Dobrogea Nouă, august 1970 (Anul 23, nr. 6829-6853)

1970-08-01 / nr. 6829

h > > PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Anul XXIII, nr. 6829 Sîmbâta, 1 august 1970 6 pagini, 30 bani ÎNALTA competenta, MATURITATE, INIȚIATIVĂ, la baza întăririlor ce jalonează PRODUCȚIA VIITOARE . Desfășurarea dezbaterilor din as dunarea generală a salariaților de la întreprinderea mecanică de uti­­laje Medgidia permite, chiar și unui observator mai puțin familiarizat cu problemele întreprinderii, con­cluzii deosebit de favorabile. Adu­narea a fost, nu o ședință festivă și, o adevărată consfătuire de lucru, in care muncitorii, inginerii, tehni­cienii, economiștii — tot colectivul uzinei — s-au sfătuit cum să mun­cească mai bine, cum să obțină re­zultate superioare în viitor. Baza a­­cestei dezbateri fructoase a consti­tuit-o in primul rînd darea de sea­mă prezentată de comitetul de di­recție. Ea n-a însemnat obișnuita enumerare a rezultatele pozitive de pină acum și a lipsurilor, insistin­­du-se în final asupra „necesității de a­ se îmbunătăți activitatea", ci a pus­ in fața plenului reprezentanți­lor colectivului problemele princi­pale, analizînd un amănunt, proble­me care condiționează îndeplinirea sarcinilor, propunînd căile pe care trebuie să se meargă, soluții și măsuri cărora adunarea generală, dezbătîndu-se, să se dea învestitură, prin hotărirea sa. Ca punte de legătură intre ac­tualul și viitorul cincinal, 1910 a fost pină acum un an bun pentru I.M.U.M. In primul semestru, de pildă, planul producției marfă vîn­­dută și încasată a fost îndeplinit in proporție de 103,59 la sută, cheltuie­lile la mia de lei producție au fost reduse cu 4,5 lei, indicele producti­vității muncii a fost realizat in pro­­porție de 101,32 la sută etc. In con­tul realizărilor colectivului trebuie trecute, printre altele, îmbunătăți­rea colaborării dintre secțiile de bază și­ a acestora, cu cele auxilia­re, ceea ce a condus la o activitate mai ritmică. In aceeași perioadă s-a reușit reducerea procentaju­lui de rebuturi (de pildă, la oțelul lichid, acestea au scăzut de la 5,3 la 3,8 la sută). La rindul lor, specialiștii uzinei s-au preocu­pat de reducerea consumurilor spe­cifice, realizînd prototipuri de prese de balotat paie și remorci auto de 3 și 5 tone, mai ușoare cu aproxi­mativ 100 kg fiecare în comparație cu produsele de serie, ceea ce va permite ca în 1911 să se obțină o economie de metal insumind 1.600 tone. De asemenea, s-a trecut la asimilarea unor noi produse, în concordanță cu cerințele majore de ridicare a gradului de tehnicitate al acestora etc. Realizările de pină acum deschid perspectiva îndeplinirii, înainte de termen, atît a sarcinilor de plan pe 1970, cit și a angajamentelor supli­mentare luate în Întrecerea socia­listă de colectivul uzinei. De altfel, în adunarea generală a salariaților, colectivul secției 51 (sectoarele cal­de) s-a angajat să indepline­s­că­planul anual în opt luni, iar cel al secției de montaj să termine, de­­ asemenea, înainte de încheierea a­­nului toate lucrările prevăzute pentru 1970. Rezultatele acestea vor permite un bun start în anul viitor, a cărui producție se pregătește încă de pe acum și care — așa cum ară­tam mai înainte — a format pon­derea preocupărilor adunării gene­rale a salariaților de la I.M.U.M. In primul an al cincinalului vii­tor, producția globală a întreprin­derii va fi cu 1,5 la sută mai mare. (Continuare în pag. a V-a) I DEZBATERI Adunări generale ale salariaților l»l In cuprins: • „VITEJII" ANONIMI pag. a II-a • BIBLIOTECA ȘI CITITORUL ADULT pag. a IlI-a • Semestrul iutii vestește un an al succeselor pag. a IV-a . Fiecare comunist - un coautor al hotărîți­­lor, un participant ac­tiv la înfăptuirea lor pag. a V-a „SERBĂRILE Milli­­tt Variat­iu­ni“ pe marginea NOCTURNEI VARIETĂȚILOR AZI • Intilnire cu Neptun și „Bal mascat“, in sălile Cazi­noului din Constanța (ora 20,30). • Serbare cîmpenească, cu foc de tabără, pe stadionul din Eforie Sud. MÎINE • CONSTANȚA : In port (ora 9) manifestări consacrate „Zilei Marinei“, • Carnavalul de închidere a „Serbărilor mării“, în Piața Ovidiu și pe faleza Cazinoului; • EFORIE NORD — Seară de carnaval (ora 20). • MANGALIA SUD, în port și oraș, manifestări consacrate „Zilei Marinei“. Citiți a ft­a în pag. Ill-a it CELEI DE-A 16-A CONFERINȚE INTERNAȚIONALE ÎMPOTRIVA BOMBELOR ATOMICE ȘI CU HIDROGEN-GENSUIKYO * In numele poporului român și al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, am deosebita plăcere să adresez un card salut participanților la cea de-a 16-a Conferință internațională împotriva bombelor atomice și cu hidrogen. Activitățile desfășurate de „Con­siliul japonez împotriva bombelor atomice și cu hidrogen" — Gen­­suikyo — constituie un însemnat aport la lupta popoarelor împotriva planurilor agresive ale imperialis­mului și a politicii sale de domina­ție, pentru înfăptuirea dezarmării și in primul rînd a dezarmării nu­cleare, pentru asigurarea unui cli­mat de pace, colaborare ți securita­te internațională. Este convingerea noastră fermă că a sosit timpul să se acționeze in modul cel mai hotărît pentru a pu­ne capăt cursei întreprindă măsuri înarmărilor, să se practice in do­meniul dezarmării generale și în primul rînd pentru distrugerea ar­melor de nimicire in masă, astfel incit fiecare popor să aibă certitu­dinea securității sale. Dind expresie sentimentelor care animă întregul nostru popor, Ro­mânia, alături de forțele progresis­te și democratice de pretutindeni, își va aduce și in viitor contribuția la această cauză nobilă. Ea va mi­lita in continuare­ pentru zădărnici­rea politicii de război promovată de cercurile imperialiste, pentru ince­­tarea agresiunii imperialismului a­­merican Împotriva popoarelor din Indochina, pentru stingerea focare­lor de tensiune și conflict existente in diferite regiuni ale lumii, pentru unirea in această luptă a tuturor forțelor antiimperialiste. Arez succes deplin lucrărilor Conferinței dumneavoastră și folo­sesc acest prilej pentru a reafirma atașamentul poporului român față de idealurile progresului social, de­mocrației, independenței naționalei păcii și înțelegerii intre popoare. NICOLAE CEAUȘESCU, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România IN PREAJMA ANIVERSARII A 80 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA PORTULUI O MARE SURPRIZA PERCUTA Navigatori străini despre portul Constanța Dezvoltarea și modernizarea marelui plămîn maritim, dimen­siunile, gradul de înzestrare tehnică, energic aduse la nivelul cerințelor firești ale comerțului nostru exterior fac din portul Constanța unul din cele mai mari și mai active porturi din răsă­ritul Europei. Sărbătoarea celui de al 80-lea an de existență a portului mo­dern Constanța, parte integran­tă a energicei geografii in ascensiune continuă, care se numește România, se bucură de unanima și calda apreciere a navigatorilor de sub cele mai diverse pavilioane. Transcriem impresiile cîtorva dintre oaspeții din aceste zile ai portului, despre marea poartă maritimă a țării, despre capacita­tea de trafic și înzestrarea sa tehnică, despre locul de prim rang pe care fereastra spre cinci continente a României tinde să-l cucerească, prin construcția nou­lui port Constanța, în ierarhia porturilor continentului. Constanța, o mare surpriză plăcută... Constanța este in primul rînd o mare surpriză, ne declară domnul Milton CAMPOS, co­­mandantul navei braziliene „Barăo do Rio Branco“. Instala­țiile de foraj și tractoarele româ­nești pe care le-am văzut lucrînd în Brazilia îmi sugeraseră, e drept, încă de acasă, de la San­tos, imaginea unei țări în plin avînt industrial. Ceea ce văd insă, în portul Constanța, depă­șește toate așteptările mele. Ca navigator, obișnuesc si situația economică a unei judec­­ări după activitatea porturilor sale. Constanța mă uimește prin nu­mărul navelor pe care le găz­­­duiește, prin diversitatea măr­furilor pe care­ le încarcă sau le primește, prin nivelul tehnic la care se realizează acest trafic in­­­tens. Un port prosper care-mi definește o țară prosperă. Repet, o mare surpriză, o surpriză care pe mine, ca latin, ca reprezentant al unei țări ale cărei schimburi comerciale cu România cunosc o tot mai intensă și rodnică dezvol­tare, mă bucură la modul cel mai sincer. Dar nu numai pentru domnul Campos, venit tocmai din Ame­rica Latină, sînt surprinzătoare dimensiunile și ritmul Constanței ci și pentru mulți navigatori de pe meleagurile continentului nostru . O surpriză, o surpriză în toată puterea cuvîntului, mărturisește domnul Walter RADISCH, co­mandantul cargoului „Alster­(Continuare in pag. a V-a) CULTURI SUCCESIVE ȘI ARĂTURI pe toate suprafețele planificate­ • LOCUL COMBINELOR A FOST LUAT DE PLUGURI • A DOUA CULTURĂ IN MIRIȘTER DE GRÎU • LEGUME MULTE IN CULTURA SUCCESIVA. Recoltatul griului, se știe, s-a în­cheiat de mult. Și totuși, pe ogoa­rele județului nostru intim­ești în aceste zile aceeași animație speci­fică vîrfurilor de campanie. Se lu­crează intens la eliberarea terenu­rilor de paie, executarea arăturilor și însămînțarea culturilor succesive. La Plopeni intilnim mulți oameni pe rîmp, alături de presele de ba­lotat paie, se folosesc, la eliberarea terenului, greblele și furcile. Tre­cem „hotarul“ și ajungem la Chir­­nogeni, Comana, Tătaru și Scări­­șoreanu. Peste tot­, se lucrează cu însuflețire. Mecanizatorii de la Cas­­telu și Băneasa, au efectuat arătu­rile pe mai bine de jumătate din suprafață. Cei de la Hîrșova sunt și acum in frunte , din planul de 7.700 ha, ei au arat pică ieri dimi­neața peste 5.600 ha. Pe județ, cooperativele agricole au executat arături pe mai bine de 35.000 hectare. In întreprinderile a­­gricole de stat au fost executate, de asemenea, arături pe 19.000 ha, avansate fiind unitățile de la M. Kogălniceanu, Poarta Albă și Do­­robanțu. Totuși, activitatea meca­nizatorilor din I.A.S. ar fi și mai bună, dacă s-ar acorda o atenție mai mare eliberării terenurilor de paie. In privința însămințării culturii duble, planul este realizat in pro­porție de 43 la sută, în C.A.P. și de 64 la sută în I.A.S. Dacă in raza de activitate a I.M.A. Chirnogeni, Hîrșova și Castelu, planul se apro­pie de sfîrșit, in alte unități, rea­lizările sunt sub posibilități. La Al­­malău de pildă, au fost însămin­­țate 70 hectare iar la Dumbrăveni 60 hectare. Și aceasta, în ciuda fap­tului că în acest an există condiții excepționale pentru a se realiza două culturii de furaje de pe ace­leași suprafețe. La legumele succesive, unde a existat o mai susținută preocupare, planul este aproape realizat. Așa cum ne-a informat inginerul Flo­­rea Neagu, de la Direcția agricolă județeană, din cele 1.773 hectare planificate au fost însămînțate cu varză de toamnă, fasole, ardei și castraveți 1.582 hectare. La Anadal­­chioi, Palazu Mare, Satu Nou, 23 August și Agigea, pianul a fost rea­lizat în întregime. Rămine, in con­tinuare, în sarcina consiliilor de conducere și a specialiștilor, preo­cuparea susținută pentru îngrijirea suprafețelor însămînțate, în vede­rea realizării unor cantități sporite de legume, atît de necesare pentru aprovizionarea populației. Șt. MIHAI ETALON CARE REFUZĂ EGOISMUL O discuție despre frumusețea morală a prieteniei Am urmărit cu preme­ditare în timp, ce valoare acordă tinerii, prieteniei. Poate unul din mobilurile inițiale a fost această scrisoare purtînd pe plic ștampila poștei locale : „Decepția a venit cînd am fost nevoită să pri­mesc primele explicații ale unei renunțări hotărî­­te dar nejustificate. Așa a început să mi se desco­pere cel pe care-l soco­team prieten, drept un om cu două fețe. Așa au început momentele mele de criză: încep să mi se perinde prin față, rînd pe rînd, imaginile care au pregătit această ruptură, încep să mă gîndesc mult la ele, să caut soluții pentru fiecare situație in parte. Ori de cite ori îe găseam eram fericită că nu trebuie să depun ar­mele“.­­Fiind, ca orice epistolă, un test al trăiri­lor interioare, redau, în continuare, încă puține rinduri în ciuda limbaju­lui său voit metaforic). „Mergînd însă pe acest drum, deodată o avalan­șă de nisip se ridică, or­­bindu-mă. Mă opresc pentru a mă dezmetici. Mă trezesc însă în fața unei prăpăstii care se a­­nun­ța în drumul meu. Era prea mare pentru a o trece. Am renunțat ple­­cind pe alt drum. Până a­­tunci nu credem că prie­tenia mai poate fi înțe­leasă de mulți tineri ,și altfel decit cum este în adevărat“. Să ne oprim aici, convinși fiind că es­te suficient sugerată dra­ma reală produsă de a­­ceastă criză în prietenie. Că tinerii acordă, în majoritatea lor covîrși­­toare, o valoare morală și practică maximă priete­niei, este un adevăr real pe care aveam a-l verifi­ca într-un film — anche­tă, realizat anul trecut. Nu discut valoarea în si­ne a documentarului ci­nematografic ci următo­rul fapt pe care a fost clădită ancheta noastră : o tmară (pe atunci labo­­rantă intr-o întreprindere de industrie chimică, în prezent studentă) s-a a­­dresat — printr-un coti­dian central, celor de-o vîrstă cu ea — cu invita­ția de a coresponda. Dacă-mi amintesc bine, numai intr-o singură lu­nă, tînara fată a primit peste 600 de scrisori. Fap­tul în sine este pilduitor pentru disponibilitățile pe care se are tînăra noastră generație pentru a comu­nica, pentru a infringe Var­tan ARACHELIAN (Continuare In pag. a V-a) Constatări si reflecții pe teme sociale A 4

Next