Dobrogea Nouă, martie 1971 (Anul 24, nr. 7008-7033)

1971-03-02 / nr. 7008

Anul XXIV, nr. 7008 Mărfi, 2 martie 1971 4 pagini, 30 bani FABRICA DE ULEI, SECȚIA EXTRACȚIE Fabrica de ulei — unul din obiectivele economice ridicate in anii cincinalului 1966—1970 in județul nos­tru — se înscrie cu realizări semnificative pe linia înde­plinirii sarcinilor de pro­ducție. Astfel, colectivul de aici a încheiat cea de-a doua lună a anului cu o depășire in valoare de 1.JtL.QO0 lei la producția globală și de 800.000 lei la producția marfă. Au fost, de asemenea, obținute peste prevederile de plan ISO lo­ ne ulei brut și 90 tone ulei comestibil. Foto: V. MOLDOVEANU La U. S. A. S. Năvodari a intrat în funcțiune PRIMUL OBIECTIV INDUSTRIAL AL CINCINALULUI * Secția a II­I-a granulare a în­ceput sa producă • 40 de ore corp comun om și utilaj • 200.000 tone fizice superfosfat granulat pe an • Cu o luna mai devreme la cotele Năvodari, 1 martie 1911. O zi o­­bișnuită de început de primăvară, marcată de strălucirea soarelui ce-și trimite in solie razele spre amfiteatrul larg al zonei ce prinde în briul de beton și oțel construc­țiile de azi ale Uzinei de superi as­­fați și acid sulfuric. O zi in care oamenii de aici, îmbrăcați in costu­mele de protecție, sărbătoresc un eveniment — intrarea în funcțiune a secției a II-a de superfosfat gra­nulat, primul obiectiv industrial al județului Constanța ce își semnea­ză actul de naștere in actualul cin­cinal. De fapt, ce înseamnă secția a III-a granulare? O construcție de beton, oțel și sticlă, intinsă pe 200 metri liniari și în care materia pri­mă - îngrășămîntul fosfatic — sufe­ră metamorfoze prin concasoare, uscătoare, elevatoare, site și bun­­căre, transformîndu-se apoi în gra­nule fine ce vor da viață pămintu­­lui pentru aurul recoltelor de mîine. Este o realizare a constructorilor întreprinderii nr. 12 Constanța, și ai întreprinderii de montaj Bucu­rești, a proiectanților de la I.P.R.A.N. București, a investiției de inteligen­ță a oamenilor ce alcătuiesc colecti­vul Uzinei de superfosfaț­ și acid sulfuric Năvodari, ai uzinelor „U.N.I.C.“ Satu Mare, Grivița Ro­șie și Aparataj București. Astăzi toată această energie creatoare a omului a fost transpusă în practică prin intrarea in func­țiune a secției ce va produce anual 200.000 tone, din care 34.000 tone substanță activă. Dar pină la realizarea acestui succes oamenii de aici, constructori, montori, proiec­tanți și cei ce au preluat întreaga instalație, au parcurs zile de în­cleștare, de luptă încordată, surdă, uneori întinsă pe parcursul multor zile pentru ca fiecare utilaj, fiecare angrenaj, fiecare instalație să func­ționeze astăzi la parametrii proiec­tați. Și toate acestea acum, la finele unei bătălii cîștigate, conferă oame­nilor de aici, din această parte a județului, satisfacția rezultatelor unei munci împlinite. Ieri, în drep­tul uscătoarelor cu rotiri încete, în dreptul elevatoarelor sau undeva acolo unde uriașele site cerneau uniform granulele de superfosfat am întilnit constructorii, proiectan­ții, mentorii, lanțul oamenilor ce au învestit, in cei doi ani de execuție a obiectivului, energii și inteligențe. Proiectantul general, îng. Gheorghe CRISTESCU, ne declara : Acest obiectiv ce vine să se adauge la și­rul de realizări al investițiilor de la U.S.A.S. Năvodari, a constituit pentru noi, proiectanții, un examen al maturității profesionale. Și avem satisfacția de a spune acum, la în­cheierea lucrărilor, că întreg co­lectivul de proiectanți s-a achitat cu succes de sarcina avută. Vreau să remarc în mod deosebit pe șefa proiectului, ing. Florica Meculescu, și pe constructorii întreprinderii nr. 12 (șef de șantier Gheorghe Nistor). Am căutat să aflăm și părerea șe­fului de secție, ing. Leonida STRA­PAN. Deși prins în multiplele pro­bleme ce se ridică o probă tehnolo­gică complexă de tipul aceleia ce se desfășura sub ochii noștri, șeful secției a ținut să ne spună : în ulti­mele zile au fost oameni ce au lu­crat efectiv 40 de ore. Din rîndul­ acestora remarc în mod deosebit aportul pe care și l-au adus maiștrii Gheorghe ALEXANDRU, Cristea MIHAI și Marin FETRACHE, ingi­nerul energetic Dan TEODORESCU și ing. Gheorghe IRIMESCU. Dar nu numai aceștia au înțeles că este necesar un volum de muncă sporit. Pentru a se atinge parametrii pro­iectați, pentru a ne îndeplini anga­jamentul luat de a produce cu o lună mai devreme la capacitatea stabilită a fost necesar să luăm o serie de măsuri suplimentare, să verificăm pas cu pas fiecare loc. Acum putem concluziona că efortul depus nu a fost un zadar. Avem garanția unei realizări depline, unei construcții solide ce face cinste tu­turor celor ce au contribuit la rea­lizarea ei. 1 martie 1911,­O zi obișnuită din viața unui colectiv harnic, priceput, ce realizează aici, la Năvodari, aurul granulat de astăzi pentru bel­șugul holdelor de mîine. Liviu BRUCKNER parametrilor proiectați • Un succes al constructorilor • Investiția de in­teligență a colectivului de la U.S.A.S. • Incepînd cu luna iulie toata producția livrată agriculturii sub formă granulată. Reducere de prețuri la ouă După cum informează Ministerul Comerțului Interior, in­cepînd de luni 1 martie intră în vigoare noile prețuri la­ ouă pentru sezonul de primăvară, prețuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urm­a unui ordin al ministrului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abundente cu ouă a rețelei comerciale din întreaga țară. I. P. L. 1.151.000 lei depășire Preocuparea permanentă pentru menținerea ritmicită­ții producției prin asigurarea la timp a materiilor prime și materialelor necesare, folosi­rea judicioasă a fondului de timp al utilajelor s-a concre­tizat la întreprinderea de prelucrare a lemnului în în­deplinirea planului fizic pe luna februarie la toate sorti­mentele, nu însemnate depă­șiri valorice. Astfel, la pro­ducția marfă, numai la mobi­lă, s-au realizat suplimentar peste 1.151.000 lei. PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE A GERMANIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN ROMÂNIA La invitația președintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vi­zită oficială în Republica Socia­listă România, în perioada 17—19 mai 1971. TM SPORT TM Cronica diurnă în pag. a II-a mm PLENARA COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID CONSTANȚA Pentru a 4-a oară „Cerbul de aur“ coboară din munți! In pag. a IlI-a r mmmm m­mmm sufetMim­ mmmm • Recent, la Liceul din Cogealac, pionierii s-au in­­­tîlnit cu tovarășii Vasile Si­lea și Al. Tunschi, vechi membri ai partidului nostru, care le-au vorbit despre lup­ta comuniștilor în perioada ilegalității, despre marile în­făptuiri economico-so­ciale ale județului Constanța în anii de după eliberare. For­mațiile artistice ale unități­lor pionierești au prezentat un bogat program literar­­muzical.­­ De asemenea, aceeași școală a organizat în cinstea semicentenarului partidului o ștafetă cultural-artistică intitulată „PARTID IUBIT ÎȚI MULȚUMIM !“, cu care prilej fiecare clasă, sub for­ma montajelor muzical-core­­grafice, de versuri etc., ra­portează rezultatele la învă­țătură și în activitatea extra­­școlară.­­ Cercul de artă plastică al elevilor a deschis în școa­lă o expoziție de desene „BUCURIA ANILOR NOȘ­TRI“, iar la căminul cultural al comunei Cogealac o altă expoziție a cărei tematică este inspirată din marile construcții ale socialismului din țara noastră.­­ Cercul literar al școlii a pregătit un nou număr al revistei școlare care cuprin­de, printre altele, poezii, re­portaje despre realizările din Cogealac. D în fața a peste 250 de cetățeni din satul Răzoare, elevii din această localitate au prezentat un bogat pro­gram artistic intitulat „FRÎNTURI DE ADEVĂR“, popularizind noile dimen­siuni ale vieții satului, iar grupul vocal-instrumental a valorificat prin cintec și dans bogatele tradiții folclorice ale acestor locuri. ÎNTÎLNIRE LA COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID CU ARTIȘTI PLASTICI CONSTÂNȚENI în cursul după-amiezii de ieri, la Comitetul județean de par­tid a fost organizată o întîlnire cu artiștii plastici constănțeni. La întîlnire au participat tovarășul Vasile VILCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, George GRISOVAN, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae PETRE, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Ioan NICOLAESCU, vice­președinte al Consiliului popular județean, Vladimir ROBU, pre­ședintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Cu acest prilej au fost dezbătute probleme ale creației plastice din județul Constanța, decorarea litoralului cu lucrări de artă monumentală, a celorlalte localități ale județului, inclusiv nordul Dobrogei — respectiv județul și orașul Tulcea. •• . Dimensiuni­i contemporane. „Dacă stau și socotesc oamenii, lucrurile este și cum au fost, de­vine că nimenea n-a văzut, n-a trăit decit mine mai multe. Iacă am de patru ori cite un pol de ani, am cu doi ani mai mult de­cit Aurel Pîrlogeanu care zice că se știe dumini dintru-nceputul în­ceputului pe toate și cu unul mai mult decit Omer Ir­an, cel ce s-a stins în al 79-lea și s-a dus in pământul din care veniseră el și ai lui și ai mei. Și-mi amintesc de cum a pus taică-meu Ștefan Bică, mocanul din Făgăraș, piatră de temelie casei și prin aceea pia­tră satului nostru, îndată după războiul de la ”17. Și cum au ve­nit apoi alții și alții din părțile noastre și ale Buzăului și ale Ia­­lomiței, toți flămânzii de pămînt ai regatului vechi și și-au împli­nit bordeie în deal și pe urmă alții și mai sărmani decit ei, după ispravirea războiului de la nouă sute și șaisprezece, cind le-a dat statul in stăpînire pămîntul care fusese al unuia Ivan Hagistoian. Și-au crezut ei o vreme că le-a intrat norocul în casă, și-am cre­zut și eu ca ei, da’degeaba am crezut și ne-am zbuciumat, că după o vară de trudă pe grin­­deiul plugului și pe seceră tot săraci rămineam și tot îndatorați lui Hagistoian, de-i aram și-i se­ceram și-i umpleam hambarele pe nimic. Și-am fost din ăi 28 care ne-am lepădat cei dinții de cău­tarea zadarnică și ne-am strins pămîntul și vitele și uneltele plu­­găriei laolaltă ca să cătăm bel­șugul cum ne învăța partidul, în unirea noastră care-a făcut tot­deauna puterea. Iacă a trecut pîr­­dalnica de vreme, de optsprezece ori S-a făcut pe ogoarele coope­rativei noastre din Cotu Văii grîu plușat cu spic bogat și înv­erzirea a nouă spea o­văz ca să zicem așa cu ochii pensionarului da’ dacă m-ar întreba cineva de unde ni se trage viața asta a noastră fru­moasă ca rouă zorilor, de-ți vine să plîngi că te-mpresează anii și te-ngenunche, apoi moșia noastră a tuturor laolaltă i-aș arăta-o. Și cine nu mă crede pe mine nu crede pămîntul ăsta, că eu de-o vîrstă cu salcîmii și cu finținile satului sînt. Și cine nu-i crede pămîntului de sub talpă, ala-i om spulberat, fără rădăcini și fără nădejde de rod în nimic... Asta v-o spui eu Gheorghe al lui Ște­ Nicolae FATU (Continuare în pag. a IlI-a) Rapsozii la confluența cu marile fapte ­Continuare in pag, a­rH­ aț IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE FERMA-cadru organizatoric unde-și dau întîlnire priceperea, hărnicia, simțul gospodăresc Incepînd de anul trecut, ca ur­mare a măsurilor stabilite de con­ducerea partidului, in cooperativele agricole din județul nostru au fost constituite numeroase ferme de pro­ducție. Având un profil bine preci­zat, o gestiune economică internă, conduse în cea mai mare parte de specialiști cu studii superioare, fer­mele și-au dovedit din plin utili­tatea chiar în primul an de activi­tate. Discuția purtată cu ing. Pom­­piliu LICARETE, de la Direcția ge­nerală a agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii și apelor Constanța, a reliefat faptul că a­­nul trecut au funcționat 120 de fer­me, din care 71 zootehnice, 47 hor­ti­­cole și 2 pentru culturi irigate. In numeroase ferme în care activita­tea de producție a fost bine orga­nizată au fost obținute rezultate sa­tisfăcătoare. La Cumpăna, Palazu Mare, Mircea Vodă, Topraisar, Scărișoreanu și în alte unități, fer­mele zootehnice și-au depășit în mod simțitor sarcinile de plan, coo­peratorii fiind cointeresați in a ob­ține producții mari și de calitate superioară. Cum e organizată activitatea, ca­re sînt „secretele" obținerii unor producții sporite, la ce lucruri de perspectivă se gîndesc consiliile de conducere și fermierii, ceilalți specialiști din cooperativele agri­cole? La Topraisar funcționează două ferme zootehnice: îng. Ion OPRIȘ, fermier la ferma de tau­rine, ne spune: „In urma organi­zării celor două ferme — de tau­rine și de păsări — am reușit să pornim pe un făgaș nou in zooteh­nie, valorificînd toate posibilitățile de care dispunem. In primul an de organizare a fermelor, producția globală a fost depășită cu aproape o jumătate milion lei. Față de 1.858 litri lapte, am realizat, în medie, 1.916 litri; de asemenea, ne-am de­pășit numărul de viței și produc­ția de ouă, iar realizările sarcini­lor contractuale la aceste produse au fost mult mai mari. Numai la lapte am livrat statului in plus 130.000 litri, iar la ouă 149.000 buc., comparativ cu alți ani cind uneori înregistram restanțe. Depășindu-ne producțiile planificate și sarcinile contractuale, noi am obținut un venit bănesc din zootehnie de 4,5 milioane lei, cu peste 800.000 lei mai mult față decit am prevăzut inițial“. Am reținut din discuția purtată cu îng. Opriș cîteva din „secretele" obținerii acestor rezultate : școlari­zarea și permanentizarea oameni­lor, retribuirea lor in funcție de nivelul producției realizată de fie­care, generalizarea experienței îna­intate, sprijinul concret primit din partea consiliului de conducere. Faptul că ferma își produce singură furajele, că oamenii se intilnesc săptămînal pentru a dezbate cele mai importante probleme legate de producție, că valorificarea produse­lor se face de către acei car­e o pro­duc, au dus la obținerea unor re­zultate satisfăcătoare. Ion SAVA, președintele cooperativei agricole ne-a informat că în urma rezulta­telor bune obținute de fermele zoo­tehnice, consiliul de conducere a hotărît ca in acest an să înființeze o nouă fermă cu profil hortiviticol, în plus, în sectorul zootehnic toți îngrijitorii vor fi retribuiți pe baza acordului global. Astfel, pentru fie­care hectolitru de lapte consiliul de conducere a hotărît să atribuie în­grijitorilor 45 lei, pentru un ou 0,07 lei, iar pentru îngrijitorii care lu­crează la creșterea vițeilor să se primească 1—1,5 lei pentru fiecare kilogram spor. Efectul acestor mă­suri nu a întîrziat a se vedea. în Șt. MIHAI

Next