Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-01 / nr. 6907

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanta al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6907 Duminică, 1 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ instrument eficace de sporire a producției STUDII $1 REZULTATE DE O REALĂ NECESITATE U Întreprinderea minioră „DORNODET“ Dezvoltarea continuă a înzestrării tehnice a întreprinderilor, moderni­zarea tehnologiilor de fabricație în concordanță cu cerințele progresu­lui tehnic impun și în unitățile in­dustriei miniere, la fel ca în toate celelalte întreprinderi, organizarea pe baze științifice a producției și muncii, a conducerii acesteia. In ce măsură, la exploatările a­­parținînd întreprinderii miniere „Dobrogea“, această acțiune a con­stituit un instrument eficace de spo­rire a volumului fizic al produc­ției, de adîncire a laturilor calita­tive ale muncii, de perfecționare a activității economice în ansamblu am aflat din discuția purtată cu ing. Ion DIMANCEA, șeful servi­ciului organizarea producției și muncii.­­ In ultimii ani, întreprinderii noastre i-au fost alocate însemnate fonduri atît pentru deschiderea a noi exploatări, cît și pentru dez­voltarea și modernizarea celor exis­tente. De aceea, atenția comparti­mentului de organizare științifică a fost canalizată, pe de o parte, spre găsirea unor soluții optime de utilizare a acestor fonduri, iar pe de alta, spre realizarea unei efi­ciențe ridicate prin organizarea su­perioară a producției, a fiecărui loc de muncă. Și anume, măsurile luate­­ ce au vizat concentrarea producției și ra­ționalizarea operațiunilor de exploa­tare) au fost menite să contribuie la obținerea unor indici superiori de folosire a utilajelor și a fondu­lui de timp al muncitorilor, la o evoluție favorabilă a majorității indicatorilor economici. Intr-adevăr, planul tematic al compartimentului, axat tocmai pe aspectele amintite, cuprinde studii prin a căror aplicare au fost rezol­vate probleme esențiale ale produc­ției, a fost adus acesteia un plus de eficiență. Statistic, rezultatul global al ac­țiunii ar suna în felul următor : 9 studii elaborate de la începutul a­­nului și pînă acum, 5 aplicate, 4 in curs de aplicare. Să amintim cîteva dintre cele mai importante: crește­rea capacității la prepararea dia­­tomitelor la exploatarea Adamclisi, îmbunătățirea utilizării capacității de producție la instalația de la Al­­tîn-Tepe, alinierea capacităților in­stalației de preparare a argilei cao­­linoase de la Medgidia etc. Simpla enumerare a acestor studii nu spune prea mult. Că au răspuns însă unor cerințe reale ale producției o spun efectele econo­mice obținute in urma aplicării lor: a fost sporită cu 3 la sută produc­tivitatea muncii, s-a obținut un plus în valoare de 3.850.000 lei la producția globală, însemnate can­tități suplimentare la producția fi­zică (3.000 tone diatomită măcina­tă, 50 tone cupru în cement, 8.000 tone argilă caolinoasă), economii la prețul de cost. O altă măsură a vizat reducerea pierderilor tehnologice la instalația M. RADOVANU (Continuare in pag. a III-a) întreprinderea de prefabricate și materiale de construcții a cărei activitate productivă cunoaște o conti­nuă perfecționare și diversificare concretizată, în cursul ultimilor 5 ani, în trecerea de la fabricația elementelor simple din beton la cea a panourilor mari pentru locuințe și a elementelor spațiale complet echipate, va produce în acest an aproximativ 105.000 mc prefabricate, ceea ce înseamnă cu 36.000 mc mai mult decât în primul an al actualului cincinal. GESTIUNEA economică proprie Trecerea la noua formă de orga­nizare a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii a însem­nat pentru întregul nostru colectiv tre­cerea la un alt mod de a gîndi, de a conduce și de a munci în gene­ral. Demn de subliniat este faptul că în ultima vreme ne-am revizuit complet poziția față de noțiunea rentabilității, a beneficiului și a e­­ficienței economice, găsind noi mij­loace de executare și urmărire a producției in unitățile deservite. Așa cum bine este știut acum pîr­­ghia principală care conduce ne­mijlocit la realizarea dezideratelor economice ce caracterizează noua formă de organizare este consolida­rea secției de mecanizare. Pentru aceasta la cele 7 secții de mecanizare — cite are întreprinderea noastră — s-au asigurat cu cadre de condu­cere bine pregătite profesional, cu studii corespunzătoare, cu experi­ență in producție, capabile să con­ducă procesul de producție în noile coordonate economice. In atenția noastră a stat permanent și crearea unor condiții bune de lucru la sec­ții. Astfel, toate secțiile noastre de mecanizare au ateliere mecanice dotate cu utilajele necesare, apă, curent electric, sudură etc. Toate secțiile au la dispoziție cite un a­­telier mobil al cărui șofer este și sudor pentru a putea interveni ime­diat cînd apar defecțiuni in teren, scurtînd timpul de staționare a ma­șinilor în brazdă. S-a stabilit o metodologie unita­ră de analiză economică lunară a rezultatelor cumulate, atît la nive­lul întreprinderii în cadrul comite­tului de direcție, cît și la nivelul secției de mecanizare, difuzîndu-se lunar „Buletinul realizărilor“ prin care se urmăresc cîțiva parametri economici de maximă importanță, printre care: planul de venituri pe secție, hectar, tractor, indicele de folosire a zilei calendaristice, chel­tuielile totale la 1.000 lei venituri, cîștigul mediu pe fiecare mecaniza­tor. Lună de lună secțiile noastre de mecanizare își confruntă reali­zările pe baza unui punctaj ce se atribuie in funcție de importanța indicatorului respectiv, stabilin­­du-se în final un clasament gene­ral. Această metodă de urmărire a rezultatelor, acest fel de antrenare în întrecere a secțiilor și mecaniza­torilor a făcut ca la ora actuală toate secțiile noastre să-și depă­ Ing. D. UNGUREANU, directorul I.M.A. Chirnogeni (Continuare in pag. a IlI-a) IN ÎNTREPRINDERI pentru MECANIZA­REA AGRICULTURII Primăvară“, in plină toamnă, la C.A.P. Pecineaga. Foto: Ioan BUNGAU IN ZIARUL DE AZI • IN ZIARUL DE AZI Programul competițiIlor sportive SAPTĂM­NA VIITOA­RE. PE ECRANE pag. a II-a ADUNĂRI DE OÂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI IN OR­GANIZAȚIILE DE PARTID 9 NoTe - NoTe - NoTe pag. a IlI-a Pag. a IV'a Situația din Orientul Apropiat în dezbaterea Adunării Generale • INFORMAȚII* INFORMAȚII *INFORMAȚII Ieri ți a zi in județ • Ieri și azi în județ­ÎH CINSTE* SEMICENTENARULUI PARTIDULUI CONCURS DE CREAȚIE Consiliul Comitetului județean pentru cultură și artă Constanța, Consiliul județean al sindicatelor, Casa județeană a creației populare, organizează în colaborare un con­curs de creație literară în cinstea celei de-a 50-a aniversări a Parti­dului Comunist Român. Se primesc poezii, poeme, schițe, povestiri, re­portaje, piese intr-un act, progra­me de brigadă inspirate din viața și activitatea oamenilor muncii din județul nostru, pentru înfăptuirea importantelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Termenul de încheiere a concur­sului este fixat la data de 31 ia­nuarie 1971, iar cele mai bune lu­crări vor beneficia de un mare nu­măr de premii. Lucrările vor fi expediate la sediul Casei județene a creației populare Constanța, bu­levardul Republicii nr. 39. Informații suplimentare se pot obține la telefon 3.31.15, zilnic, in­tre orele 8.14. Vizita ministrului comerțului și navigației al Norvegiei la Constanța In cadrul vizitei pe care o face în țara noastră, ministrul comerțului și navigației al Norvegiei, Otto Grieg Tidemand și soția au sosit sîmbătă la Constanța; împreună cu oaspetele se află și Thor Brodtkolb, ambasadorul Norvegiei în România. In cursul zilei, au fost vizi­tate portul Constanța, Muzeul de arhe­ologie din localitate, precum și sta­țiunile de pe litoral. (Agerpres) Locuințe pentru familiști De la începutul anului și pînă în prezent, 133 de familii ale mun­citorilor de la D.N.M. „Navrom“ Constanța au primit, din fondul în­treprinderii, locuințe noi. Numai in luna octombrie au beneficiat de a­cest drept 23 de familii. Printre a­­cestea se numără familiile munci­torilor: Ștefan Barbu, mecanic in secția ateliere, Gheorghe Bucur, lă­cătuș, Nicolae Ariene, muncitor in cadrul secției manipulări mărfuri. üuÄ Grădiniță cu orar normal . In orașul Mangalia solicitările părinților pentru înscrierea copiilor lor la grădinița cu orar normal, depășeau cu mult posibilitățile. Pentru rezol­varea problemei, Consiliul popular orășenesc a amenajat un alt local cu o capacitate de 130 de locuri și cu posibilități de extindere pînă la 200 de locuri. Noua clădire va fi racordată la o sursă de încălzire centrală. MUZEUL DE ARHEOLOGIE, simpo­­z­onlul „Dobrigea și Orientul“ Ieri, s-au deschis la Constanța lucrările simpozionului „DOBRO­GEA ȘI ORIENTUL“, organizat de secția de studii orientale din cadrul Societății de științe filologice Republica Socialistă România, din în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și artă și Muzeul arheologic din Constanța. La simpozion au luat parte și au prezentat numeroase comunicări cunoscuți oameni de știință români — orientaliști de prestigiu, cercetă­tori din domeniul istoriei, filologiei și arheologiei. Cîteva comunicări au atras în mod special atenția participanților: „ORIENT — OCCIDENT“ — Mir­­cea Malița, ministrul învățămmtu­­lui ; „RELAȚIILE DOBROGEI CU ORIENTUL IN ANTICHITATE“ — prof. dr. docent Radu Vulpe; „STU­DII DESPRE DOBROGEA DIN SECOLUL AL XIII-LEA“ — prof. dr. docent C. C. Giurescu ; „STA­DIUL ACTUAL AL CERCETĂRI­LOR PRIVITOARE LA DIALEC­TELE TURCICE DIN DOBRO­GEA“ — conf. univ. dr. Vladimir Drimba ; „DATE ARHEOLOGICE IN LEGĂTURĂ CU RELAȚIILE DOBROGEI CU EGIPTUL IN AN­TICHITATE“ — prof. Adrian Ră­­dulescu, directorul Muzeului de ar­heologie din Constanța ; „CULTUL ORIENTAL AL ȘARPELUI IN DOBROGEA“ — prof. univ. Atha­n­asie Negoiță. Din cursul zilei de astăzi, partici­panții la simpozion vor face o dis­cuție de studii la Babadag. ORA DE DIRIGENȚIE Cea mai grea „materie" pentru pro­fesori, cea mai ușoară pentru elevi!! — „Pot să mă duc la cinematograf, pentru că mânne am : dirigenția, e­­ducația fizică, muzica...“ (un elev care-și pregăteș­te, de obicei conștiincios, lecțiile pentru ziua urmă­toare). — Ce oră aveți acum­­! — Dirigenția. — Fericitule ! Eu am matematica și dacă mă ascultă... (o discuție sur­prinsă in recreație). — Uf !, iar am dirigen­­ție. Spune-mi, te rog, tu ce le-ai vorbit copiilor la tema... Să nu cumva să mă asiste directorul...!! (dialog în cancelarie, în­tre doi profesori). Am retranscris toate a­ceste dialoguri veridice — nenominalizîndu-le, fiind­că ele pot fi întîlnite și în alte locuri — pentru a justifica rîndurile pe ca­re le propunem azi ci­titorilor noștri. Exis­tă intr-adevăr un pa­­radox, tribuție“ o curioasă ..dis­a ide!’ des­pre ora de dirigenție in rîndul profesorilor și ele­vilor. In timp ce pentru primii dirigenția constitu­ie cea mai delicată și di­ficilă latură a teoriei și practicii pedagogice, pen­tru elevi, dirigenția este cel mai facil obiect de stu­diu, „materia“ la care nu au nimic de pregătit „de acasă", în scris, ora care — dacă ești un elev, cît de cit, conștiincios, califi­cativ reflectat și de cata­log — trece cel mai ușor. Acestea fiind datele e­­sențiale ale problemei, trebuie să menționăm că nu ne putem propune să dezbatem în acest spațiu restrins toate aspectele pe care le presupune dirigen­ția, specificitatea acestei laturi a activității educa­tive, toate problemele complexe ale teoriei pe­dagogice formative. Ar fi imposibil. Intenția noas­tră este de a crea un sti­mulativ punct de plecare al unei discuții ample în mijlocul profesorilor diri­­ginți, cu atît mai mult cu cît vedem în aceasta o necesitate imperativă, dat fiind faptul că pînă în pezent nu există o pro­gramă a orei de dirigen­­ție sau un manual îndru­mător al dirigintelui. Se știe că munca profe­sorului diriginte se consti­tuie dintr-un complex de activități educative care nu încep și nici nu se în­cheie ia limita celor 50 de minute ale orei respecti­ve, fiindcă activitatea e­ducativă se face și în ca­drul altor activități adia­cente, ca și în cadrul o­­relor de fizică, limbă ro­mână sau matematică, spre exemplu, se face și în afara cadrului școlii, în organizațiile de pionieri sau de tineret. In familie și societate. Specificul orei de dirigenție este, credem, tocmai interferența la ca­re se află cu toate aceste enumerate influențe edu­cative pe care le suferă elevul. De aici derivă și dezideratul imperios ca profesorul diriginte să ți­nă în organizarea activi­tății sale un strâns și per­­manent contact cu ceilalți factori educativi, pentru ca eficiența să fie cea scontată : formarea perso­nalității individuale a fie­cărui elev, pregătirea lor pentru primii pași in via­ C. ISMAILEANU (Continuare în pag. a Hl-a) CONVERSAȚII PEDAGOGICE VREMEA FURTUNILOR Imprevizibil de cele mai mul­­te ori chiar la noi acasă, în sta­bilitatea climatului pe care-l ho­tărăsc Carpații și Marea Neagră, octombrie marchează pe coastele vestice ale continentului, începu­tul marilor neliniști. Apele pînă atunci calme se răscoală împo­triva liniștii, dîre vinete de fur­tuni reped apa asupra țărmuri­lor, asupra bordajelor navelor care-i țes Ia cale, trimie de cea­ între cer și m ța împuținează lumina farurilor, clădesc între privirile iscoditoare ale carturilor și reperele de spri­jin, ziduri de nestrăbătut. Pri­vești navele cu nume de orașe, de ape, la plaiuri familiare, cu bordurile mușcate de strânsoarea sărată a apelor de departe, ridi­cate in furibundă împotrivire și nu-ți vine să dai crezare celor văzute. E atâta calm pe ochiul de mare cuprins între chingile digurilor Constanței, atita soare molcom, care îmbie la reverie... Și totuși acesta e adevărul ade­vărat. Acolo, în vest, in Marea Bi­scaiei, în Atlantic, în Marea Nordului, în Marea Minecii, oc­tombrie a reinstaturat vreme po­trivnică navigației. „Brașovul“, cargoul care poartă numele ora­șului faur de tractoare și auto­camioane cu crescîndă prestanță în lume, e primul trecut pe sub furcile ei caudine. Nicolae Dră­­g­oescu, omul ivit doar pentru ceva mai mult de 40 de zile în familia echipajului, comandantul lui de un singur voiaj, ar m­er­asa, să treacă încercările sub tăcere. Poate fiindcă ceva mai mult de 40 de zile nu e un răgaz sufi­cient să cunoști­m­ trăsătura lor Nicolae FATU (Continuare în pag. a IV-a)

Next