Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)
1971-01-22 / nr. 6975
I ) r * PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNITIVA 14 pagini, 30 bani Etalonul activității economice in toate sectoarele in fiecare întreprindere și compartiment al producției materiale -MECA*N iJA" CONFECȚIONĂRII ARMATURILOR jijjig face „priză“ bună pe tot mai multe șantiere în etapa actuală, înlocuirea elementelor de construcții în ritm ascendent, cu elemente prefabricate și, mai ales, cu cele din beton armat atrage, totodată, și necesitatea rezolvării unei alte probleme la fel de importante : realizarea mecanizării confecționării armăturilor metalice necesare turnării betoanelor armate pe șantierele de construcții. Pe plan local, această problemă a și fost realizată în cea mai mare parte dirncate la întreprinderea de preiași materiale de construcții din Constanța. Răminea insă sub semnul incertitudinii, posibilitatea rezolvării ei și in cadrul întreprinderii de construcții nr. 12, principala unitate de acest fel din localitate, care are deschise șantiere pe teritoriul întregului județ. Cum se execută încă un mare volum de lucrări din elemente simple de construcții și cum înlocuirea completă a acestora cu prefabricate este încă o problemă ce se va realiza in viitor, este necesar ca pe toate șantierele de construcții ale întreprinderii 12, dar și ale altor unități economice, să se treacă neintirziat la mecanizarea operațiilor de confecții a armăturilor metalice pentru beton armat. In anul 1970, șantierele întreprinderii 12 construcții au utilizat pentru armături fier beton din mărcile O.L. 38 și P.C. 52 în volum de peste 5.100 tone, din care, la confecția armăturilor așa cum se realizează ea acum (in cea mai mare parte manual) s-a reușit să se economisească o cantitate de circa 50 tone. Împreună cu ing. Cornel Poenaru, șeful serviciului producție al Intreprinderii 12 construcții și cu ing. Aurel Cămăroiu, șeful Șantierului 121, am vizitat punctul de lucru al acestui șantier, unde se execută armăturile metalice De altfel, e singurul din fier beton, punct de pe șantierele întreprinderii, unde există o ștanță electrică pentru tăierea la dimensiune a fierului beton. In rest, pe toate celelalte șantiere ale acestei întreprinderi și pe multe ale altor unități de construcții din județ, tăierea respectivă se face manual, îndoirea la fel, iar croirea — în funcție de necesitățile fiecărui șantier. Munca astfel făcută, solicită un mare efort fizic, ocupînd o mare suprafață de producție care in cele mai multe cazuri, pe timp de iarnă, nu poate fi executată decit in spatii cel mult acoperite și protejate din două părți. Varietatea redusă a necesităților fiecărui șantier nu poate permite nici croirea complexă care să asigure economisirea maxim posibilă a fierului beton, astfel că, la punctul respectiv, grămezi întregi de capete de diferite dimensiuni rămase din barele utilizate ruginesc roase de intemperii sub cerul liber, sau îngropate in solul șantierului de mijloacele de transport. Iată de ce, pledind pentru mecanizarea executării armăturilor cu toate cauzele ce o impun am solicitat și opiniile unor tovarășii din conducerea întreprinderii 12. Direct I. D. MATEI (Continuare in pag. a II-a) OAMENI, DESTINE, PASIUNI OAmenii l-au investit cu cea mai mare încredere Pe Nicolae Dinu, secretarul organizației de bază cazangerie - lăcătușerie din secția ateliere a „Navrom“, D. N. M. l-am găsit migălind asupra unei lucrări despre care am aflat, ceva mai tirziu, că reprezintă un adevărat examen pentru echipa de cazangii din care face parte. S-a intîmplat, cu o lună in urmă, ca fleșa macaralei nr. 54, pusă în sarcină la parametrii înscriși in prospect să cedeze, pur și simplu. Or, o macara fără fleșă este exact ca un om fără mîini. Aparent, exista singură soluție: să se importe altă fleșă. Asta ar fi însemnat însă cel puțin două lucruri. Timp, valută. Soluție cu care, conducerea întreprinderii n-a putut fi de acord și atunci s-a apelat, la echipa lui Ion Mușat. — Exista, oarecum, un precedent, ne-a explicat Valeriu Moga, președintele comitetului sindicatului pe secție. Echipa lui Mușat, băieți unul și unul, mai luase și altădată pieptiș, greutăți care unora li s-ar fi părut de netrecut. Poate că n-au fost probleme atât de complicate ca la execuția tresei unei macarale de 10 tone, unde se cere o precizie deosebită, dar, oricum, Astă-toamnă, nava ..Moldova“ era amenințată să zacă multă vreme lipită de chei, pentru că i se defectase caldarina. S-au încercat felurite soluții, s-a bătut la multe porți pentru găsirea unui constructor specializat în asemenea Degeaba, lucrări, însă: „Să-ncercăm noi", și-au zis cei 7 din echipa de cazangii. Au încercat, vreme de 8 zile și 8 nopți cu nava s-a aflat sub operațiuni de incărcaredescărcare, și au reușit. De aceea, astăzi, aceeași echipă, în care un rol de vioară primă îi revine sudorului Nicolae Dinu, a fost solicitată să construiască o fleșă nouă pentru ca o macara ciungă, să capete un braț. Se crede că-n 15 zile evenimentul va fi sărbătorit așa cum se cuvine. Din această primă discuție, a început așadar, să se contureze portretul aceluia pe care 67 de comuniști din atelier l-au investit cu cea mai mare încredere. G. STOIOVICI (Continuare in pag. a II-a) t Două premiere Nava „Cugir în prima cursă La ora cinci apar aceste rânduri, mineralierul românesc „Cugir“, cu un deplasament de 12.500 tdw, al treilea de acest fel construit de Șantierele navale Galați, se află în largul Mării Negre, îndreptându-se spre nordul continentului. „Cugirul“ a încărcat în această primă cursă a sa 11.000 tone laminate din porturile Galați și Constanța pentru Hamburg, Rotterdam și Anvers, urmind ca la înapoiere să aducă din Annaba minereu de fier pentru furnalele combinatului siderurgic gălățean. Semnalind plecarea in cursă a primei nave românești din actualul cincinal, urăm echipajului tradiționala urare marinărească „Vint bun“ ! ti Cel mai tînăr trader La danele antrepozitului frigorific din Tulcea a ancorat unul din cele mai tinere traulere ale flotei noastre de pescuit oceanic — „Negoiul“. în primul său voiaj de producție, „Negoiul“ a realizat două performanțe. El a navigat în apropiere de coastele Insulei Urșilor, din Marea Barents și a Insulei Spitzberger, zona cea mai nordică atinsă de vreun trauler românesc, și a pescuit la cea mai mare adîncime — 700—800 metri. După descărcarea celor 808 tone de pește congelat, și a importantelor cantități de făină și ulei de pește, „Negoiul" se va pregăti pentru un nou voiaj de producție, în apele Atlanticului. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE Din întreprinderi industriale din Capitală Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi", Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atâtea alte prilejuri, când a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, intr-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre , indisolubilă legătură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvintul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“, în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect iv care se desfășoară întâlnirile conducătorilor partidului, țării, cu masele de oameni ai numai cii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri Noi" — au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 CP, motoare cu benzină de 9—18 CP, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate, care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri Noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original: în actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secția de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care in urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secția montaj motoare, se dau alte explicații in legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D. 120, introdus recent in fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea in continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații in vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că Uzinele „Timpuri Noi“ iși pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai mnart de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de specialiștilor uzinei, găsirea Mașini, unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru con(Continuare in pag. a H-a) Cotele cincinalului 1966-1970 în județul Constanța AGRICULTURA Pe pămîntul dintre Dunăre și Marea Neagră elementele care compun urcușul cincinalului 1966 — 1970 în suișul recoltelor au o rotunzime și o profunzime aparte, dezlegate de tradiționala imagine a sterpului dogorit. Numărăm izbiturile decisive în sterpul proverbial al pămîntului sec de vlagă și apă, ale tractoarelor și mașinilor agricole mereu mai multe la număr, mai viguroase, mai capabile să întoarcă zgîrcenia țarinilor în ogor zdravăn, în holdă bogată, în cules dătător de bucurie înaltă. Numărăm sporul constant de îngrășăminte chimice intrat anual în plămădirea recoltelor, în talpa fiecărui hectar de pămînt, numim o investiție de peste patru miliarde de lei prefăcută statornic în acești cinci ani în mecanizare, în chimizare, în complexe zootehnice cu toate atributele industriei: în energie electrică, în agronomi și medici veterinari, în mecanici cu înaltă calificare și mai ales, esențial pentru setea multimilenară a acestui pămînt, în aproape 70.000 de hectare pe care curg cotidian, ploaie hotărîtă și purtată prin vrerea și căușul palmelor de om, apele Dunării. Un spor de cîteva sute de kilograme desparte secerișul și culesul anului 1966 de cele ale lui 1970, în favoarea celui din urmă. Un spor evident de turme și de cirezi, dublat de marile sporuri de carne, de lapte, de lună, de ouă și miere. Bilanțul Constanței agricole devenită unul din principalele grînare și podgorii ale țării, în acest cincinal fertil e reprezentarea fidelă a propriilor noastre investiții cruciale în împlinirea lui._________________________ Citiți în pagina a lll-a V, Produsele petrolifere românești — pe toate continentele Alături de alte ramuri ale economiei noastre naționale, industria petrolieră prelucrătoare este prezentă cu o cotă sporită de produse în balanța comercială externă a țării. Astfel, în cursul anului 1979, rafinăriile de țiței au asigurat pentru export o cantitate de produse petrolifere care depășește cu 13 la sută pe cea livrată în 1959. în consecință, produsele petrolifere au reprezentat, anul trecut, 8 la sută din totalul exporturilor, față de 7,3 la sută în 1969. Produsele petrolifere românești, a căror gamă de export cuprinde zeci de sortimente, cu largi și valoroase utilizări economice, sunt cunoscute în peste 50 de țări din toate continentele. Benzinele, motorina, uleiurile lubrifiante, ca și parafinele, cerezinele, păcura și alte derivate sunt solicitate, îndeosebi, în Anglia, Belgia, Franța, R. F. a Germaniei, Italia, Japonia, Olanda, S.U.A., Suedia și U.R.S.S. — țări mari producătoare de autovehicule. (Agerpres) Pag. a IV"a ^ Memorandumul R.A.U. privind reglementarea pașnică a conflictului din Orientul Apropiat „Lunohod 1“ și-a încheiat a treia zi lunară . Pregătiri la Cape Kennedy . Vizita lui Keiner Barzel la Varșovia