Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)
1971-04-01 / nr. 7034
Peg, e 2=a ■a R aa [UNK] [UNK] [UNK]aaa [UNK] [UNK] [UNK]« „lumini crepusculare“ Cu peste trei decenii in urmă, in 19M8, Mihai Be~niuc se anunța prin Gințece de pierzanie ca o explozie de lirism, ca un poet de cremene, zbucnit din lumea de cii si țărani ardeleni, al căror suflet îl exprima plenar și cuceritor. Profeția lui de credință de atunci? : „Cilul voi izbi o dată cu cu barda, Această stîncă are să se crape / Și va țîșni din ea șuvoi de ape ! / Băieți, aceasta arta ! /“ (Drum in sus). este Și un alt poem : „Ca țăranul printre snopi de grîu / Voi intra masiv și greu în vreme, I. Cu un car cu dealul de poeme...“ Pentru ca mult mai tîrziu în 1951, rememorindu-și arta poetică din anii tinereții, să cînte, ușor nostalgic dar și cu nedezmințită robustețe : „Venisem flăcău de pe Crișuri, / Cu sufletn-n trei învelișuri , de MIHAI BENIUC mută intr-o oralitate caracteristică autorului, care, fără a-i subția dramatismul, li infuzează un complementar sentiment de tonicitate, de resemnată acceptare a implacabilului in firea lucrurilor. Intr-o poezie, „Pace rustică“, inegală ca împlinire artistică, poetul își alină deznădejdea, in perspectiva stingerii, priețindu-și mioritic, de pe acum, tărâmil de beznă , se va odihni alături de ai săi, în atât de familiara lui geografie ardelenească... în alta, presentimentul morții e însemnat de conștiința perenității vieții țâșnind din însăși moartea : „Ninsoarea-ncepe lină să se cearnă / Ca o tăcere peste țintirimi / De-acum Imnul munte intră-n iarnă,bă- In timp ce-i cântă crengi : O să-nflorim !“ Această aură în care se închide visul trecerii noastre de o clipă, c Note de lector / De jale, de dor, de răscoale / A celor din munci și din vale“. Ca nimeni altul apoi — toboșar al timpurilor noastre, Beniuc a știut în bună măsură să facă poezie de atitudine cetățenească, pusă deschis în slujba construcției socialiste în anii de epopee prin care am trecut după Eliberare. Volumele lui de versuri s-au aglomerat însă mult prea mult și poetul, inevitabil, s-a repetat adesea obositor, farind evidente concesii locului comun, stihuirii ocazionale, efemere, ce trăiește numai cu clipa pe care o ilustrează. Oricind însă, e posibilă o antologie a cîntecului său in ce are mai semnificativ, fără de care nu poate fi concepută poezia noastră din ultimii 30 de ani. In culegerile din urpiă, versul lui Mihai Beniuc, odinioară negat noi incadescent, și-n aterizorii, izvoind din înțelepciunea virstei, din neliniștile ce ne bîntuie in fața marilor întrebări ale vieții. Sub acest semn stau și poemele din cartea sa recent apărută acele poeme care îl reprezintă, desigur, și cărora nu li se putea găsi un titlu mai potrivit. Lumini crepusculare , toți de-acum să ridicați „Puun gard Pe locul unde-a fost nainte mărul — / l c-un foc alături ramuriie-i ard / Cu trunchi cu tot, — acesta-i adevărul... / Te iată, măr de lingă drum, cenușă, / Eternității eu ii bat la Pandant al cunoscutului ușă“, său poem de umană dăruire creatoare de altcineva, privită acum, nostalgie, ca ajunsă in zone de lumină încețoșată. Cuceritoare, impresionantă stare de tristețe, expune coordonată permanentă a poeziei de rezistență a lui Beniuc : „Vii, soră toamnă, val-vîrtej, / Adormi tulpină, creangă, vrej / Veniți voi albelor velințe — Nădejdea noastră-i în semințe“. Și s-ar mai putea cita asemenea versuri, de tragedie optimistă, totuși, de durere bărbătească întotdeauna, lamentație niciodată. Aș adăuga, încă, „Să vie viitorul“. „Cavalerii negri“, poate și alte cîteva poeme, fragmentar măcar. Conștient de scăderile poeziei sale, uneori voinicească-haiducească — fără harul producțiilor folclorice, de spunere zgrunțuroasă adesea, cu inversiuni de grai stinjenitoare (pe care Ilie Constantin a avut ineleganța să le supraliciteze, îngroșîndu-le), poetul se războiește nu o dată cu închipuiți adversari, cărora le face procese de conștiință, în coborâtoare notă, vizibil stăpinit de resentimente care nu fac deloc casă bună cu arta : „Așa ești tu, așa-i nepotul Horii, / Ca ploile de stele anii tăi se duc, / Pegasul sub copite calcă glorii, / Scrîșnesc vrăjmașii . E Mihai Beniuc !“ (Chiot) Sau :„Se zice că te-au ridicat în slavă / Și ai căzut ca pasărea bolnavă / Cu aripile rupte de furtună...“ (pag. 22). Înverșunarea autorului, ca și vehemența unor critici, sunt, credem noi, deopotrivă de exagerare. Prin urmare, nu se pune și nu se va pune chestiunea“... să se-ntrebe-n treacăt viitorii : / Au cine-au fost aici învingătorii 2“ (Gîndiți-vă) — cum scrie eu nedisimulată patimă poetul. Hristu CANDROVEANU I. H. I Mamaia aduce la cunoștința celor înscriși ca salariați sezonieri pentru anul 1971, să se prezinte la Complexul Gospodăresc — Căminul III, pentru a face vizita medicală, indiferent dacă au sau nu analizele medicale. Agenția județeană O.N.T. Constanța ORGANIZEAZĂ pentru zilele 1 și 2 mai 1971, următoarele excursii : — una zi (2 mai) in Delta Dunării — preț 106 lei ; — două zile (1—2 mai) mănăstirile dobrogene — Deltata Dunării, preț 216 lei ; — două zile (1—2 mai) pe Valea Prahovei — preț 228 lei; - trei zile (30.IV—02.V) pe Valea Oltului — Poiana Narciselor — Valea Prahovei, preț 861 lei. Se asigură: masă, cazare și transport cu autocar FIAT. Informații și înscrieri ghișeul agenției O.N.T. Consnstanța, b-dul Tomis 16, telefon 1.11.29 — 1.11.62, filiala O.N.T. Medgidia, telefon 279, filiala O.N.T. Mangalia, telefon 5.12.67 și filiala O.N.T. Eforie Nord, telefon 4.11.88. Faleza cazinoului: loc de promenadă pentru mari și miei in zilele însorite ale primăverii. Folii : Gabriel NAGALIE I.C.I.P. Ploiești Șantierul Contast la str. Filimon Sîrbu ,nr. 45 ANGAJEAZA: - SUDORI ELECTRICI ; DULGHERI : - ZIDARI ; - BETONIȘTI ; - MUNCITORI NECALIFICATI Informații la sediul șantierului sau la telefon 2.43.20. int. 184. întreprinderea pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice CONSTANȚA str. Teodor Burada nr. 25 ANGAJEAZĂ pentru silozul Nicolae Bălcescu ; - TEHNICIAN ENERGETIC ; Se asigură apartament în incinta silozului. — ELECTRICIENI. Condițiile de angajare conform H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 2.20.70. compartimentul personal, întreprinderea 3 izolații București ȘANTIERUL 303 GALAȚI LOTUL CONSTANȚA angajează, pentru șantierele din Constanța , UN CONTABIL PRINCIPAL MATERIALE : — ȘEF DEPOZIT MATERIALE CONSTRUCȚII. Informații la sediul șantierului, str. Aurel Vlaicu nr. (C.E.T. Palas) — telefon 2.36.78. 123 DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CONSTANȚA str. Bărbu Delavrancea nr. 14 ORGANIZEAZĂ UN CONCURS pentru ocuparea a 6 posturi de MAIȘTRI la șantierele: Chirnogeni, Băneasa, Negru Vodă și Rasova. Concursul se va ține la sediul direcției în ziua de 10 aprilie 1971, în conformitate cu H.C.M. 1061/1939. ANGAJEAZA : — mecanici auto și utilaje ; — strungari ; — sudori. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 2.34.26. (Urmare din pag.) orchestrale care nu mai știm să cînte nimic din ceea ce a existat cîndva muzică odihnitoare de local. Poate așa se și explică faptul că cele mai multe formații, pentru a acoperi neputința confruntărilor cu muzica adevărată, iși introduc instrumentele în priză, le solicită apoi la maximum și in spațiile restaurantului se dezlănțuie furtuna care te îmbolnăvește de astenie. Dar, dacă am acceptat și existența gusturilor pentru o muzică mai violentă, atunci am pătruns prin localurile care se cheamă baruri, unde fumul de tutun, aburul alcoolului și stridența instrumentelor satisfac gusturile unui anumit public. La un moment dat s-a invocat neputința organelor de coordonare ale I.N.R. și T.A.P.I. care nu dispun de specialiști care să poată hotărî valorile orchestrelor din restaurante. In parte așa Și este, dar nu putem pierde din vedere existenta unei agenții artistice a litoralului, a Comitetului județean de cultură și artă — organe cu de cit specializate și mai ales autorizate să gireze calitățile unei formații orchestrale sau de bar. Avem convingerea că — cel puțin in cazul pe care il discutăm: zgomotul celor mai multe dintre orchestre — pentru a tempera sonoritățile care solicită pînă la „explozie" nervii consumatorilor, nu este nevoie să fii muzicolog. Cine nu observă — începând de la debarasor pînă la responsabilul unității — că în oricare local constănțean. cu numai foarte puține excepții, la o masă clienții nu pot sub nici o formă să întrețină o conversație decât dacă țipă mai tare decât orchestra sau dacă așteaptă pauzele acesteia. Dar nu numai instrumentele electrice fac ravagii în spațiile localurilor de alimentație publică, ci și soliștii, care pentru a fi la „modă“ se întrec în proliferarea unor sunete cit mai guturale, mai lipsite de melodicitale, însoțite de ritmuri dansante care, cred acești soliști, că le măresc cotele la „bursa“ succesului. Este o gravă eroare ! Ce nedumerește, însă, la fel de mult, este atitudinea îngăduitoare a responsabililor de restaurante față de astfel de surse zgomotoase, amplasate în incinta unor unități de prestigiu. Să numim formațiile cele mai stridente ? Cu excepția celei de la restaurantul „Victoria“ și în parte cea a „Modernului“ — în rest absolut toate. Vorbind despre tarafuri, aici se petrece un alt fenomen, la fel de ciudat. In repertoriul acestora și-au făcut loc o serie de „cintece“ care se vor, chipurile, antrenante. La restaurantul „Păltiniș“ după ce-l asculți pe Dan Moisescu, care promovează un folclor românesc de ținută, într-o execuție artistică excelentă, îți este dat să consumi, în aceeași unitate și intervențiile solistice ale unui membru din orchesră, angajat ca instrumentist. Noi întrebăm , cine-i permite acestui instrumentist să apară în chip de solist vocal și cine i-a avizat repertoriul ? De unde și cine permite asemenea abuzuri ? Avem convingerea că organele care răspund direct de activitatea formațiilor orchestrale poartă o mare răspundere față de ce ni se oferă ca divertisment în localurile de alimentație publică. MUZICA ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Secția I.C.M. Constanța str. Traian nr. 18 angajează de urgență : - TEHNICIAN PRINCIPAL TRANSPORTURI — JURISCONSULT PRINCIPAL. Condițiile de angajare, conform H.C.M. nr. 914/1968. Relații, la sediul secției sau la telefon 2.31.23. DOBROGEA NOUA nr. 7034 „TOMIS“ nr. 3 1971 A apărut numărul 3 (57), pe luna martie, al revistei „Tomis“. Cititorilor le sunt oferite ample și variate articole pe teme sociale și culturale; cităm din sumar : editorialul numărului, intitulat „Știință și societate“ în care sunt dezbătute probleme in relație cu momentul actual al științei românești și cu rolul său in configurația de azi a țării, ancheta „Critică și generație“, la care răspund critici de la mai multe reviste literare, articolul „Nume și locuri în memoria Dobrogei“ (C. Ismăileanu), un interviu luat lui D. R. Popescu pe tema „Teatrului politic“ etc. Dintre inițiativele revistei remarcăm inaugurarea „Dicționarului de filozofie contemporană“ care va prezenta mari gînditori contemporani (prima „fișă“ findu-i dedicată lui Petre Andrei). Literatura este reprezentată printr-un text inedit de I. Vinea și prin poezii de E. Jebeleanu, Gr. Sălceanu, L. Diroov, Virgil Teodorescu, V.P. Fati etc. Mai semnează E. Barbu, B. Caragea, VL. Stoicu, H. Cîndroveanu, I. Lungu, Cella Sergian, P. Enache, N. Motoc, A. Mihai- CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI CONSTANȚA COMITETUL EXECUTIV Oficiul preturi și tarife Lista de prețuri nr. 6 c. din 31 martie, la decizia nr. 80/19.111.1971 Castraveți seră din mutații Călit. III« 57,50 ., a II-a „ 34,60 Spanac verde Călit. I „ 1,35 •> j. a H-a ., 0.90 1,40 Mere toamnă gr. A C’alit. extra „5 _ >. I „ 4 — a I l-a ., 3 — Mere toamnă ar. B Denumirea produsului Preț U/M efectiv de cumpărare Preț plafon cu amănuntul Călit. extra „ 1.șo — ,• I .. 3,70 — all-a .. 2,75 — Prețurile intră in vigoare la cumpărare și vânzare pe 1 aprlie 1971, ora 0. La castraveți de seră, vinzarea pe 3 aprilie 197 ora 0. a CINEMA MIHAI VITEAZUL — panoramic — 2 serii — „Republica“ (firele: 8 — 12 — 16 - 20); CRIMA ȘI PEDEAPSA - 2 serii -:„Popular“ (orele: 10 — 14,30 — 19); VAGABONDUL — 2 serii - „Progresul“ (orele: 3,30 — 13 — 16,30 - 20); DE ȘAPTE ORI ȘAPTE — „23 August“ (orele: 14 — 16 — 18,15 — 20,30) ; AMINTIRI BUCUREȘTENE — „Tineretului“ (orele: 16 — 18 — 20). O SUTĂ DE CARABINE — „Bulevard" (orele : 14 — 16 — 18 — 20). LITORAL CINTECELE MARII — „Farul" Mangalia; SECHESTRARE DE PERSOANA — „Lumina" Techirghiol; DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITA — 2 serii — Eforie Sud. TELEVIZIUNE 18.00: Deschiderea emisiunii. Emisiune distractivă de 1 aprilie; 18,30: La volan — emisiune pentru conducătorii, auto; 18,50: Viața literară; 19,15: Publicitate; 19,20 : 1001 de seri; 19,30: Telejurnalul de seară; 20.00: Istorie vie, EmiÜBLUSÜRsiunile din acest ciclu închinat aniversării semicentenarului partidului, aduc mărturii semnificative despre tradițiile de luptă revoluționară ale unor mari uzine bucureștene și, în același timp, pun in lumină importanta lor contribuție la dezvoltarea industrială a țării. 50 de ani, în 50 de evocări — Anul 1938, 20,50: Flori de primăvară. Muzică populară. 21,05: Planeta se grăbește. Film documentar de montaj; 21,40: Teledivertisment ’71. HtHllI Em I ■ [UNK] [UNK] [UNK].... TEATRUL DE DRAMĂ ȘI COMEDIE prezintă joi. 1 aprilie, ora 19,30. — „NAPOLEON ERA... FATA“, TEATRUL DE REVISTA ..FANTASIO“ prezintă : joi, 1 aprilie, ora 19,30 - „FANTASIO STUDIOS“; simbătă, 3 aprilie, ora 19,30 - „NU AVEȚI UN... CAP UN PLUS ?“ ; duminică, 4 aprilie, ora 19,30 - „SARACU’ GIGA". MUZEE MUZEUL DE ARTA ȘI COLECȚIA ION JALEA - deschis zilnic, intră orele 10—18 (luni închis) . MUZEUL MARINEI - luni, miercuri, joi, vineri, simbătă — deschis intre orel« 10—18 , duminică, între orele 9—15, marți închis. MUZEUL DE ARHEOLOGIE, str. Muzeelor nr. 23, deschis in fiecare zi (în afară de luni) între orele 10—18. VREMEA Pentru următoarele trei zile, 2, 3 și 4 aprilie, vreme in curs de încălzire, cu cerul mai mult noros și favorabilă ploilor slabe. Vântul va sufla potrivit, până la tare din sectorul estic. Temperatura aerului, in ușoară creștere, va fi cuprinsă noaptea intre 5 și 7 grade, iar ziua intre 10 și 14 grade. Marea, agitată. ■ ■ aaaaaaaaaaaaa • "«■«■rfcvi'sspeciiii CRONICA DIURNĂ De 365 ori 1 aprilie? Este, o obișnuință ca, in fiecare an, în prima zi a lui aprilie, prietenii să-și administreze păcăleli, care de care mai năstrușnice. Există insă în obiceiul I. P. A. T. Constanța ceva și mai năstrușnic: păcăleala cu capsulele de antosifon care se auto... golesc, cite 3—4 din fiecare cutie de 10 bucăți. Și administrează păcăleala asta tuturor cumpărătorilor nu numai de 1 aprilie, ci în cele 365 de zile ale anului! Cetățenii se întreabă nedumeriți : este vorba despre un defect de calendar sau de unul privind calitatea la I.P.A.T. ? Oricum, poate că ar trebui să se administreze și conducerii întreprinderii o „păcăleală“, măcar o dată în an, pentru acest mod neonorabil de a încasa bani pe o marfă inexistentă. Fără comentarii Adrian Loșoi din Constanța nu are decît 25 de ani. La vîrsta aceasta, alți tineri, au terminat o facultate. El a efectuat două condamnări pentru scandaluri și vagabondaj. Zilele trecute a fost surprins din nou în aceeași postură. Faptul nu necesită comentarii. Cine face ea el... Urmașul lui domnu’ Vocea Domnul Vucea al lui Delavrancea are un demn urmaș la Ghindărești în persoana învățătorului Ioan Zaiț. Acesta, cînd intră la clasă face o scurtă „încălzire“ cu elevii. Se aplică, după preferință, citevă palme sau pumni. Dacă protestează vreunul, ii dublează Pentru cei care mai au rația și curajul să reclame, se dă în pulis un procent de urecheală. După ce a depășit momentul „organizatoric“, dacă mai are timp, mai face lecții, dacă nu trece la „fișixare“ (cu cîteva înjurături) și pleacă. Să recunoaștem, l-a depășit pe Domnul Vucea ! Soluții Locatarii blocului 13B din Tomis Nord achiziționează un stoc de umbrele și picioroange. Umbrelele sunt necesare pentru a putea circula pe holuri unde sunt întinse rufe și preșuri ude ca într-o veritabilă uscitorie ! Picioroangele urmează a fi folosite la trecerea peste lăzile cu gunoaie,și ele depozitate pe holuri. Unii susțin ca ar fi mai simplu și mai gospodărește să se dea holurilor destinația inițială, din proiectul construcției. Dar de ce simplu cind se poate și complicat — au replicat alții. Litigiul rămâne așadar deschis. Ne întrebăm dacă asociația de locatari și Inspecția sanitară n-au și alte soluții. Glumețul Marți, 30 martie, ora 12. Spre stația „Alimentara“ de pe traseul liniei 4 se îndrepta cu viteză de bolid autobuzul nr. 31-CT-3708. La volan un... glumeț. In stație, o frână bruscă cu roțile autobuzului lipite de bordura plină de noroi și... cetățenii care așteptau — profesorii Elisabeta Stoicescu și Andrei Carsisiotis, de la Școala generală nr. 21, Ioana Tănase, Maria Miailin și alții — au fost împroșcați cu noroi de jos pînă sus. O „glumă“ de prost gust, la care nu se poate răspunde decît prin aplicarea articolului 45, punctul 20 din H.C.M. nr. 772/1966. Așteptăm măsurile.