Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-01 / nr. 6854

Ă < v ^ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6854 I Marți, 1 septembrie 1970 , 4 pagini, 30 bani In utilizarea capacităților de producție din Județul Constanța REZERVELE DEPĂȘESC SPORURILE EFECTIVE In ansamblul factorilor care con­diționează creșterea eficienței acti­vității economice, folosirea cu ran­dament superior a mașinilor și uti­lajelor din întreprinderi, a capa­cităților de producție de care ele dispun ocupă un loc de prim ordin. La plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969 și, din nou la ple­nara din iulie a.c., conducerea par­tidului a atras atenția asupra re­zervelor mari existente în acest do­meniu, prin a căror fructificare s-ar putea asigura un spor sub­stanțial de producție și productivi­tate a muncii. O analiză aprofundată, efectuată nu de mult în majoritatea unități­lor economice ale județului nostru, a scos în evidență o serie de rezul­tate pozitive, dar și importante re­zerve de capacități de producție care ar putea fi valorificate mai ales prin creșterea indicelui de uti­lizare a fondului de timp de lucru al mașinilor și utilajelor. Pe baza unor studii aprofundate, elaborate de către cadre de specialitate com­petente, în întreprinderile din ju­deț se acționează acum cu perseve­rență pentru încărcarea cît mai ju­dicioasă a capacității mașinilor și utilajelor în toate schimburile, pen­tru limitarea la strictul necesar a întreruperilor neproductive. Efecte­le acestor preocupări se concreti­zează în aceea că utilizarea fon­dului de timp al multor mașini a crescut in primul semestru al a­­cestui an cu 10—15 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere se materializează intr-un spor de producție a cărui valoare depășește 66 milioane lei. La Combinatul textil din Con­stanța, de exemplu, în secțiile de bază fondul de timp al mașinilor este utilizat în prezent în proporție de 83,1 la sută, față de numai 61,7 la sută cît era în perioada cores- Gheorghe TRANDAFIR secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. punzătoare a anului trecut. Aici, in cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii au fost aplicate numeroase măsuri de ridicare a calificării și de spe­cializare a muncitorilor, de preve­nire a întreruperilor accidentale, de îmbunătățire a asistenței tehnice în toate schimburile, în felul aces­ta, precum și prin întărirea­­ d­isci­­plinei în muncă, s-a asigurat func­ționarea războaielor de țesut cu cel puțin 38.000 de bătăi pe schimb, față de numai 15.000 în 1969. Acest efort s-a concretizat, în primele șase luni ale acestui an, într-o pro­ducție suplimentară de aproape 10 milioane lei. De asemenea, la fabri­ca de șuruburi „Anghel Saligny“ din Cernavodă, prin reamplasarea mașinilor-unelte într-un flux teh­nologic optim și prin creșterea coe­ficientului de schimburi de la 2 la 3,5, fondul de timp disponibil al utilajelor este folosit în prezent în proporție de 80,5 la sută în sectorul de bază și de 63,2 la sută în sec­țiile auxiliare, marcind, în compa­rație cu aceeași perioadă a anului trecut, o creștere de 30 și, respec­tiv, de 10 la sută, ceea ce înseam­nă un spor lunar de producție de aproape 800.000 lei. Situații simila­re se întîlnesc și la Uzina de super, fosfați și acid sulfuric din Năvo­dari, Fabrica de ciment din­ Med­gidia, Combinatul de industrializare a lemnului din Constanța, precum și în unele întreprinderi ale in­dustriei locale. Dar biroul comitetului județean de partid apreciază că rezultatele obținute pină in prezent, pe an­samblul industriei județului, nu epuizează nici pe departe rezervele existente. Afirmația se întemeiază pe faptul că în întreprinderile con­structoare de mașini din județ fon­dul de timp al mașinilor și utilaje­lor este planificat a fi utilizat in proporție de numai 65 la sută in secțiile de bază și mult mai puțin în cele auxiliare. Ceea ce înseam­nă că la stabilirea sarcinilor de plan nu s-a ținut seama de capa­­citatea reală a mașinilor-unelte și, în general, a utilajelor, că anumiți indicatori au fost stabiliți în mod arbitar. De neînțeles este că unor întreprinderi li s-au repartizat sar­cini de plan mai mici decit în 1969. Bunăoară, la întreprinderea meca­nică de utilaje din Medgidia, planul pe 1970 este mai mic cu 4,5 mili­oane lei decit cel din 1969, iar la Fabrica de ambalaje metalice din Constanța — cu 3,5 milioane. Evi­­dent, aceasta generează o utilizare nerațională, „lejeră“ a unor capa­cități de producție. Este surprinză­tor că asemenea „scăpări“ n-au fost semnalate la timp de către forurile de resort, că atunci cînd le-au cu­noscut n-au intervenit energic pen­tru a le inlătura. Și, mai ales, că nici măcar amintiții indici planifi­cați scăzuți de utilizare a fondului de timp nu se realizează, de pildă în secțiile de bază ale uzinelor con­structoare de mașini. In legătură cu toate acestea, este locul să a­­mintim că asemenea tendințe păgu­bitoare nu au atras decit tangențial (Continuare în pag. a III-a) Articol apărut în Scânteia nr. 8532 RECOLTATUL CULTURILOR DE TOAMNĂ A ÎNCEPUT, dar mai sunt rotițe care „scîrțite“ ln angrenajul pregătirilor I • 200 ha porumb recoltat la I.A.S. Agîgea • 70 de combine așteaptă să fie reparate • La timp și fără pierderi înseamnă o perfectă orga­nizare a muncii Obiectivul nr. 1 care stă în cen­­trul preocupării unităților agricole de stat din județul nostru în aceste zile îl constituie pregătirea temei­nică a mașinilor și combinelor ce vor fi angrenate în campania de recoltare a culturilor prășitoare din această toamnă. In unele unități deja s-a trecut la acțiune. Porum­bul hibrid 208 cu proces de matu­rare timpurie a și început să fie recoltat. Am poposit pentru început la I.A.S. Agigea. în cele patru fer­me vegetale care au in cultură pe­ RAID-ANCHETA rumbul timpuriu 208, se începuse recoltatul. „Am demarat cu 7 com­bine CT 3­R care recoltează în me­die 35 ha de porumb pe zi“ — ne precizează ing. Paul Giurcanu, teh­nologul șef al întreprinderii. Din situația operativă aflăm că în 2—-3 zile s-au recoltat aproape 200 hec­tare, știuleții depănușați fiind de­ja transportați în depozitele pro­prii și la silozul din Palas. „Sorele au fost pregătite pentru recoltare mecanică și în general treaba mer­­ge bine — își continuă ideea inter­locutorul nostru. Dar puteam lucra cu mai mult spor dacă nu duceam lipsă de lanțuri de transportat planta și alte piese de schimb ne­cesare pentru combinele CT 2 R. Este o problemă care este cunos­cută încă de anul trecut și care nici acum nu a fost Am ținut să evidențiem rezolvată“. aspectul acum la început. Pînă cînd se va intra în toiul campaniei de recol­tare a­­ porumbului considerăm că­ problema va fi rezolvată. Altfel combinele nu vor putea da randa­mentul cuvenit, asigurînd așa cum se preconizează strîngerea la­­ timp ■ și fără pierderi a recoltei de po­rumb din acest an. Peste citeva zile, însă, va fi de­clanșată campania de recoltare și la floarea-soarelui. Pe total I.A.S., sunt de strîns aproape 19.000 hec­tare. Puțin mai târziu, sau poate chiar în paralel cu floarea-soarelui se va trece la recoltarea în­ masă a celor 40.000 hectare de porumb, din care cea mai mare pondere o dețin soiurile cu proces de maturi­zare întîrziată. Cu alte cuvinte a­ Gengel KAZALI (Continuare In pag. a III-a) Economii de La Autobaza 6 din Medgidia a IT.A. Constanța, în raport de angajamentul de a econo­misi 300.000 lei, pe primele 8 luni ale anului, colectivul auto­bazei a realizat o economie de 435.000 lei (prin reducerea pre­țului de cost al transporturilor auto și al reparațiilor curente) 425.000 lei încă înainte de finele lunii au­gust. Șeful autobazei, tovarășul Constantin Sîrbu, remarca fap­tul că în acțiunea de reduce­re a prețului de cost s-au evi­dențiat, cu rezultate deosebite, șoferii Constantin C. Popa și Petre Mocanu și mecanicul Anton Mircea. MINERII DOBROGENI REALIZEAZĂ NOI SUCCESE IN PRODUCȚIE Însemnate sporuri de pro­ducție realizează și în această perioadă harnicii mineri dobro­geni. Numai în ultimele două luni — iulie și august — va­loarea producției suplimentare de minereuri depășește suma de 700.000 lei. Tot în această perioadă, ca urmare a realizării planului producției globale în proporție de 102,6 la sută s-a ob­ținut, peste prevederile planu­lui, 300 tone concentrat de ba­­rită și 1.600 tone argilă caoli­­noasă. Concomitent s-a lucrat intens la pregătirile pentru in­trarea în probe tehnologice a unor noi instalații de prepara­re și exploatare a minereurilor complexe. Lucrările celui de-al XXII-lea Congres international de istoria medicinei Luni dimineața au început, în Sala mică a Palatului Republi­cii, lucrările celui de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii, organizat de Uniunea societăților de științe medicale din România, sub auspiciile Societății internaționale de istoria medici­nii. La această importantă mani­festare științifică iau parte nu­meroși delegați din aproape 40 de țări ale lumii, personalități proe­minente ale istoriei medicinii in­ternaționale, valoroși oameni de știință din țara noastră. In cuvîntul de deschidere ros­tit la ședința festivă, prof. dr. do­cent Valerian Bologa, vicepreșe­dinte al Societății internaționale de istoria medicinii, președintele Comitetului de organizare a Con­gresului, după ce a făcut o su­mară trecere în revistă a dez­voltării studiului istoriei medi­cinii și­ a învățămîntului de spe­cialitate, a relevat înalta aprecie­re de care se bucură în țara noastră activitatea desfășurată în acest domeniu. Cu viu interes și profundă sa­tisfacție, exprimate prin puter­nice aplauze, a primit întreaga a­­sistență Mesajul președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceau­­șescu, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres inter­național de istoria medicinii. Me­saj­ul a fost citit de ministrul să­nătății, dr. Dan Enăchescu. In continuare, acad. Aurel Moga, președintele Academiei de Știința Medicale, salutând­ pe con­­gresiști, a menționat că istorio­grafia medicală românească se numără printre acele ramuri ale medicinii care au avut de­­ tim­puriu răsunet și recunoaștere mondială, și care au dat persona­lități internaționale de prim rang. Congresul a fost, de asemenea, salutat de prof. dr.­ Roman Mol­dovan, vicepreședinte al Acade­(Continuare in pag. a III-a) In numele Consiliului de Stat, al guvernului Republicii Socialiste România și al meu personal, adre­sei participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinii care își începe astăzi lucrările la București, un sa­lut cordial. România este bucuroasă să acor­de — pentru a doua oară — ospi­talitate acestui înalt for științific internațional care reunește savanți și cercetători de prestigiu dintr-un însemnat număr de țări ale lumii. In epoca noastră, caracterizată prin profunde și continui prefaceri înnoitoare, știința este un aliat de nelipsit al popoarelor în lupta pen­tru o viață mai bună. In acest ca­dru, științele medicale au, prin în­suși obiectul lor, un rol­ de o co­vârșitoare însemnătate, fiind che­mate să contribuie la apărarea să­nătății și vieții celui mai prețios fond al societății — omul. Fără în­doială, cunoașterea preocupărilor umaniste ale savanților și cercetă­torilor din trecut, a uriașelor in­vestiții de gîndire și de strădanii ale omenirii in lupta împotriva bo­lilor și a durerii constituie un fac­tor­ prețios în eforturile care se depun pentru a soluționa cu succes problemele complexe ale medicinii contemporane. Apreciem de aceea in mod deosebit această intilnire a dumneavoastră, menită să aducă noi contribuții la cunoașterea doc­trinelor și practicilor medicale din trecut, să înlesnească, pe această bază, obținerea de noi progrese in medicina zilelor noastre. Lupta împotriva bolilor, apărarea sănătății oamenilor este o cauză comună a tuturor popoarelor, un domeniu în care savanții și cerce­tătorii din toate țările lumii pot (Continuare în pag. a III-a) MESAJUL Președintelui Consiliului de Stat­­ al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, adresat participanților la cel de-al XXII-lea Congres internațional de istoria medicinei 520 tone de hîrtie peste plan Muncind in ritm susținut pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan, colectivul de muncă al Fabricii de celu­loză și hîrtie Falas-Constanța continuă seria succeselor in producție. Astfel, după primele 8 luni ale anului planul pro­ducției globale și marfă a fost realizat in proporție de 103,4 la sută și respectiv 105,5 la sută, fapt concretizat in obținerea unui spor de peste 500 tone de hîrtie livrate beneficiarilor in­terni și externi. De asemenea, ca urmare a preocupării pen­tru folosirea cit mai rațională a materiilor prime și materia­lelor, procentul de brac (de­șeuri recuperabile) a fost redus cu 1,6 la sută. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu televiziunii austriece Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, luni la amiază, un grup de ziariști de la televiziu­nea austriacă. La primire a fost de față tovară­șul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat ziariștilor aus­trieci un interviu referindu-se la unele aspecte ale construcției so­cialismului în România și ale poli­ticii externe a statului nostru. (Agerpres) SPORT • FOTBAL • Raliul eleganței atitudini A­m văzut un tinăr care a pătruns prin flăcări să întrerupă curentul elec­tric in timpul unui in­cendiu. Nu-i trimisese nimeni să facă acest lucru. Cînd, înne­grit de fum și cu arsuri destul de serioase a venit inapoi du­pă ce își îndeplinise misiunea, l-am întrebat de ce a făcut a­­ceasta. A răspuns simplu că așa ii dictase... conștiința. ...Am văzut acum cîteva zile in gară un tinăr oferind bile­tul lui de tren unui bătrîn ca­re nu mai apucase să-și pro­cure bilet. El a rămas la tre­nul următor. L-am întrebat și mi-a răspuns fără să-și dea numele : — Așa îmi dictează conști­ința. Conștiința, această sublimă poezie a tinereții, capătă în societatea noastră valențe mul­tiple. Despre ea vorbesc oame­nii și faptele lor de fiecare zi. Din păcate, însă, sînt și ex­cepții, abateri voite de la re­gula generală. Două asemenea abateri le-am intîlnit zilele trecut în per­soana tinerilor Ion Pulbere și Florică Buglea. Primul are 19 ani, iar al doilea 20. Biografiile lor sînt simple. Ion Pulbere, după ce a absolvit 8 clase, s-a înscris la Școala profesională, pe care a terminat-o, fiind re­partizat la sfîrșit ca mecanic de utilaje în cadrul „Navrom“. Celălalt, Florică Buglea, este șofer. A fost un timp angajat la I.T.A., dar provocînd un ac­cident din cauza nerespectării regulilor de circulație, i s-a desfăcut contractul de muncă, sau cel puțin așa declară el ca să motiveze plecarea de la ser­viciu. Tatăl lui este­­ pensionar, iar mama muncește ocazional. Au suficienți bani ca să-l între­țină,așa că s-a hotărît să nu se mai angajeze nicăieri, ci să se facă hippies. Da, ați citit bine! Florică Buglea a transmis a­­ceastă idee și lui Ion Pulbere, care a acceptat-o fără rezerve. Și astfel, au trecut la confecțio­narea unor costume pe care erau desenate capete de morți, diver­se chemări diabolice, inimi săge­tate etc., etc. Fantalonul, pro­venit de la echipa de dansuri a D.N.M., era și el pictat cu diferite scene țipătoare. Și cînd au fost gata costumați, au in­ceput defilarea pe străzile Con­stanței. Doi tineri care ar fi putut sfărîma munții In miini­­le lor, deveneau peste noapte doi ridicoli saltimbanci. Ți­neau cu orice preț să smulgă admirația orașului. Oamenii insă, cei care i-au văzut re­șeau pentru ei. Cei care ii cu­noșteau, se gindeau în acea clipă la părinții lor care tru­desc, pentru ca odraslele să se poată plimba, să dea spectacole dezgustătoare pe străzile ora­șului. Firește, cele două puști mare nu-și fixaseră niscaiva programe, un mod de viață, dar a fost suficient și acest gest ca să arate că educația lor este (dacă este !) foarte sumară. De­sigur, fantomaticele apariții pe străzile Constanței au ajuns pînă la urmă la miliție. Buglea mai fusese acolo pentru vaga­bondaj, deși el susținea sus și tare că atunci făcea o simplă plimbare nocturnă. Să nu ne legăm însă de tre­cut, pentru că prezentul este „Stafii“ ale civilizației mult mai dureros. Dureros pen­tru echipa lui Cristescu Pom­­piliu, unde lucrează Pulberea pentru părinții acestuia, pentru omul cu părul coliliu care se numește Ion Bugiea, care muncit o viață în măruntaiele a pămîntului ca miner și care a crezut că toată datoria lui fa­ță de copil este să-i dea să mănînce și să-l imbrace, pen­tru organizațiile U.T.G. din care ambii fac parte. La drept vorbind, de hrana sufletească a acestor tineri nimeni nu s-a îngrijit. Și atunci actorul tati­ a învățat că este mult mai u­­șor să trăiești fără să muncești și să sfidezi societatea. Goluri în educație. Goluri tolerate de părinți, de tovarășii de muncă, de unii dintre cetă­­­țeni, care au considerat că to­tul este un joc, care distrează. De distrat nu distrează dimpo­trivă întristează. Unul mai are înscris pe o mînecă „Eu te iu­besc“. Adică pe cine și pentru ce iubește? Cuvintul Iubire, ca­re pornește din cel mai nobil sentiment uman, n-a fost nici­­cînd mai ponegrit ca atunci cînd cele două „stafii“ ale ci­vilizației au mărșăluit în costu­mele lor de „paparude“ pe stră­zile orașului. G. MORARU

Next