Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-25 / nr. 6927

Hiiiănyij Kyw Hni Han Bn Hn Bn­ B H B H H H MMMMB un vast program de muncă al cercetătorilor din agricultură RĂSPUNDERE OPERATIVITATE EFICIENȚĂ Citiți în pagina a lll-a WWWVWWS/WWVWAAAA/WWW * NORMATIVELE DE REPARAȚII sunt încă în vigoare. A DE CE NU SUNT ȘI RESPECTATE? Exploatarea rațională a fondurilor fixe impune utilizarea lor integrală, dar și respectarea graficelor și pla­nurilor valorice de reparații care au ca scop menținerea lor intr-o stare normală de funcționare. O analiză ce stea decit în trimestrele I și IV? Activitatea preponderent sezonieră de producție, cererea mare a pro­duselor întreprinderii în trimestre­le II și III și alte cauze pe care le invocă inginerii Nejdet Giafar, șeful ÎN ÎNTREPRINDEREA DUMNEAVOASTRĂ TOATE UTILAJELE­­ 5> PRODUC DI­N PLIN­Ă a activității de reparații la între­prinderea de industrie a laptelui din Constanța ne-a dus, însă, la con­cluzia că planurile fizice de repa­rații ale utilajelor nu sunt decât niș­te formalități pe care, încă de la început, cei ce le întocmesc știu că sunt sortite a nu fi respectate. De ce sunt, de pildă, planificate in gra­fice reparații curente și capitale și pe trimestrele II și III din moment ce întreprinderea nu le face pe a­serviciului mecanic-șef-investiții al I.I.L., și Ion Istrate, șeful atelierului central de reparații și piese de schimb al Combinatului de industrie alimentară din Constanța, aricii de argumentare ar fi ele, nu constituie cauze obiective care să-i absolve de I. C. MATEI­­ [UNK] ....................—­­mmimmm ... . n — (Continuare in pag. a II-a) Scepticii au zimbii, cînd Vasile Garabet a ve­nit la Cooperativa de con­sum din Murfatlar. Puțini sperau că din cămăruța aceea utilată cu puțin a­­parataj va face laborator. Vasile Garabet făcea din noapte zi. Muncea. Nu i se dădea gheață pe motiv că este mai rentabilă la răcit vinul, nu i se dădeau utilaje, nu se văruia la­boratorul etc. Mai inu­i a reclamat, dar apoi a pus LEGUME ȘI ZARZAVATURI PREAMBALATE Mergind pe linia moderniza­­rii comerțului, întreprinderea de legume-fructe Constanța a organizat, de citeva zile, des­facerea legumelor și zarzava­turilor preambalate, fie în stare proaspătă, fie deshidra­tate. Intre produsele care al­cătuiesc sortimentul pus la dispoziția consumatorilor prin magazinele I.L.F. se numără cartofii, preambalați în fileu (3 kg), ceapa, in pungi de po­­lietilenă de cite 1,5 kg, mor­covi spălați, ambalați în pungi de polietilenă de o jumătate de kg, zarzavat de supă, în pungi de polietilenă de cite 300 g, fasole uscată, in pungi de spanac polietilenă de cite 1 kg, deshidratat, în pungi de cite 250 g și praz deshidra­tat in pungi a cite 100 g. De asemenea, sunt prezentate, tot in pungi de polietilenă, trei sortimente de fructe deshidra­­tate : mere, caise și prune. Capacitățile de preambalare, organizate în cadrul întreprin­derii, ca și stocurile de legu­me, zarzavaturi și fructe, des­­tinate preambalării, asigură necesarul de consum pentru toată perioada de iarnă. ADUNĂRI ȘI CONFERINȚE ale organizațiilor comunale de partid In întregul județ au loc zilele acestea adunările și conferințele organizațiilor comunale de par­tid. Avînd un pronunțat caracter de lucru, beneficiind de partici­parea celor mai destoinici gospo­dari ai comunelor noastre, adună­rile și conferințele organizațiilor comunale de partid stabilesc noi jaloane ale modernizării satului contemporan, ale dezvoltării so­­cial-culturale a tuturor localități­lor. Incadrîndu-se în ansamblul de măsuri stabilite de partid pentru a asigura perfecționarea formelor de conducere a vieții economice și sociale, constituirea, cu doi ani in urmă a noilor comitete comu­nale de partid a creat un cadru organizatoric propice pentru solu­ționarea multiplelor probleme pe care le ridică dezvoltarea satului socialist. Confirmind pe deplin oportunitatea acestei măsuri, via­bilitatea noii forme organizatori­ce, adunările și conferințele orga­nizațiilor de partid comunale dez­bat cu răspundere sarcinile ce le-au revenit in această perioadă pentru consolidarea economico­­financiară a cooperativelor agri­cole de producție, valorificarea superioară de către fiecare unita­te a condițiilor concrete locale și preluarea experienței unităților fruntașe, terminarea arăturilor de toamnă, pregătirea pentru iarnă a zootehniei, buna gospodărire și raționala folosire a concentratelor și furajelor în hrana animalelor etc. La loc de cinste pe agenda activității comitetelor comunale de partid stă analiza responsabilă a activității desfășurate in acest an pe linia gospodăririi și înfru­musețării comunelor și satelor, antrenarea în coordonarea acțiu­nilor a factorilor responsabili, deputaților, instituțiilor, unităților a economice, creșterea răspunderii directe a acestora pentru felul cum iși îndeplinesc angajamentele luate in întrecerea socialistă pe țară. Eficiența muncii de partid în toate sferele activității comu­nale, îndrumarea organizațiilor de masă și obștești, conducerea mun­cii de educație comunistă a mem­brilor de partid și a oamenilor muncii din raza comunei fac, de asemenea, obiectul dezbaterilor prilejuite de adunările și confe­rințele comunale de partid. Prin caracterul lor de lucru, a­­dunările și conferințele ținute zilele trecute la Crucea, Panteli­­mon, Cumpăna, Săcele, Mereni, Rasova, Pecineaga, Peștera și Gîr­­liciu și-au adus o substanțială contribuție la ridicarea pe un plan și mai înalt a intregii activități, la dezvoltarea democrației interne de partid, la întărirea muncii și a conducerii colective, la crește­rea spiritului de răspundere organizațiilor de partid în înde­al­plinirea sarcinilor complexe ce le au de înfăptuit. Ca secretari ai comitetelor co­munale de partid au fost aleși la Crucea — Nicolae DIACONU, la Pantelimon — Alexandru SILOCI, la Cumpăna — loan POP, la Să­­cele — Dumitru COJOCARU­, la Mereni — Ion PETRIȘ, la Rasova — Aurel GUȚU, la Gîrliciu — O­­prea ISAC, la Peștera — Pintilie CEASNOG.J Utilaj modern la Fabrica de mobilă a C.E.I.L. Constanța. In foto :­mașina de lustruit. UN PROGRAM RIGUROS, SUBORDONAT UNUI SCOP PRECIS, IN PROPAGAREA CULTURII SI­LUTEI Este un lucru știut că in perioa­da de iarnă așezămintele de cultură ale județului nostru cunosc o re­crudescență a intregii activități da­torată unei mai mari disponibilități de timp a populației din mediul ru­ral. La sate, căminele culturale au menirea primordială să asigure o largă informare a publicului asupra politicii partidului nostru, asupra căilor de dezvoltare a agriculturii, insistînd in privința modernizării procesului de producție, a dezvoltă­rii unor ramuri importante pentru economia națională, explicarea pe deplin accesibilă a problemelor or­ganizării muncii. In același timp, trebuie să se popularizeze marile realizări ale științei și tehnicii contemporane, cunoștințele cultu­­ral-artistice, să se asigure difuzarea largă a ideilor filozofice materialist­­dialectice. In sensul activității dife­rențiate se impune să se acorde mai sistematic atenția cuvenită cerințelor specifice ale intelectualilor. Cămi­nul cultural poate iniția organizarea unor intilniri periodice ale intelec­tualilor, în cadrul cărora să aibă loc un schimb reciproc de informație, să se propună investigarea și cerce­­tarea unor aspecte sociale sau spi­rituale ale satului. Tineretului, de asemenea, trebuie să i se adreseze o bună parte a acțiunilor întreprin­se pe acest tărîm, finind seama de perspectiva formării receptivității acestuia față de știința și tehnica nouă, de sarcinile pe care va tre­bui să le îndeplinească la virata ma­turității. Complexitatea sarcinilor care re­vin căminelor culturale in această latură a activității lor se poate rea­liza numai prin capacitatea acesto­ra de a mobiliza în jurul lor toate potentele intelectuale ale localită­ților respective. Desigur că se va menține și in continuare practica de a trimite conferențiari din Constanța pentru susținerea unor manifestări de di­fuzare a cunoștințelor științifice, dar se impune ca in această activitate să fie atrași în fiecare comună toate cadrele didactice, medicii, inginerii. Avînd pregătire similară cu omolo­gii din oraș, cu un plus de interes și atașament față de localitatea un­­­de muncesc, aceștia iși pot aduce contribuția eficientă la realizarea dezideratului informațional și edu­cativ propus de căminul cultural și necesar în localitatea respectivă. Se recomandă constituirea acestora, în fiecare localitate, în colective de conferențiari care, studiind ce­rințele locale, să organizeze pe ba­za unor programe bine stabilite cic­luri de expuneri, simpozioane, dis­cuții. în stabilirea programelor tre­buie să se aibă în vedere să nu se propună transmiterea unor cunoștin­țe enciclopedice întîmplătoare, ci a­­cele cunoștințe funcționale, necesa­re și capabile să suscite interesul diferitelor categorii de oameni. Comisia județeană pentru difuza­rea cunoștințelor cultural-științifice, prin secțiile științifice, va veni în sprijinul conferențiarilor locali prin tipărirea unui buletin metodic in­formativ, trimestrial, în care vor fi incluse tematici orientative, biblio­grafii, materiale documentare. In i­­deea sistematizării activității de di­fuzare a cunoștințelor cultural-ști­­ințifice, Comisia județeană pentru difuzarea cunoștințelor cultural-ști­ințifice, în colaborare cu Serviciul județean de educație sanitară, ela­borează materiale documentare pentru ciclul de expuneri „Omul, ființă cunoscută“, care va fi sus­ținut în toate localitățile, lunar, de către medicii spitalelor și circum­scripțiilor medicale din județ. In afara bogatei activități pe ca­re o vor desfășura în fiecare loca­litate colectivele de conferențiari locali, se propune ca în perioada de iarnă să se organizeze peste 200 de­plasări in localitățile județului ale conferențiarilor din Constanța, ale caravanelor științifice de la Com­plexul astronomic popular și Servi­ciul județean de educație sanitară, în 10 localități ale județului se vor organiza lunar seri de filme știin­țifice incluse în ciclul „Știința și so­cietatea contemporană“. Deplasările conferențiarilor și ale caravanelor științifice din Constanța se vor e­­fectua în baza solicitării căminelor culturale, dar și ca o consecință a detectării de către comisie a unor cerințe informaționale în diferite lo­calități. Organizînd activitatea de difuza­re a cunoștințelor științifice in ba­za unui program riguros, perma­nent, subordonat unui scop conști­ent, reușind să atragă pentru rea­lizarea acestuia pe toți intelectua­lii și specialiștii locali, căminele culturale vor avea, în final, satis­facția de a-și fi adus contribuția concretă, eficientă, pentru a răspun­de „setei“ de cultură a satului ro­mânesc contemporan. Prof. Gh. ZANCHI, secretarul Comisiei județene pentru difuzarea cunoștințelor cultural-științifice IARNA, LA CĂMINELE CULTURALE SĂTEȘTI oină el pe bidinea. Din acest moment conducerea cooperativei nu l-a mai înghițit pe acest „recla­magiu“ fără asu­mpăr, ca­re prea prea multe. Și a hotărit să-l bage la... mij­loc. A urmat o sistemati­că acțiune de „săpare“ a acestui „nebun“ (terme­nul aparține conducerii cooperativei). Văzînd că toată munca lui este răs­plătită in acest fel, Va­sile Garabet a adus la cu­noștința organelor supe­rioare cele petrecute. A­­ceasta a fost picătura ca­­re a umplut paharul. Drept urmare a primit o sancțiune, dar și o promi­siune categorică că va fi „zburat“. Am studiat a­­cest caz la fața locului. Președintele cooperativei, Ion Gogan, când a auzit despre ce este vorba, mai să nu stea de vorbă cu noi. La fel și contabilul. Am cerut să ni se ex­plice motivele sancționă­rii acestui om. Erau pa­tru sancțiuni: 1. Lipsă de la serviciu două zile; 2. Atitudine necorespunză­toare față de populație ; 3. Se îmbată ; 4. Angaja­re de oameni peste capul conducerii. Le-am anali­zat pe rînd. De la servi­ciu nu a lipsit decit o zi, fiind plecat cu învoirea contabilului șef să facă rost de un mijloc de transport pentru căratul prăjiturilor. In cealaltă zi omul a predat și primit marfă, fapt atestat de bo­­ l Ai dreptate, dar n-ai... parte1i­ nier. Al doilea, într-una din seri a bătut in gea­mul gazdei să o roage să-i dea niște piper (men­ționăm că femeia nu are sonerie la ușă). Al treilea. Intr-o duminică după­­amiază (în timpul liber) intr-adevăr era puțin pi­lit. In al patrulea rind. Au fost aduși doi oameni in laborator să-l ajute pentru că, așa cum ară­tam, nu are nici un fel de mijloace mecanizate și producția la ora actuală G. MORARU (Continuare in pag. a Il-a) Primul transport de banane In portul Constanța s-a terminat descărcarea navei „Polar Viking" sub pavilion suedez, care a adus din Israel primul transport de 350 tone de banane pentru țara noastră. In săptămînile următoare, in portul nostru maritim sunt așteptate trans­porturi de lămîi, portocale și alte fructe din țările calde aduse prin intermediul Agenției de Import Constanța. Intilnire cu cititorii Cu prilejul „Decadei cărții românești“, astăzi la oră 18, la Librăria „Mihail E­­minescu“ din bulevardul Tomis nr. 49, Constanța, Centrul de librării or­ganizează o intilnire cu citi­torii, a scriitorului Marin PO­­RUmBESCU, autorul volu­mului de proză „Gușterii și patru pipe“ Despre activita­tea literară a scriitorului va vorbi tovarășul prorector Vladimir ROBI­, președintele Comitetului de cultură și ar­tă din județul Constanța. Cu această ocazie Maria BARBULESCU, redactor al editurii „Mihail din București, va Eminescu“ prezenta ultimile noutăți literare, în curs de apariție.

Next