Dobrogea Nouă, martie 1971 (Anul 24, nr. 7008-7033)
1971-03-02 / nr. 7008
Anul XXIV, nr. 7008 Mărfi, 2 martie 1971 4 pagini, 30 bani FABRICA DE ULEI, SECȚIA EXTRACȚIE Fabrica de ulei — unul din obiectivele economice ridicate in anii cincinalului 1966—1970 in județul nostru — se înscrie cu realizări semnificative pe linia îndeplinirii sarcinilor de producție. Astfel, colectivul de aici a încheiat cea de-a doua lună a anului cu o depășire in valoare de 1.JtL.QO0 lei la producția globală și de 800.000 lei la producția marfă. Au fost, de asemenea, obținute peste prevederile de plan ISO lo ne ulei brut și 90 tone ulei comestibil. Foto: V. MOLDOVEANU La U. S. A. S. Năvodari a intrat în funcțiune PRIMUL OBIECTIV INDUSTRIAL AL CINCINALULUI * Secția a III-a granulare a început sa producă • 40 de ore corp comun om și utilaj • 200.000 tone fizice superfosfat granulat pe an • Cu o luna mai devreme la cotele Năvodari, 1 martie 1911. O zi obișnuită de început de primăvară, marcată de strălucirea soarelui ce-și trimite in solie razele spre amfiteatrul larg al zonei ce prinde în briul de beton și oțel construcțiile de azi ale Uzinei de superi asfați și acid sulfuric. O zi in care oamenii de aici, îmbrăcați in costumele de protecție, sărbătoresc un eveniment — intrarea în funcțiune a secției a II-a de superfosfat granulat, primul obiectiv industrial al județului Constanța ce își semnează actul de naștere in actualul cincinal. De fapt, ce înseamnă secția a III-a granulare? O construcție de beton, oțel și sticlă, intinsă pe 200 metri liniari și în care materia primă - îngrășămîntul fosfatic — suferă metamorfoze prin concasoare, uscătoare, elevatoare, site și buncăre, transformîndu-se apoi în granule fine ce vor da viață pămintului pentru aurul recoltelor de mîine. Este o realizare a constructorilor întreprinderii nr. 12 Constanța, și ai întreprinderii de montaj București, a proiectanților de la I.P.R.A.N. București, a investiției de inteligență a oamenilor ce alcătuiesc colectivul Uzinei de superfosfaț și acid sulfuric Năvodari, ai uzinelor „U.N.I.C.“ Satu Mare, Grivița Roșie și Aparataj București. Astăzi toată această energie creatoare a omului a fost transpusă în practică prin intrarea in funcțiune a secției ce va produce anual 200.000 tone, din care 34.000 tone substanță activă. Dar pină la realizarea acestui succes oamenii de aici, constructori, montori, proiectanți și cei ce au preluat întreaga instalație, au parcurs zile de încleștare, de luptă încordată, surdă, uneori întinsă pe parcursul multor zile pentru ca fiecare utilaj, fiecare angrenaj, fiecare instalație să funcționeze astăzi la parametrii proiectați. Și toate acestea acum, la finele unei bătălii cîștigate, conferă oamenilor de aici, din această parte a județului, satisfacția rezultatelor unei munci împlinite. Ieri, în dreptul uscătoarelor cu rotiri încete, în dreptul elevatoarelor sau undeva acolo unde uriașele site cerneau uniform granulele de superfosfat am întilnit constructorii, proiectanții, mentorii, lanțul oamenilor ce au învestit, in cei doi ani de execuție a obiectivului, energii și inteligențe. Proiectantul general, îng. Gheorghe CRISTESCU, ne declara : Acest obiectiv ce vine să se adauge la șirul de realizări al investițiilor de la U.S.A.S. Năvodari, a constituit pentru noi, proiectanții, un examen al maturității profesionale. Și avem satisfacția de a spune acum, la încheierea lucrărilor, că întreg colectivul de proiectanți s-a achitat cu succes de sarcina avută. Vreau să remarc în mod deosebit pe șefa proiectului, ing. Florica Meculescu, și pe constructorii întreprinderii nr. 12 (șef de șantier Gheorghe Nistor). Am căutat să aflăm și părerea șefului de secție, ing. Leonida STRAPAN. Deși prins în multiplele probleme ce se ridică o probă tehnologică complexă de tipul aceleia ce se desfășura sub ochii noștri, șeful secției a ținut să ne spună : în ultimele zile au fost oameni ce au lucrat efectiv 40 de ore. Din rîndul acestora remarc în mod deosebit aportul pe care și l-au adus maiștrii Gheorghe ALEXANDRU, Cristea MIHAI și Marin FETRACHE, inginerul energetic Dan TEODORESCU și ing. Gheorghe IRIMESCU. Dar nu numai aceștia au înțeles că este necesar un volum de muncă sporit. Pentru a se atinge parametrii proiectați, pentru a ne îndeplini angajamentul luat de a produce cu o lună mai devreme la capacitatea stabilită a fost necesar să luăm o serie de măsuri suplimentare, să verificăm pas cu pas fiecare loc. Acum putem concluziona că efortul depus nu a fost un zadar. Avem garanția unei realizări depline, unei construcții solide ce face cinste tuturor celor ce au contribuit la realizarea ei. 1 martie 1911,O zi obișnuită din viața unui colectiv harnic, priceput, ce realizează aici, la Năvodari, aurul granulat de astăzi pentru belșugul holdelor de mîine. Liviu BRUCKNER parametrilor proiectați • Un succes al constructorilor • Investiția de inteligență a colectivului de la U.S.A.S. • Incepînd cu luna iulie toata producția livrată agriculturii sub formă granulată. Reducere de prețuri la ouă După cum informează Ministerul Comerțului Interior, incepînd de luni 1 martie intră în vigoare noile prețuri la ouă pentru sezonul de primăvară, prețuri care sunt reduse cu 0,30 lei la bucată. Totodată, în urma unui ordin al ministrului, au fost luate măsuri pentru asigurarea unei aprovizionări abundente cu ouă a rețelei comerciale din întreaga țară. I. P. L. 1.151.000 lei depășire Preocuparea permanentă pentru menținerea ritmicității producției prin asigurarea la timp a materiilor prime și materialelor necesare, folosirea judicioasă a fondului de timp al utilajelor s-a concretizat la întreprinderea de prelucrare a lemnului în îndeplinirea planului fizic pe luna februarie la toate sortimentele, nu însemnate depășiri valorice. Astfel, la producția marfă, numai la mobilă, s-au realizat suplimentar peste 1.151.000 lei. PREȘEDINTELE REPUBLICII FEDERALE A GERMANIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN ROMÂNIA La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, președintele Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și doamna Heinemann vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România, în perioada 17—19 mai 1971. TM SPORT TM Cronica diurnă în pag. a II-a mm PLENARA COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID CONSTANȚA Pentru a 4-a oară „Cerbul de aur“ coboară din munți! In pag. a IlI-a r mmmm mmmm sufetMim mmmm • Recent, la Liceul din Cogealac, pionierii s-au intîlnit cu tovarășii Vasile Silea și Al. Tunschi, vechi membri ai partidului nostru, care le-au vorbit despre lupta comuniștilor în perioada ilegalității, despre marile înfăptuiri economico-sociale ale județului Constanța în anii de după eliberare. Formațiile artistice ale unităților pionierești au prezentat un bogat program literarmuzical. De asemenea, aceeași școală a organizat în cinstea semicentenarului partidului o ștafetă cultural-artistică intitulată „PARTID IUBIT ÎȚI MULȚUMIM !“, cu care prilej fiecare clasă, sub forma montajelor muzical-coregrafice, de versuri etc., raportează rezultatele la învățătură și în activitatea extrașcolară. Cercul de artă plastică al elevilor a deschis în școală o expoziție de desene „BUCURIA ANILOR NOȘTRI“, iar la căminul cultural al comunei Cogealac o altă expoziție a cărei tematică este inspirată din marile construcții ale socialismului din țara noastră. Cercul literar al școlii a pregătit un nou număr al revistei școlare care cuprinde, printre altele, poezii, reportaje despre realizările din Cogealac. D în fața a peste 250 de cetățeni din satul Răzoare, elevii din această localitate au prezentat un bogat program artistic intitulat „FRÎNTURI DE ADEVĂR“, popularizind noile dimensiuni ale vieții satului, iar grupul vocal-instrumental a valorificat prin cintec și dans bogatele tradiții folclorice ale acestor locuri. ÎNTÎLNIRE LA COMITETUL JUDEȚEAN DE PARTID CU ARTIȘTI PLASTICI CONSTÂNȚENI în cursul după-amiezii de ieri, la Comitetul județean de partid a fost organizată o întîlnire cu artiștii plastici constănțeni. La întîlnire au participat tovarășul Vasile VILCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, George GRISOVAN, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae PETRE, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Ioan NICOLAESCU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Vladimir ROBU, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Cu acest prilej au fost dezbătute probleme ale creației plastice din județul Constanța, decorarea litoralului cu lucrări de artă monumentală, a celorlalte localități ale județului, inclusiv nordul Dobrogei — respectiv județul și orașul Tulcea. •• . Dimensiunii contemporane. „Dacă stau și socotesc oamenii, lucrurile este și cum au fost, devine că nimenea n-a văzut, n-a trăit decit mine mai multe. Iacă am de patru ori cite un pol de ani, am cu doi ani mai mult decit Aurel Pîrlogeanu care zice că se știe dumini dintru-nceputul începutului pe toate și cu unul mai mult decit Omer Iran, cel ce s-a stins în al 79-lea și s-a dus in pământul din care veniseră el și ai lui și ai mei. Și-mi amintesc de cum a pus taică-meu Ștefan Bică, mocanul din Făgăraș, piatră de temelie casei și prin aceea piatră satului nostru, îndată după războiul de la ”17. Și cum au venit apoi alții și alții din părțile noastre și ale Buzăului și ale Ialomiței, toți flămânzii de pămînt ai regatului vechi și și-au împlinit bordeie în deal și pe urmă alții și mai sărmani decit ei, după ispravirea războiului de la nouă sute și șaisprezece, cind le-a dat statul in stăpînire pămîntul care fusese al unuia Ivan Hagistoian. Și-au crezut ei o vreme că le-a intrat norocul în casă, și-am crezut și eu ca ei, da’degeaba am crezut și ne-am zbuciumat, că după o vară de trudă pe grindeiul plugului și pe seceră tot săraci rămineam și tot îndatorați lui Hagistoian, de-i aram și-i seceram și-i umpleam hambarele pe nimic. Și-am fost din ăi 28 care ne-am lepădat cei dinții de căutarea zadarnică și ne-am strins pămîntul și vitele și uneltele plugăriei laolaltă ca să cătăm belșugul cum ne învăța partidul, în unirea noastră care-a făcut totdeauna puterea. Iacă a trecut pîrdalnica de vreme, de optsprezece ori S-a făcut pe ogoarele cooperativei noastre din Cotu Văii grîu plușat cu spic bogat și înverzirea a nouă spea ovăz ca să zicem așa cu ochii pensionarului da’ dacă m-ar întreba cineva de unde ni se trage viața asta a noastră frumoasă ca rouă zorilor, de-ți vine să plîngi că te-mpresează anii și te-ngenunche, apoi moșia noastră a tuturor laolaltă i-aș arăta-o. Și cine nu mă crede pe mine nu crede pămîntul ăsta, că eu de-o vîrstă cu salcîmii și cu finținile satului sînt. Și cine nu-i crede pămîntului de sub talpă, ala-i om spulberat, fără rădăcini și fără nădejde de rod în nimic... Asta v-o spui eu Gheorghe al lui Ște Nicolae FATU (Continuare în pag. a IlI-a) Rapsozii la confluența cu marile fapte Continuare in pag, arH aț IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCȚIE FERMA-cadru organizatoric unde-și dau întîlnire priceperea, hărnicia, simțul gospodăresc Incepînd de anul trecut, ca urmare a măsurilor stabilite de conducerea partidului, in cooperativele agricole din județul nostru au fost constituite numeroase ferme de producție. Având un profil bine precizat, o gestiune economică internă, conduse în cea mai mare parte de specialiști cu studii superioare, fermele și-au dovedit din plin utilitatea chiar în primul an de activitate. Discuția purtată cu ing. Pompiliu LICARETE, de la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor Constanța, a reliefat faptul că anul trecut au funcționat 120 de ferme, din care 71 zootehnice, 47 horticole și 2 pentru culturi irigate. In numeroase ferme în care activitatea de producție a fost bine organizată au fost obținute rezultate satisfăcătoare. La Cumpăna, Palazu Mare, Mircea Vodă, Topraisar, Scărișoreanu și în alte unități, fermele zootehnice și-au depășit în mod simțitor sarcinile de plan, cooperatorii fiind cointeresați in a obține producții mari și de calitate superioară. Cum e organizată activitatea, care sînt „secretele" obținerii unor producții sporite, la ce lucruri de perspectivă se gîndesc consiliile de conducere și fermierii, ceilalți specialiști din cooperativele agricole? La Topraisar funcționează două ferme zootehnice: îng. Ion OPRIȘ, fermier la ferma de taurine, ne spune: „In urma organizării celor două ferme — de taurine și de păsări — am reușit să pornim pe un făgaș nou in zootehnie, valorificînd toate posibilitățile de care dispunem. In primul an de organizare a fermelor, producția globală a fost depășită cu aproape o jumătate milion lei. Față de 1.858 litri lapte, am realizat, în medie, 1.916 litri; de asemenea, ne-am depășit numărul de viței și producția de ouă, iar realizările sarcinilor contractuale la aceste produse au fost mult mai mari. Numai la lapte am livrat statului in plus 130.000 litri, iar la ouă 149.000 buc., comparativ cu alți ani cind uneori înregistram restanțe. Depășindu-ne producțiile planificate și sarcinile contractuale, noi am obținut un venit bănesc din zootehnie de 4,5 milioane lei, cu peste 800.000 lei mai mult față decit am prevăzut inițial“. Am reținut din discuția purtată cu îng. Opriș cîteva din „secretele" obținerii acestor rezultate : școlarizarea și permanentizarea oamenilor, retribuirea lor in funcție de nivelul producției realizată de fiecare, generalizarea experienței înaintate, sprijinul concret primit din partea consiliului de conducere. Faptul că ferma își produce singură furajele, că oamenii se intilnesc săptămînal pentru a dezbate cele mai importante probleme legate de producție, că valorificarea produselor se face de către acei care o produc, au dus la obținerea unor rezultate satisfăcătoare. Ion SAVA, președintele cooperativei agricole ne-a informat că în urma rezultatelor bune obținute de fermele zootehnice, consiliul de conducere a hotărît ca in acest an să înființeze o nouă fermă cu profil hortiviticol, în plus, în sectorul zootehnic toți îngrijitorii vor fi retribuiți pe baza acordului global. Astfel, pentru fiecare hectolitru de lapte consiliul de conducere a hotărît să atribuie îngrijitorilor 45 lei, pentru un ou 0,07 lei, iar pentru îngrijitorii care lucrează la creșterea vițeilor să se primească 1—1,5 lei pentru fiecare kilogram spor. Efectul acestor măsuri nu a întîrziat a se vedea. în Șt. MIHAI