Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-01 / nr. 7034

Peg, e 2=a ■a R aa [UNK] [UNK] [UNK]aaa [UNK] [UNK] [UNK]« „lumini crepusculare“ Cu peste trei decenii in urmă, in 19M8, Mihai Be~­niuc se anunța prin Gințe­­ce de pierzanie­­ ca o explozie de lirism, ca un poet de cremene, zbucnit din lumea de cii­ si țărani arde­leni, al căror suflet îl ex­­prima plenar și cuceritor. Profeția lui de credință de atunci? : „Cilul voi izbi o dată cu cu barda, Această stîncă are să se crape / Și va țîșni din ea șuvoi de ape ! / Băieți, aceasta arta ! /“ (Drum­­ in sus). este Și un alt poem : „Ca țăranul printre snopi de grîu / Voi intra masiv și greu în vre­me, I. Cu un car cu­ dealul de poeme...“ Pentru ca mult mai tîrziu în 1951, rememo­­rindu-și arta poetică din anii tinereții, să cînte, ușor nostalgic dar și cu nedez­mințită robustețe : „Veni­sem flăcău de pe Crișuri, / Cu sufletn-n trei învelișuri , de MIHAI BENIUC mută intr-o oralitate carac­teristică autorului, care, fă­ră a-i subția dramatismul, li infuzează un complementar sentiment de tonicitate, de resemnată acceptare a im­placabilului in firea lucru­rilor. Intr-o poezie, „Pace rustică“, inegală ca împlinire artistică, poetul își alină deznădejdea, in perspectiva stingerii, priețindu-și mio­ritic, de pe acum, tărâmil de beznă , se va odihni alături de ai săi, în atât de famili­ara lui geografie ardeleneas­că... în alta, presentimentul morții e însem­nat de con­știința perenității vieții­­ țâșnind din însăși moartea : „Ninsoarea-n­cepe lină să se cearnă / Ca o tăcere peste țintirim­i / De-acum Im­nul munte intră-n iarnă,bă- In timp ce-i cântă crengi : O să-nflorim !“ Această aură în care se închide visul tre­cerii noastre de o clipă, c Note de lector / De jale, de dor, de răscoa­le / A celor din munci și din vale“. Ca nimeni altul apoi — toboșar al timpurilor noastre, Beniuc a știut în bună măsură să facă poezie de atitudine cetățenească, pusă deschis în slujba con­strucției socialiste în anii de epopee prin care am trecut după Eliberare. Volumele lui de versuri s-au aglomerat însă mult prea mult și poetul, inevi­tabil, s-a repetat adesea o­­bositor, farind evidente con­cesii locului comun, stihui­­rii ocazionale, efemere, ce trăiește numai cu­ clipa pe care o ilustrează. Oricind însă, e posibilă o antologie a cîntecului său in ce are mai semnificativ, fără de care nu poate fi concepu­tă poezia noastră din ulti­mii 30 de ani. In culegerile din urpiă, versul lui Mihai Beniuc, odi­nioară negat noi incadescent, și-n a­­terizorii, izvoind din înțelepciunea virstei, din neliniștile ce ne bîntuie in fața marilor întrebări ale vieții. Sub acest semn stau și poemele din cartea sa re­cent apărută acele poeme care îl reprezintă, desigur, și cărora nu li se putea gă­­si un titlu mai potrivit. Lumini crepusculare , toți de-acum să ridicați „Pu­un gard Pe locul unde-a fost nainte mărul — / l­ c-un foc alături ramuriie-i ard / Cu trunchi cu tot, — acesta-i adevărul... / Te iată, măr de lingă drum, cenușă, / Eter­nității eu ii bat la Pandant al cunoscutului ușă“, său poem de umană dăruire cre­atoare de altcineva, privită acum, nostalgie, ca ajunsă in zone de lumină încețoșa­tă. Cuceritoare, impresionan­tă stare de tristețe, expun­e coordonată permanentă a poeziei de rezistență a lui Beniuc : „Vii, soră toamnă, val-vîrtej, / Adormi tulpină, creangă, vrej / Veniți voi albelor velințe — Nădejdea noastră-i în semințe“. Și s-ar mai putea cita asemenea versuri, de tragedie optimistă, totuși, de durere­­ bărbătească întotdeauna, lamentație ni­ciodată. Aș adăuga, încă, „Să vie viitorul“. „Cavalerii ne­gri“, poate și alte cîteva po­eme, fragmentar măcar. Con­știent de scăderile poeziei sale, uneori voinicească-h­ai­­ducească — fără harul pro­ducțiilor folclorice, de spu­nere zgrunțuroasă adesea, cu inversiuni de grai stinjeni­­toare (pe care Ilie Constantin a avut ineleganța să le su­praliciteze, îngroșîndu-le), po­etul se războiește nu o dată cu închipuiți adversari, că­rora le face procese de con­știință, în coborâtoare notă, vizibil stăpinit de resentimen­te care nu fac deloc casă bună cu arta : „Așa ești tu, așa-i nepotul Horii, / Ca plo­ile de stele anii tăi se duc, / Pegasul sub copite calcă glorii, / Scrîșnesc vrăjmașii . E Mihai Beniuc !“ (Chiot) Sau :„Se zice că te-au ri­dicat în slavă / Și ai căzut ca pasărea bolnavă / Cu ari­pile rupte de furtună...“ (pag. 22). Înverșunarea autorului, ca și vehemența unor critici, sunt, credem noi, deopotrivă de exagerare. Prin urm­are, nu se pune și nu se va pune chestiunea“... să se-ntrebe-n treacăt viitorii : / Au cine-au fost aici învingătorii 2“ (Gîndiți-vă) — cum scrie eu nedisimulată patimă poetul. Hristu CANDROVEANU I. H. I Mamaia aduce la cunoștința celor în­scriși ca salariați sezonieri pentru anul 1971, să se prezin­te la Complexul Gospodăresc — Căminul III, pentru a face vizita medicală, indiferent dacă au sau nu analizele medicale. Agenția județeană O.N.T. Constanța ORGANIZEAZĂ pentru zilele 1 și 2 mai 1971, următoarele excursii : — una zi (2 mai) in Delta Dunării — preț 106 lei ; — două zile (1—2 mai) mănăstirile dobrogene — Del­ta­ta Dunării, preț 216 lei ; — două zile (1—2 mai) pe Valea Prahovei — preț 228 lei; - trei zile (30.IV—02.V) pe Valea Oltului — Poiana Narci­selor — Valea Prahovei, preț 861 lei. Se asigură: masă, cazare și transport cu autocar FIAT. Informații și înscrieri ghișeul agenției O.N.T. Con­sn­stanța, b-dul Tomis 16, telefon 1.11.29 — 1.11.62, filiala O.N.T. Medgidia, telefon 279, filiala O.N.T. Mangalia, telefon 5.12.67 și filiala O.N.T. Eforie Nord, telefon 4.11.88. Faleza cazinoului: loc de promenadă pentru mari și miei in zilele însorite ale primăverii. Folii : Gabriel N­AGALIE I.C.I.P. Ploiești Șantierul Con­tast la str. Filimon Sîrbu ,nr. 45 ANGAJEAZA: - SUDORI ELECTRICI ; DULGHERI : - ZIDARI ; - BETON­IȘTI ; - MUNCITORI NECALIFICATI Informații la sediul șantie­rului sau la telefon 2.43.20. int. 184. întreprinderea pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice CONSTANȚA str. Teodor Burada nr. 25 ANGAJEAZĂ pentru silozul Nicolae Bălcescu ; - TEHNICIAN ENERGETIC ; Se asigură apartament în incinta silozului. — ELECTRICIENI. Condițiile de angajare conform H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 2.20.70. compartimentul per­sonal, întreprinderea 3 izolații București ȘANTIERUL 303 GALAȚI LOTUL CONSTANȚA angajează, pentru șantierele din Constanța ,­­ UN CONTABIL PRINCIPAL MATERIALE : — ȘEF DEPOZIT MATERIALE CONSTRUCȚII. Informații la sediul șantierului, str. Aurel V­laicu nr. (C.E.T. Palas) — telefon 2.36.78. 123 DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CONSTANȚA str. Bărbu­ Delavrancea nr. 14 ORGANIZEAZĂ UN CONCURS pentru ocuparea a 6 posturi de MAIȘTRI la șantierele: Chirnogeni, Băneasa, Negru Vodă și Rasova. Concursul se va ține la sediul direcției în ziua de 10 aprilie 1971, în conformitate cu H.C.M. 1061/1939. ANGAJEAZA : — mecanici auto și utilaje ; — strungari ; — sudori. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la telefon 2.34.26. (Urmare din pag.­­) orchestrale care nu mai știm­ să cînte nimic din ceea ce a existat cîndva muzică odihnitoare de lo­cal. Poate așa se și explică fap­tul că cele mai multe formații, pentru a acoperi neputința con­fruntărilor cu muzica adevărată, iși introduc instrumentele în pri­ză, le solicită apoi la maximum și in spațiile restaurantului se dezlănțuie furtuna care te îmbol­năvește de astenie. Dar, dacă am acceptat și existența gusturilor pentru o muzică mai violentă, a­­tunci am pătruns prin localurile care se cheamă baruri, unde fu­mul de tutun, aburul alcoolului și stridența instrumentelor satisfac gusturile unui anumit public. La un moment dat s-a invocat neputința organelor de coordona­re ale I.N­.R. și T.A.P.I.­ care nu dispun de specialiști care să poa­tă hotărî valorile orchestrelor din restaurante. In parte așa Și este, dar nu putem pierde din vedere existenta unei agenții artistice a litoralului, a Comitetului județean de cultură și artă — organe cu­ de cit specializate și mai ales auto­rizate să gireze calitățile unei for­mații orchestrale sau de bar. A­­vem convingerea că — cel puțin in cazul pe care il discutăm: zgo­motul celor mai multe dintre or­chestre — pentru a tempera so­noritățile care solicită pînă la „explozie" nervii consumatorilor, nu este nevoie să fii muzicolog. Cine nu observă — începând de la debarasor pînă la responsabilul unității — că în oricare local con­­stănțean. cu numai foarte puține excepții, la o masă clienții nu pot sub nici o formă să întrețină o conversație decât dacă țipă mai tare decât orchestra sau dacă aș­teaptă pauzele acesteia. Dar nu numai instrumentele electrice fac ravagii în spațiile localurilor de alimentație publică, ci și soliștii, care pentru a fi la „modă“ se întrec în proliferarea unor sunete cit mai guturale, mai lipsite de melodici­tale, însoțite de­ ritmuri dansante care, cred acești soliști, că le măresc cotele la „bursa“ succesului. Este o gravă eroare ! Ce nedumerește, însă, la fel de mult, este atitudinea îngăduitoare a responsabililor de restaurante față de astfel de surse zgomotoa­se, amplasate în incinta unor uni­tăți de prestigiu. Să numim for­mațiile cele mai stridente ? Cu excepția celei de la restaurantul „Victoria“ și în parte cea a „Mo­dernului“ — în rest absolut toate. Vorbind despre tarafuri, aici se petrece un alt fenomen, la fel de ciudat. In repertoriul acestora și-au făcut loc o serie de „cinte­­ce“ care se vor, chipurile, antre­nante. La restaurantul „Păltiniș“ după ce-l asculți pe Dan Moises­­cu, care promovează un folclor românesc de ținută, într-o execu­ție artistică excelentă, îți este dat să consumi, în aceeași unitate și intervențiile solistice ale unui membru din orchesră, angajat ca instrumentist. Noi întrebăm , ci­­ne-i permite acestui instrumentist să apară în chip de solist vocal și cine i-a avizat repertoriul ? De unde și cine permite asemenea abuzuri ? Avem convingerea că organele care răspund direct de activitatea formațiilor orchestrale poartă o mare răspundere față de ce ni se oferă ca divertisment în localurile de alimentație publică. MUZICA ­■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Secția I.C.M. Constanța str. Traian nr. 18 angajează de urgență : - TEHNICIAN PRINCIPAL TRANSPORTURI­ — JURISCONSULT PRINCIPAL. Condițiile de angajare, con­form H.C.M. nr. 914/1968. Relații, la sediul secției sau la telefon 2.31.23. DOBROGEA NOUA nr. 7034 „TOMIS“ nr. 3 1971 A apărut numărul 3 (57), pe luna martie, al revistei „To­mis“. Cititorilor le sunt oferite ample și variate articole pe teme sociale și culturale; cităm din sumar : editorialul numă­rului, intitulat „Știință și so­cietate“ în care sunt dezbătute probleme in relație cu momen­tul actual al științei românești și cu rolul său in configurația de azi a țării, ancheta „Critică și generație“, la care răspund critici de la mai multe reviste literare, articolul „Nume și lo­curi în memoria Dobrogei“ (C. Ism­ăileanu), un interviu luat lui D. R. Popescu pe tema „Teatrului politic“ etc. Dintre inițiativele revistei remarcăm inaugurarea „Dicționarului de filozofie contemporană“ care va prezenta mari gînditori con­temporani (prima „fișă“ fin­­du-i dedicată lui Petre Andrei). Literatura este reprezentată printr-un text inedit de I. Vinea și prin poezii de E. Jebeleanu, Gr. Sălceanu, L. Diroov, Virgil Teodor­escu, V.P. Fati etc. Mai semnează E. Barbu, B. Cara­­gea, VL. Stoicu, H. Cîndrovea­­nu, I. Lungu, Cella Sergian, P. Enache, N. Motoc, A. Mihai- CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI CONSTANȚA COMITETUL EXECUTIV Oficiul preturi și tarife Lista de prețuri nr. 6 c. din 31 martie, la decizia nr. 80/19.111.1971 Castraveți seră din mutații Călit. I­II« 5­7,50 ., a II-a „ 3­4,60 Spanac verde Călit. I „ 1,35 •> j. a H-a ., 0.90 1,40 Mere toamnă gr. A C’alit. extra „5 _ >. I „ 4 — a I l-a ., 3 — Mere toamnă ar. B Denumirea produsului Preț U/M efectiv de cumpărare Preț plafon cu amănuntul Călit. extra „ 1.șo — ,• I .. 3,70 — a­ll-a .. 2,75 — Prețurile intră in vigoare la cumpărare și vânzare pe 1 apr­lie 1971, ora 0. La castraveți de seră, vinzar­ea pe 3 aprilie 197 ora 0. a CINEMA MIHAI VITEAZUL — panora­mic — 2 serii — „Republica“ (fi­rele: 8 — 12 — 16 - 20); CRIMA ȘI PEDEAPSA - 2 serii -:„Popular“ (orele: 10 — 14,30 — 19); VAGABONDUL — 2 serii - „Progresul“ (orele: 3,30 — 13 — 16,30 - 20); DE ȘAPTE ORI ȘAPTE — „23 August“ (orele: 14 — 16 — 18,15 — 20,30) ; AMIN­TIRI BUCUREȘTENE — „Tine­retului­“ (orele: 16 — 18 — 20). O SUTĂ DE CARABINE —­ „Bu­levard" (orele : 14 — 16 — 18 — 20). LITORAL CINTECELE MARII — „Farul" Mangalia; SECHESTRARE DE PERSOANA — „Lumina" Techir­­ghiol; DEPARTE DE LUMEA DEZLĂNȚUITA — 2 serii — E­­­­forie Sud. TELEVIZIUNE 18.00: Deschiderea emisiunii. Emisiune distractivă de 1 aprilie; 18,30: La volan — emisiune pen­tru conducătorii, auto; 18,50: Viața literară; 19,15: Publicitate; 19,20 : 1001 de seri; 19,30: Telejurnalul de seară; 20.00: Istorie vie, Em­i­ÜBLUSÜR­siunile din acest ciclu închinat a­­niversării semicentenarului parti­dului, aduc mărturii semnificative despre tradițiile de luptă revolu­ționară ale unor mari uzine bucu­­reștene și, în același timp, pun in lumină importanta lor contribu­ție la dezvoltarea industrială a țării. 50 de ani, în 50 de evocări — Anul 1938, 20,50: Flori de pri­măvară. Muzică populară. 21,05: Planeta se grăbește. Film docu­mentar de montaj; 21,40: Tele­­divertisment ’71. HtHllI Em I ■ [UNK] [UNK] [UNK].... TEATRUL DE DRAMĂ ȘI CO­MEDIE prezintă joi. 1 aprilie, ora 19,30. — „NAPOLEON ERA... FATA“, T­E­A­T­R­U­L DE REVISTA ..FANTASIO“ prezintă : joi, 1 a­­prilie, ora 19,30 - „FANTASIO STUDIO­S“; simbătă, 3 aprilie, ora 19,30 - „NU AVEȚI UN... CAP UN PLUS ?“ ; duminică, 4­­ aprilie, ora 19,30 - „SARACU’ GIGA". M­UZEE MUZEUL DE ARTA ȘI CO­LECȚIA ION JALEA - deschis zilnic, intră orele 10—18 (luni în­chis) . MUZEUL MARINEI - luni, miercuri, joi, vineri, simbătă — deschis intre orel« 10—18 , dumi­nică, între orele 9—15, marți în­chis. MUZEUL­­ DE ARHEOLOGIE, str. Muzeelor nr. 23, deschis in fiecare zi (în afară de luni) între orele 10—18. VREMEA Pentru următoarele trei zile, 2, 3 și 4 aprilie, vreme in curs de încălzire, cu cerul mai mult noros și favorabilă ploilor slabe. Vântul va sufla potrivit, până la tare din sectorul estic. Tempera­­tura­­ aerului, in ușoară creștere, va fi cuprinsă noaptea intre 5 și 7 grade, iar ziua intre 10 și 14 grade. Marea, agitată. ■ ■ a­aa­aaaaaaaaaa • "«■«■rfcvi'sspeciiii CRONICA DIURNĂ De 365 ori 1 aprilie? Este, o obișnuință ca, in fiecare an, în prima zi a lui aprilie, prietenii să-și admi­nistreze păcăleli, care de ca­re mai năstrușnice. Există insă în obiceiul I. P. A. T. Constanța ceva și mai năs­trușnic: păcăleala cu capsu­lele de antosif­on care se auto... golesc, cite 3—4 din fiecare cutie de 10 bucăți. Și administrează păcăleala asta tuturor cumpărătorilor nu numai de 1 aprilie, ci în cele 365 de zile ale anului! Cetățe­nii se întreabă nedumeriți : este vorba despre un defect de calendar sau de unul pri­vind calitatea la I.P.A.T. ? Oricum, poate că ar trebui să se administreze și condu­cerii întreprinderii o „păcă­leală“, măcar o dată în an, pentru acest mod neonorabil de a încasa bani pe o marfă inexistentă. Fără comentarii Adrian Loșoi din Constan­ța nu are decît 25 de ani. La vîrsta aceasta, alți tineri, au terminat o facultate. El a efectuat două condamnări pentru scandaluri și vaga­bondaj. Zilele trecute a fost surprins din nou în aceeași postură. Faptul nu necesită comentarii. Cine face ea el... Urmașul lui­­ domnu’ Vocea Domnul Vucea al lui De­lavrancea are un demn ur­maș la Ghindărești în per­soana învățătorului Ioan Zaiț. Acesta, cînd intră la clasă face o scurtă „încălzi­re“ cu elevii. Se aplică, du­pă preferință, citevă palme sau pumni. Dacă protestează vreunul, ii dublează Pentru cei care mai au rația­ și curajul să reclame, se dă în pulis un procent de urechea­lă. După ce a depășit mo­mentul „organizatoric“, dacă mai are timp, mai face lecții, dacă nu trece la „fi­și­xare“ (cu cîteva înjurături) și pleacă. Să recunoaștem, l-a depășit pe Domnul Vu­­cea ! Soluții Locatarii blocului 13­B din Tomis Nord achiziționează un stoc de umbrele și picio­roange. Umbrelele sunt nece­sare pentru a putea circula pe holuri unde sunt întinse rufe și preșuri ude ca într-o veritabilă uscitorie ! Picio­­roangele urmează a fi folo­site la trecerea peste lăzile cu gunoaie,­­și ele depozitate pe holuri. Unii susțin ca ar fi mai simplu și mai gospo­dărește să se dea holurilor destinația inițială, din pro­iectul construcției. Dar de ce simplu cind se poate și com­plicat — au replicat alții. Li­tigiul rămâne așadar deschis. Ne întrebăm dacă asociația de locatari și Inspecția sani­tară n-au și alte soluții. Glumețul Marți, 30 martie, ora 12. Spre stația „Alimentara“ de pe traseul liniei 4 se îndrep­ta cu viteză de bolid auto­buzul nr. 31-CT-3708. La vo­lan un... glumeț. In stație, o frână bruscă cu roțile auto­buzului lipite de bordura pli­nă de noroi și... cetățenii ca­re așteptau — profesorii Eli­­sabeta Stoicescu și Andrei Carsisiotis, de la Școala ge­nerală nr. 21, Ioana Tănase, Maria Miailin și alții — au fost împroșcați cu noroi de jos pînă sus. O „glumă“ de prost gust, la care nu se poate răspun­de decît prin aplicarea arti­colului 45, punctul 20 din H.C.M. nr. 772/1966. Așteptăm măsurile.

Next