățile Ministerului Forțelor Armate, ale Consiliului Securității Statului și ale Ministerului Afacerilor In­terne, de pe teritoriul județului nostru a trăit clipa solemn­ă a rostirii jurămîntului militar. Continuare neabătută a legământu­lui oștenilor lui Mircea, Ștefan,­ Iancu de Hunedoara, Mihai Vi­teazul, al dorobanților și roșiorilor de la Plevna, al eroilor de la Mărășești, de la Cimpia Turzii sau Banska Bistrica, jurămîntul militar este actul de supremă adeziune la libertatea și liniștea patriei socialiste, a cuceririlor revoluționare înfăptuite de po­porul român sub conducerea înțeleaptă a partidului său comunist. Rostind cuvintele sacre ale legămîntului de credință, tinerii muncitori, țărani și intelectuali în veșminte ostășești s-au anga­jat solemn să învețe tainele mînuirii modernei tehnici de luptă cu care armata noastră este înzestrată prin grija partidului, să-și sporească necontenit măiestria militară și pregătirea poli­tică, să devină scut de nădejde al patriei socialiste. Citiți în pagina a III-a reportajul de la acest solemn eve­niment.

Next