Dobrogea Nouă, august 1970 (Anul 23, nr. 6829-6853)
1970-08-01 / nr. 6829
h > > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! Anul XXIII, nr. 6829 Sîmbâta, 1 august 1970 6 pagini, 30 bani ÎNALTA competenta, MATURITATE, INIȚIATIVĂ, la baza întăririlor ce jalonează PRODUCȚIA VIITOARE . Desfășurarea dezbaterilor din as dunarea generală a salariaților de la întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia permite, chiar și unui observator mai puțin familiarizat cu problemele întreprinderii, concluzii deosebit de favorabile. Adunarea a fost, nu o ședință festivă și, o adevărată consfătuire de lucru, in care muncitorii, inginerii, tehnicienii, economiștii — tot colectivul uzinei — s-au sfătuit cum să muncească mai bine, cum să obțină rezultate superioare în viitor. Baza acestei dezbateri fructoase a constituit-o in primul rînd darea de seamă prezentată de comitetul de direcție. Ea n-a însemnat obișnuita enumerare a rezultatele pozitive de pină acum și a lipsurilor, insistindu-se în final asupra „necesității de a se îmbunătăți activitatea", ci a pus in fața plenului reprezentanților colectivului problemele principale, analizînd un amănunt, probleme care condiționează îndeplinirea sarcinilor, propunînd căile pe care trebuie să se meargă, soluții și măsuri cărora adunarea generală, dezbătîndu-se, să se dea învestitură, prin hotărirea sa. Ca punte de legătură intre actualul și viitorul cincinal, 1910 a fost pină acum un an bun pentru I.M.U.M. In primul semestru, de pildă, planul producției marfă vîndută și încasată a fost îndeplinit in proporție de 103,59 la sută, cheltuielile la mia de lei producție au fost reduse cu 4,5 lei, indicele productivității muncii a fost realizat in proporție de 101,32 la sută etc. In contul realizărilor colectivului trebuie trecute, printre altele, îmbunătățirea colaborării dintre secțiile de bază și a acestora, cu cele auxiliare, ceea ce a condus la o activitate mai ritmică. In aceeași perioadă s-a reușit reducerea procentajului de rebuturi (de pildă, la oțelul lichid, acestea au scăzut de la 5,3 la 3,8 la sută). La rindul lor, specialiștii uzinei s-au preocupat de reducerea consumurilor specifice, realizînd prototipuri de prese de balotat paie și remorci auto de 3 și 5 tone, mai ușoare cu aproximativ 100 kg fiecare în comparație cu produsele de serie, ceea ce va permite ca în 1911 să se obțină o economie de metal insumind 1.600 tone. De asemenea, s-a trecut la asimilarea unor noi produse, în concordanță cu cerințele majore de ridicare a gradului de tehnicitate al acestora etc. Realizările de pină acum deschid perspectiva îndeplinirii, înainte de termen, atît a sarcinilor de plan pe 1970, cit și a angajamentelor suplimentare luate în Întrecerea socialistă de colectivul uzinei. De altfel, în adunarea generală a salariaților, colectivul secției 51 (sectoarele calde) s-a angajat să indeplinescăplanul anual în opt luni, iar cel al secției de montaj să termine, de asemenea, înainte de încheierea anului toate lucrările prevăzute pentru 1970. Rezultatele acestea vor permite un bun start în anul viitor, a cărui producție se pregătește încă de pe acum și care — așa cum arătam mai înainte — a format ponderea preocupărilor adunării generale a salariaților de la I.M.U.M. In primul an al cincinalului viitor, producția globală a întreprinderii va fi cu 1,5 la sută mai mare. (Continuare în pag. a V-a) I DEZBATERI Adunări generale ale salariaților l»l In cuprins: • „VITEJII" ANONIMI pag. a II-a • BIBLIOTECA ȘI CITITORUL ADULT pag. a IlI-a • Semestrul iutii vestește un an al succeselor pag. a IV-a . Fiecare comunist - un coautor al hotărîților, un participant activ la înfăptuirea lor pag. a V-a „SERBĂRILE Millitt Variatiuni“ pe marginea NOCTURNEI VARIETĂȚILOR AZI • Intilnire cu Neptun și „Bal mascat“, in sălile Cazinoului din Constanța (ora 20,30). • Serbare cîmpenească, cu foc de tabără, pe stadionul din Eforie Sud. MÎINE • CONSTANȚA : In port (ora 9) manifestări consacrate „Zilei Marinei“, • Carnavalul de închidere a „Serbărilor mării“, în Piața Ovidiu și pe faleza Cazinoului; • EFORIE NORD — Seară de carnaval (ora 20). • MANGALIA SUD, în port și oraș, manifestări consacrate „Zilei Marinei“. Citiți a fta în pag. Ill-a it CELEI DE-A 16-A CONFERINȚE INTERNAȚIONALE ÎMPOTRIVA BOMBELOR ATOMICE ȘI CU HIDROGEN-GENSUIKYO * In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un card salut participanților la cea de-a 16-a Conferință internațională împotriva bombelor atomice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Consiliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidrogen" — Gensuikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialismului și a politicii sale de dominație, pentru înfăptuirea dezarmării și in primul rînd a dezarmării nucleare, pentru asigurarea unui climat de pace, colaborare ți securitate internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze in modul cel mai hotărît pentru a pune capăt cursei întreprindă măsuri înarmărilor, să se practice in domeniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distrugerea armelor de nimicire in masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitudinea securității sale. Dind expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, România, alături de forțele progresiste și democratice de pretutindeni, își va aduce și in viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va milita in continuare pentru zădărnicirea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru incetarea agresiunii imperialismului american Împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focarelor de tensiune și conflict existente in diferite regiuni ale lumii, pentru unirea in această luptă a tuturor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumneavoastră și folosesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idealurile progresului social, democrației, independenței naționalei păcii și înțelegerii intre popoare. NICOLAE CEAUȘESCU, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România IN PREAJMA ANIVERSARII A 80 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA PORTULUI O MARE SURPRIZA PERCUTA Navigatori străini despre portul Constanța Dezvoltarea și modernizarea marelui plămîn maritim, dimensiunile, gradul de înzestrare tehnică, energic aduse la nivelul cerințelor firești ale comerțului nostru exterior fac din portul Constanța unul din cele mai mari și mai active porturi din răsăritul Europei. Sărbătoarea celui de al 80-lea an de existență a portului modern Constanța, parte integrantă a energicei geografii in ascensiune continuă, care se numește România, se bucură de unanima și calda apreciere a navigatorilor de sub cele mai diverse pavilioane. Transcriem impresiile cîtorva dintre oaspeții din aceste zile ai portului, despre marea poartă maritimă a țării, despre capacitatea de trafic și înzestrarea sa tehnică, despre locul de prim rang pe care fereastra spre cinci continente a României tinde să-l cucerească, prin construcția noului port Constanța, în ierarhia porturilor continentului. Constanța, o mare surpriză plăcută... Constanța este in primul rînd o mare surpriză, ne declară domnul Milton CAMPOS, comandantul navei braziliene „Barăo do Rio Branco“. Instalațiile de foraj și tractoarele românești pe care le-am văzut lucrînd în Brazilia îmi sugeraseră, e drept, încă de acasă, de la Santos, imaginea unei țări în plin avînt industrial. Ceea ce văd insă, în portul Constanța, depășește toate așteptările mele. Ca navigator, obișnuesc si situația economică a unei judecări după activitatea porturilor sale. Constanța mă uimește prin numărul navelor pe care le găzduiește, prin diversitatea mărfurilor pe care le încarcă sau le primește, prin nivelul tehnic la care se realizează acest trafic intens. Un port prosper care-mi definește o țară prosperă. Repet, o mare surpriză, o surpriză care pe mine, ca latin, ca reprezentant al unei țări ale cărei schimburi comerciale cu România cunosc o tot mai intensă și rodnică dezvoltare, mă bucură la modul cel mai sincer. Dar nu numai pentru domnul Campos, venit tocmai din America Latină, sînt surprinzătoare dimensiunile și ritmul Constanței ci și pentru mulți navigatori de pe meleagurile continentului nostru . O surpriză, o surpriză în toată puterea cuvîntului, mărturisește domnul Walter RADISCH, comandantul cargoului „Alster(Continuare in pag. a V-a) CULTURI SUCCESIVE ȘI ARĂTURI pe toate suprafețele planificate • LOCUL COMBINELOR A FOST LUAT DE PLUGURI • A DOUA CULTURĂ IN MIRIȘTER DE GRÎU • LEGUME MULTE IN CULTURA SUCCESIVA. Recoltatul griului, se știe, s-a încheiat de mult. Și totuși, pe ogoarele județului nostru intimești în aceste zile aceeași animație specifică vîrfurilor de campanie. Se lucrează intens la eliberarea terenurilor de paie, executarea arăturilor și însămînțarea culturilor succesive. La Plopeni intilnim mulți oameni pe rîmp, alături de presele de balotat paie, se folosesc, la eliberarea terenului, greblele și furcile. Trecem „hotarul“ și ajungem la Chirnogeni, Comana, Tătaru și Scărișoreanu. Peste tot, se lucrează cu însuflețire. Mecanizatorii de la Castelu și Băneasa, au efectuat arăturile pe mai bine de jumătate din suprafață. Cei de la Hîrșova sunt și acum in frunte , din planul de 7.700 ha, ei au arat pică ieri dimineața peste 5.600 ha. Pe județ, cooperativele agricole au executat arături pe mai bine de 35.000 hectare. In întreprinderile agricole de stat au fost executate, de asemenea, arături pe 19.000 ha, avansate fiind unitățile de la M. Kogălniceanu, Poarta Albă și Dorobanțu. Totuși, activitatea mecanizatorilor din I.A.S. ar fi și mai bună, dacă s-ar acorda o atenție mai mare eliberării terenurilor de paie. In privința însămințării culturii duble, planul este realizat in proporție de 43 la sută, în C.A.P. și de 64 la sută în I.A.S. Dacă in raza de activitate a I.M.A. Chirnogeni, Hîrșova și Castelu, planul se apropie de sfîrșit, in alte unități, realizările sunt sub posibilități. La Almalău de pildă, au fost însămințate 70 hectare iar la Dumbrăveni 60 hectare. Și aceasta, în ciuda faptului că în acest an există condiții excepționale pentru a se realiza două culturii de furaje de pe aceleași suprafețe. La legumele succesive, unde a existat o mai susținută preocupare, planul este aproape realizat. Așa cum ne-a informat inginerul Florea Neagu, de la Direcția agricolă județeană, din cele 1.773 hectare planificate au fost însămînțate cu varză de toamnă, fasole, ardei și castraveți 1.582 hectare. La Anadalchioi, Palazu Mare, Satu Nou, 23 August și Agigea, pianul a fost realizat în întregime. Rămine, in continuare, în sarcina consiliilor de conducere și a specialiștilor, preocuparea susținută pentru îngrijirea suprafețelor însămînțate, în vederea realizării unor cantități sporite de legume, atît de necesare pentru aprovizionarea populației. Șt. MIHAI ETALON CARE REFUZĂ EGOISMUL O discuție despre frumusețea morală a prieteniei Am urmărit cu premeditare în timp, ce valoare acordă tinerii, prieteniei. Poate unul din mobilurile inițiale a fost această scrisoare purtînd pe plic ștampila poștei locale : „Decepția a venit cînd am fost nevoită să primesc primele explicații ale unei renunțări hotărîte dar nejustificate. Așa a început să mi se descopere cel pe care-l socoteam prieten, drept un om cu două fețe. Așa au început momentele mele de criză: încep să mi se perinde prin față, rînd pe rînd, imaginile care au pregătit această ruptură, încep să mă gîndesc mult la ele, să caut soluții pentru fiecare situație in parte. Ori de cite ori îe găseam eram fericită că nu trebuie să depun armele“.Fiind, ca orice epistolă, un test al trăirilor interioare, redau, în continuare, încă puține rinduri în ciuda limbajului său voit metaforic). „Mergînd însă pe acest drum, deodată o avalanșă de nisip se ridică, orbindu-mă. Mă opresc pentru a mă dezmetici. Mă trezesc însă în fața unei prăpăstii care se anunța în drumul meu. Era prea mare pentru a o trece. Am renunțat plecind pe alt drum. Până atunci nu credem că prietenia mai poate fi înțeleasă de mulți tineri ,și altfel decit cum este în adevărat“. Să ne oprim aici, convinși fiind că este suficient sugerată drama reală produsă de această criză în prietenie. Că tinerii acordă, în majoritatea lor covîrșitoare, o valoare morală și practică maximă prieteniei, este un adevăr real pe care aveam a-l verifica într-un film — anchetă, realizat anul trecut. Nu discut valoarea în sine a documentarului cinematografic ci următorul fapt pe care a fost clădită ancheta noastră : o tmară (pe atunci laborantă intr-o întreprindere de industrie chimică, în prezent studentă) s-a adresat — printr-un cotidian central, celor de-o vîrstă cu ea — cu invitația de a coresponda. Dacă-mi amintesc bine, numai intr-o singură lună, tînara fată a primit peste 600 de scrisori. Faptul în sine este pilduitor pentru disponibilitățile pe care se are tînăra noastră generație pentru a comunica, pentru a infringe Vartan ARACHELIAN (Continuare In pag. a V-a) Constatări si reflecții pe teme sociale A 4