Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-15 / nr. 6866

< Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6866 Mărfi, 15 septembrie 1­970 4 pagini, 30 bani Primul cargou construit la Șantierul naval Constanța, gata pentru exploatat tXAMIIMUL PROBELOR DE CARG­­­O REUȘITA ! DEPUNĂ ...Ultima cursă pe mare, in cadrul programului de recepționare a na­vei de către beneficiar , calificativ FOARTE BINE ! Diversele probe la care ea a fost supusă au fost tre­cute cu succes. Cel dinții cargou de 1.920 tdw, construit la ȘANTIERUL NAVAL CONSTANȚA este gata de exploatare. Asemenea notații — fu­gare, dar semnificative — ne-au fost prilejuite în cursul zilei de sîmbătă, cînd, timp de mai multe ore, în largul mării, cargoul, toate instalațiile sale, au fost supuse unor examene minuțioase și exigente, pe care le-a absolvit strălucit. Erau prezenți la bordul navei to­varășii PETRE IONES­CU, prim-se­cretar al Comitetului județean de partid, Ion TUDOR, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului popular ju­dețean, Gheorghe TRANDAFIR, se­cretar al Comitetului județean de partid, Dumitru FUIOREA, direc­torul S.N.C., Nicolae DAN, secretar al Comitetului municipal de partid Constanța, precum și reprezentanți ai Centralei industriale de construc­ții navale Galați, ai întreprinderii „Industrial export-import", IPRO­­CENAV, care a proiectat cargoul etc. Primul vas din seria celor de a­­ceastă capacitate, pe care le reali­zează constructorii navali constăn­­țeni, reprezintă, fără îndoială, o re­alizare deosebită, cu care se poate mândri întreaga industrie româneas­că. Așa cum ne-au relatat inginerii Traian Balaiș și Teodor Trandafir, de la IPROCENAV, șefii proiectu­lui, cargoul a fost proiectat in în­tregime de către specialiștii români, în concordanță și la nivelul ultime­lor noutăți tehnice în materie, folo­site în lume. Capacitatea relativ re­dusă (se știe că industria noastră fabrică nave de tonaje mult mai mari) este compensată din plin de caracteristicile și proprietățile sale deosebite. Vasul este echipat cu un motor de 1.560 CP, care dezvoltă o viteză de navigație de 12 noduri. Comanda motorului principal se fa­ce de la distanță, din timonerie. De fapt, noul cargou se caracterizează printr-un înalt grad de automati­zare: este tipul de navă cel mai per­fecționat, din acest punct de vede­re,­ construit în țară. Destinat să transporte cherestea, vasul a fost pregătit pentru înmagazinarea ori­cărui fel de mărfuri generale. Osa­tura sa, în special la prova, a fost întărită special, pentru a se preta navigației pe mările și fluviile nor­dice­­ pe Dunăre vasul ar­ab­ Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a) Cargoul de 1.920 tdw în rada portului Constanța. [tani ! In noul an | 1 școlar! ! Astăzi va suna din nou, la fel de voios, clopoțelul. El va aduce în băncile șco­lilor și liceelor din întrea­ga țară zeci, sute de mii de elevi dornici să soarbă din izvorul nesecat al culturii umane cît mai multe cu­noștințe pentru o viitoare profesiune, pentru viață. De douăzeci de ani și mai bine ne-am obișnuit ca la acest mijloc de septembrie să rememorăm de fiecare dată toate succesele și pre­facerile școlii săvirșite în anul de învățămînt depă­șit , să notăm cu majus­cule noutățile pentru anul în curs. Și nu au fost nici­odată puține. Noi școli, noi clase și laboratoare, parcuri și terenuri sportive, mate­riale didactice, toate dato­rate aceluia care este pă­rinte și îndrumător — par­tidul. Dar, anul școlar în care pășim se definește și prin cîteva caracteristici esenția­le, ținînd de amplul proces al modernizării învățămîn­­tului din țara noastră. Să notăm mai întîi că anul școlar 1970—1971 este anul generalizării învățămîntului de la vîrsta de 6 ani. Ex­perimentele temeinice, a­­profundate, realizate în anii anteriori au dovedit cu pri­sosință că la 6 ani copilul este apt pentru clasa I, pro­grama școlară respectivă neducînd, prematură nicidecum, la o uzură psihică (așa cum afirmau la înce­put unii sceptici...) ci, dim­potrivă, determină o creș­tere și dezvoltare normală. (Continuare la pag. a­in-a) „Vine don’ doctor Dumitrescu!“ Ii este oricui limpede — și orice insistență ar fi de prisos — că, dacă mai e­­xistă inși care „trag“ la bunul altuia, faptul este posibil numai pentru că înclinația acestora către traiul „pe picior“ este de minune servită de către atitudinea de gură-cască, de neatenție, de toleranță de care se fac vinovați u­­nii membri ai societății. Infracțiunea nu poate pro­lifera decit acolo unde „simte“ terenul propice, unde există o breșă pe unde să se poată strecu­ra. Cel care o săvîrșește nu acționează la întîmpla­­re , nu oricui îi este dat să cadă în mrejele pe ca­re abilitatea escrocului se întinde... Mai mult, în­drăznim să afirmăm că in­fractorul este ajutat, ln chip direct, de către vic­timă, mai ales cînd aceas­ta practică o conduită mai­­ mit decât reprobabilă și este departe de a profesa o anumită fermitate de caracter în relațiile cu se­menii săi. Nădăjduim că faptele mai jos expuse vor ilustra ceea ce am a­­firmat. ...Mai dăunăzi, la chioș­cul de răcoritoare nr. 3 din Eforie Nord se opreș­te un bărbat care i se adresează gestionarei, fă­ră altă introducere : „Sunt inspector în Ministerul Comerțului Interior, ve­nit în control pe litoral. Dă-mi niște bani, am ră­mas in „pană" , stau la „Atlas". Diseară ți-i aduc inapoi și-o să te am în vedere, să nu te contro­leze nimeni toată vara Bine, va spune cineva, dar cum de-a fost posi­bil ca omul să vină așa, netam­ nesam, la tejghea­ua femeii și să-i ceară bani ? Nu tu legitimație, nu nimic... „Sînt inspec­torul X !“ și doar atît ?! Doar atît ! Femeia a scos banii și i-a dat. Numai naivii ar putea crede că „inspectorul comercial" s-a prăpădit de grija îm­prumutului și că dorința de a-l restitui nu l-a lă­sat să doarmă... Actul al II-lea : pe plaja de la „Modern“, același vis își încearcă „puterea de se­ducție“ asupra unei bucu­­reștence, actriță. De data asta e „medic specialist în chirurgie estetică“. Stă la „Internațional" in Ma­maia, cu un coleg în vîrs­­tă care sforăie cumplit, vedeți dv., și i-ar trebui o cameră. Nu știe doamna vreuna ? „Ba da“. Doam- Mihai ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a III-a) * O gestionară, o actriță, un barman și mai mulți responsabili de localuri sunt „trași pe sfoară“ de un escroc notoriu, cu 17 con­damnări la activ Constatări ți reflecții pe teme sociale SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ș­i ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar . Stimați tovarăși învățători și pro­fesori, Dragi elevi. Cu prilejul începerii noului an de învățământ, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros sa­lut corpului didactic și elevilor, or­ganizațiilor de partid și tineret din școli, părinților și tuturor acelora care, prin munca și strădaniile lor, participă la nobila operă de in­struire și educare a tineretului pa­triei, la progresul și înflorirea școlii românești. Deschiderea noului an școlar are loc în condițiile cînd întreaga țară iși desfășoară larg forțele pentru în­făptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului și tre­cerea la următorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din pa­tria noastră se concretizează în noi și însemnate realizări în domeniul economiei, științei și culturii — ex­presie a atașamentului nemărginit al întregului popor față de politica marxist-leninistă a partidului statului, a hotărârii sale de a trans­și pune in viață vastul program sta­bilit de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, in ve­derea dezvoltării multilaterale a societății noastre socialiste. Acest an școlar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii in viață a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dez­voltarea și perfecționarea învăță­­mintului de toate gradele. Se în­cheie cuprinderea în clasa I a tu­turor copiilor de la vîrsta de 6 ani și începe funcționarea cu toate cla­sele a școlii generale de 10 ani. Se continuă acțiunea de modernizare și perfecționare a învățămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răs­pundă intr-o măsură și mai mare cerințelor sporite pe care opera de edificare socialistă și progresul ge­neral al țării le pune în fața sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puterni­cul detașament al învățătorilor, pro­fesorilor și educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă sti­mă și prețuire din partea partidului și statului, a întregului popor — iși va dărui cu însuflețire și devo­tament cunoștințele, priceperea și intreaga sa experiență pentru edu­carea și instruirea tinerelor gene­rații, slujind astfel cu credință idealurile de progres și civilizație ale națiunii socialiste, ale înfloririi materiale și spirituale a patriei. Profesori, învățători și educatori! Munca dumneavoastră, a cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale ști­inței și tehnicii moderne, să le dez­volte gîndirea creatoare, interesul și pasiunea pentru studiu și cercetare, să se stimuleze aptitudinile și ta­lentele, să-i pregătească temeinic pentru viață, să-i formeze ca buni și de nădejde constructori ai socia­lismului in patria noastră. Recep­tivă la cerințele concrete ale socie­tății noastre, școala trebuie să e­­duce tineretul în spiritul respectu­lui și dragostei față de muncă, aju­­tându-l să-și însușească temeinice deprinderi pentru munca fizică, o pregătire multilaterală pentru acti­vitatea practică. Partidul, statul, întregul nostru popor vă cere, dumneavoastră, ca­drelor didactice să munciți cu pa­siune pentru a înarma tineretul șco­lar cu concepția științifică, marxist­­leninistă, despre lume și viață, să sădiți in inimile tinerei generații sentimentele înălțătoare ale patrio­tismului socialist, prețuirea și ad­mirația față de trecutul glorios de luptă al poporului român, mîndria pentru tot ceea ce se înfăptuiește azi prin efortul comun al tuturor oamenilor muncii din patria noas­(Continuare în pag. a IlI-a) CU TOATE FORJELE LA RECOLTAREA CULTURILOR TÎRZII! • „TIMPUL OPTIM" - O UNITATE DE MĂSU­RĂ A PRICEPERII SI VREDNICIEI • DOAR 6,3 LA SUTĂ DIN PLAN­­ LA RECOLTATUL PO­RUMBULUI • 21 DE COOPERATIVE NU AU ÎN­CEPUT ÎNCĂ RECOLTATUL FLORII-SOARELUI • URGENTAREA RECOLTĂRILOR, ELIBERAREA SOLELOR, PREGĂTIREA TERENULUI - IMPERA­TIVELE CAMPANIEI AGRICOLE DIN ACEASTĂ TOAMNĂ Deși volumul de lucrări agricole ce se execută în această perioadă este deosebit de mare, bunul gospodar care-și organizează temeinic mun­ca reușește a se încadra pe fiecare în timpii optimi. Se poate constata acest lucru privind realizările unor unități vecine, cu suprafețe, forță de muncă și condiții asemănătoare. La Oltina, Independența, Grădina și Canlia, de pildă, au fost recoltate pînă acum suprafețe apreciabile de porumb , în cooperativele agricole din Dulgheru, Stupina, Crișan, Ve­teranu, Lanurile și Negrești, recoltatul abia a început. Mai mult, in 34 de cooperative a­­gricole n-a început încă recol­tatul porumbului, cultură care o­­cupă, la nivelul județului, peste 96.000 hectare. Datorită demarajului lent la recoltatul porumbului, rea­lizările reprezintă doar 6,3 la sută din plan. Aceasta va avea conse­cințe negative și asupra culturii gri­ului, știut fiind faptul că o supra­față apreciabilă va fi insămînțată pe aceste sole. Cînd se vor mai eli­bera și pregăti oare suprafețele re­partizate pentru semănatul griului? La floarea-soarelui, unde se folo­sesc mai multe mijloace mecanice la recoltat, realizările sunt ceva mai bune. Pînă la începutul acestei săp­­tămini au fost recoltate aproape 10.000 ha, marea majoritate a recol­tei fiind transportată direct la ba­zele de recepție. La Nistorești, au fost recoltate 260 hectare, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din plan ; La Valul lui Traian și Coba­­din recoltările ocupă jumătate din suprafața insămînțată cu floarea­­soarelui. De asemenea, la Băltă­­gești au fost recoltate 180 hectare din 240, iar la Gălbiori recoltatul se apropie de sfîrșit. Deși cultura a ajuns la maturitate peste tot, în 21 de cooperative agricole lucrarea incă n-a început. Ce se mai așteap­tă ? în alte unități au fost recol­tate suprafețe foarte mici ; la Gîr­­liciu, de pildă, au fost recoltate 40 hectare din 460, la Cuza Vodă. 10 din 350 hectare, iar la Săcele și Dumbrăveni, cite 20 hectare din planul de 460. „Totul, depinde de organizarea muncii ne spunea Ion Sava, pre­ședintele cooperativei agricole din Topraisar. Lucrăm la recoltat cu 7 combine. Ca urmare a acestui fapt, în 2—3 zile vom încheia această lu­crare pe cele 350 ha, mobilizînd toa­te forțele apoi la recoltatul porum­bului“. Ne aflăm în raza de activitate a întreprinderii de mecanizare Chir­­nogeni. Inginerul Dumitru Ungurea­­nu, directorul întreprinderii, ne-a Șt. MIHAI (Continuare in pag, a IlI-a) Anuarul statistic al Republicii Socialiste România —1970 Oglinda țârii, oglinda județelor! Nu de mult a fost publicat Anu­arul statistic al Republicii Socialis­te România — 1970. In felurite da­te și tabele, in numeroase grafice se oglindește o întreagă țară, munca unui întreg popor care, eliberat de orice exploatare și asuprire, își fă­urește de peste un sfert de veac o viață nouă, socialistă. Cifrele sunt seci, dar au o mare forță de ex­presie, sunt încărcate cu multiple semnificații. Din perspectiva înche­ierii, la sfîrșitul acestui an, a actu­alului cincinal și a trecerii la înfăp­tuirea noului plan pe perioada 1971 —1975, elaborat pe baza Directivelor Congresului al X-lea al partidului, datele din Anuar capătă o valoare și mai mare. ■ Județul Constanța, la fel ca toa­te județele țării, își află și el în Anuar o reflectare amplă. In cei 7.055 kmp ai județului trăiau, la 1 iulie 1969, circa 506.000 de locuitori, adică 2,5 la sută din populația țării. Trebuie subliniat că aproximativ 288.000 de oameni locuiau anul tre­cut în municipiu, orașe și comune subordonate, ceea ce reprezintă a­­proape două treimi din întreaga populație a județului. Sub regimul burghezo-moșieresc această parte a României — județul Constanța — era slab dezvoltată din punct de vedere economic, mult ră­masă în urmă față de alte zone. Statul nostru a făcut eforturi con­siderabile pentru a lichida această stare de lucruri, pentru a atrage toate regiunile țării la o viață so­­cial-economică mereu mai activă, mai intensă. In economia Jud­ețului nostru ca­pătă an­uo! Sporit industria, acea ramură de producție care propul­sează progresul tehnic și economic. Intre anii 1965—1969 producția in­dustrială a județului a sporit cu 70 (Continuare in pag. a III-a) i SPORT • FOTBAL Cronicile meciurilor Farul — Universita­tea Craiova și Portul — Poiana Cîmpina • HANDBAL In pag. a II-a

Next