Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)
1971-05-01 / nr. 7060
TRAIASCA 1 MAI - PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7060 Sîmbătă, 1 mai 1971 6 pagini, 30 bani FLORI, FLORI, FLORI Urcă din străvechi timpuri spre noi datina Armindeniului, sărbătoare, deopotrivă, a renașterii firii și a reaprinderii în sufletul oamenilor de noi bucurii și speranțe, o dată cu sevele ce pornesc năvalnic în muguri și flori spre lumina caldă a zilei iutiiului de Mai. Ne-am pus pe masă bujori de foc aduși din luncă și-n poartă ram proaspăt cu mițișorii hobotiți ai florilor gata să se reverse într-o explozie albă de viață. în gestul cu care adăugăm casei noastre aceste comori vegetale este dorința de belșug și împliniri noi, dorința de viață din inimile noastre, bucuria reînnoirilor și a devenirilor mai înalte pe care ni le dorim și care au irumpt ca intr-un simbol, in infinita coloană a lui Brâncuși. Străvechea datină s-a împlinit cu noi sensuri într-o primăvară ca și aceasta, într-un întii de mai cind singele muncitorilor, in lupta lor spre mai bine, a înflorit bujori sîngerii pe pămintul reavăn, devenind steag al tuturor celor ce muncesc. Drumul împlinirilor, suișul infinit al aspirațiilor noastre de mai bine au urcat prin timp și prin luptă spre limanul acela mult visat al libertății, și al bucuriilor, și al împlinirilor, cind mai vîrtos decît sevele din ram s-au înălțat sevele muncii. Și timpul se numește azi socialism. Și roșul bujorilor plămădit din lupta și singele muncitorilor se numește steag al partidului care, tot intr-o zi din începutul lui mai, cu cinci decenii in urmă, a răsărit floare mai vie și mai aprinsă decit toate florile plaiului românesc. De aceea, alăturăm sărbătorii de 1 Mai, sărbătoarea gloriosului semicentenar al partidului, de aceea, datina armindenilor e azi cu adevărat sărbătoare a împlinirilor idealurilor de mai bine, ale bucuriilor țării întregi. Zi iu zii de mai! Sărbătoare a muncii libere, a oamenilor, a primăverilor noastre însorite. Tradiție reîmprospătată în bucurie cu fiecare an în suișul spiralat spre comunistele orizonturi înflorește în viața noastră ca un cint. Florile întiiului de mai de acum, sînt florile muncii noastre libere , miile de fabrici și uzine ce au răsărit și s-au înmulțit necontenit pe pieptul țării românești. Aici, pe pămîntul Dobrogei, ele se numesc cetatea chimiei de la Năvodari, creșterea de citeva ori a portului maritim, cetatea cimentului de la Medgidia, flota maritimă comercială, șiragul de nestemate al litoralului românesc al Mării Negre ce-și așteaptă în aceste zile oaspeți din cele patru colțuri ale lumii. Florile acestea se numesc vastul sistem de irigații ce va alunga seceta de pe aproape 200.000 de hectare. Se numesc, intr-un cuvînt, belșug și bunăstare. întîiul de mai este cu adevărat sărbătoarea muncii, a împlinirilor, un moment de bilanț in neîntreruptul suiș socialist. Florile muncii noastre, tot ce am împlinit și vom împlini mai înalt muie Sub flamurile roșii ale partidului. Ne închinăm, ca și azi, primăverilor țării mereu mai plină de lumină. Pentru că ne-o vrem mereu mai frumoasă, această sărbătoare a muncii, a omului, a patriei noastre, I. CIMPEANU Odă în mai Gabriela MELINESCU Patrie, destin al meu, al nostru, și al tuturor Cristal prin care intră simțurile mele ca razele prin porii unui nor Cuvintele mele te laudă cuvinte cu formă de inimi de flori și de rîu imaginînd sufletul asemeni unei steme înfiorată de spicele de grîu. --------- MĂSURI CARE NE UMPLU SUFLETELE DE BUCURIE Hotârîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătățire a condițiilor de viață ale membrilor cooperativelor agricole de producție, a găsit un puternic ecou în rîndurile țărănimii cooperatiste din județul nostru, care adresează calde mulțumiri conducerii partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru grija părintească acordată. în pagina a V-a publicăm câteva din scrisorile primite la redacție ll/WVWVVAOAN WWWVV%A/WWVWWViVVVWV| ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! IMPORTANTE SUCCESE PORTUARII ȘI-AU RESPECTAT CUVÎNTUL Navigatorii, docherii, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la D.N.M. „Navrom" întimpinînd cu însuflețire semicentenarul partidului și ziua de 1 Mai raportează realizări deosebite: îndeplinirea în proporție de 113,4 la sută a planului de trafic portuar stabilit pe primele 4 luni, ca și realizarea suplimentară față de prevederi a unor venituri brute în valută de 4.357.000, lei, reprezintă materializarea acestor succese. De asemenea, economiile obținute prin reducerea cheltuielilor materiale de producție se ridică la aproximativ 11 milioane lei, iar beneficiile, peste plan, însumează 21,9 milioane lei, cifre cu mult superioare celor cuprinse in angajamentul formulat în cinstea semicentenarului partidului. CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE ȚESĂTURI ȘI FIRE 5.900 mp țesături finite, 7.300 kg fire pieptănate produse peste plan, precum și un spor la producția globală în valoare de 5.100.000 lei reprezintă concretizarea eforturilor colectivului de muncă al Combinatului textil Constanța, îndreptate spre sporirea volumului producției, a ridicării eficienței activității economice. Sunt realizări pe care harnicul colectiv le dedică zilei de 1 Mai, aniversării semicentenarului partidului. ÎNCHINATE GLORIOSULUI EMICENTENAR ANGAJAMENTUL A DEVENIT FAPTĂ Cu noi succese în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate intîmpină gloriosul semicentenar al partidului și ziua de 1 Mai și colectivul de muncă de la Uzina de fabricații, reparații și montaje în agricultură Năvodari. In primele 4 luni, de pildă, principalii indicatori, producția globală și producția marfă, au fost îndepliniți în proporție de 101,7 și, respectiv, 102,4 la sută. Angajamentele luate in întrecerea socialistă au fost îndeplinite exemplar, obținîndu-se, printre altele, 70.000 lei economii și 110.000 lei beneficii peste plan față de 50.000 lei economii și 100.000 lei beneficii cu prevedea angajamentul. S-au evidențiat în întrecerea socialistă echipa de forjori condusă de Gheorghe Barbu și echipa de rectificatori condusă de comunistul Ștefan Aldea, precum și muncitorii Gheorghe Milcov, Nicolae Puia, Ion Ioniță, Ion Tirlungeanu, Marin Jiga și alții. 9.425.000 lei VENITURI PESTE PLAN Mecanizatorii întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii întîmpină gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român și ziua de 1 Mai cu realizări deosebite în muncă. Amintim, printre altele, că planul de venituri pe primele patru luni a fost îndeplinit cu o depășire de 9.425.000 lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute in această perioadă în stațiunile pentru mecanizarea agriculturii de la Ostrov, Horia, Remus Opreanu, Castelu, 23 August și altele. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, colegiul de redacție al ziarului „Dobrogea nouă" felicită călduros colaboratorii și corespondenții, pe toți cititorii ziarului și le urează noi succese în activitate. PROGRAMUL DE LUPTĂ AL COMUNIȘTILOR întotdeauna a corespuns intereselor omului Trup din trupul țării și vibrind la unison cu inima ei, Dobrogea a cunoscut din plin frământările sociale și politice din ultimul veac. Documente de arhivă, presa vremii, mărturii ale unor participanți la marile bătălii de clasă vorbesc despre contribuția activă a fiilor acestui colț de țară la dezvoltarea mișcării muncitorești și democratice care a culminat cu crearea Partidului Comunist Român: ...„Propaganda pentru crearea unor organizații de clasă prindea teren. Sediul sindicatelor (al celor 1.509 de muncitori din portul Constanța, n.n.) era frecventat de un număr tot mai mare de muncitori tîmplari, marinari, cizmari, lucrători din construcții, de pe șantierele portului“ — scria „România muncitoare". în ziua de 1 Mai 1986, sindicatul și socialiștii împart gratuit ziarul „România muncitoare", distribuie manifeste, fac o vie propagandă verbală. Un comitet de inițiativă al sindicatului adresa un manifest, muncitorilor cizmari 7 Mai la sediul chemîndu-i pentru sindicatului din str. Cărămidari nr. 32 in vederea creării unei organizații profesionale pe ramură deoarece „numai prin noi inșine ne putem apăra". ...încă de la reapariția lor, cercurile socialiste și sindicale s-au manifestat ca forțe politice înaintate, al căror program de acțiune răspundea pe deplin interesului tuturor oamenilor muncii. In 1996, tradiția sărbătoririi zilei de 1 Mai a cunoscut un puternic reviriment în întreaga țară. La Constanța, sindicatul mixt a organizat o adunare cu un mare număr de participanți. In telegrama trimisă cu acest prilej Comisiei Generale a Sindicatelor și „României muncitoare" se scria : „Azi, cind proletariatul se mișcă trecîndu-și pe pagini din istoria mișcării muncitorești și democratice din Dobrogea ferise în revistă, unindu-și rîndurile, strigăm și noi: Trăiască 1 Mai! Trăiască revoluția socială!“. La 1 Mai 1998 și-au manifestat, de asemenea, convingerile politice, transmițind pe aceeași cale : „Jos regimul excepțional !“, „Trăiască votul universal ...în lupta revendicativă din acești ani, muncitorimea constănțeană a înscris pagini de remarcabil spirit de solidaritate cu muncitorii din întreaga țară. Ziarul „România muncitoare" releva că pe șantierul pentru construcția portului amenzile, persecuțiile și vexațiunile de tot felul erau îndreptate, după criterii politice, împotriva acelora pe care șefii le numeau „greviști" și „revoluționari“. Astfel, conducerea sindicatului a amendat pe cei 200 de muncitori din construcții care au participat în 1906, la sărbătorirea zilei de 1 Mai. ...In 1920, sărbătoarea internațională a oamenilor muncii s-a desfășurat, la Constanța, sub influența grevei muncitorilor portuari care nu încetase și sub semnul unor mari întruniri și demonstrații. In dimineața zilei de 1 Mai, muncitorii au organizat mitinguri în sala sindicatelor din str. Ștefan Mihăileanu nr. 42 și sala Elpis, unde conducătorii locali și delegații trimiși de la centru au ținut cuvântări cu caracter socialist. După terminarea mitingurilor, cele două grupuri, cuprinzând 3.000 de bărbați, femei și tineri s-au întrunit și au manifestat pe străzile orașului sub faldurile drapelelor roșii pe care scriseseră: „Unire muncitori, unire, sus fruntea proletară“ și altele. G. STOROVIGI (Continuare în pag. a V-a)