Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)

1971-05-01 / nr. 7060

TRAIASCA 1 MAI - PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7060 Sîmbătă, 1 mai 1971 6 pagini, 30 bani FLORI, FLORI, FLORI Urcă din străvechi timpuri spre noi datina Armindeniului, sărbătoare, deopotrivă, a renașterii firii și­ a reaprinderii în su­fletul oamenilor de noi bucurii și speranțe, o dată cu sevele ce pornesc năvalnic în muguri și flori spre lumina caldă a zilei iutiiului de Mai. Ne-am pus pe masă bujori de foc aduși din luncă și-n poartă ram proaspăt cu mițișorii hobotiți ai florilor gata să se reverse într-o explozie albă de viață. în gestul cu care adăugăm casei noastre aceste comori vegetale este dorința de belșug și împliniri noi, dorința de viață din inimile noastre, bucuria reînnoirilor și­ a devenirilor mai înalte pe care ni le dorim și care au irumpt ca intr-un simbol, in infinita coloană a lui Brâncuși. Străvechea datină s-a împlinit cu noi sensuri într-o primă­vară ca și aceasta, într-un întii de mai cind singele muncitori­lor, in lupta lor spre mai bine, a înflorit bujori sîngerii pe pă­­mintul reavăn, devenind steag al tuturor celor ce muncesc. Dru­mul împlinirilor, suișul infinit al aspirațiilor noastre de mai bine au urcat prin timp și prin luptă spre limanul acela mult visat al libertății, și al bucuriilor, și al împlinirilor, cind mai vîrtos decît sevele din ram s-au înălțat sevele muncii. Și timpul se numește azi socialism. Și roșul bujorilor plămădit din lupta și singele muncitorilor se numește steag al partidului care, tot intr-o zi din începutul lui mai, cu cinci decenii in urmă, a ră­sărit floare mai vie și mai aprinsă decit toate florile plaiului ro­mânesc. De aceea, alăturăm sărbătorii de 1 Mai, sărbătoarea gloriosului semicentenar al partidului, de aceea, datina armin­denilor e azi cu adevărat sărbătoare a împlinirilor idealurilor de mai bine, ale bucuriilor țării întregi. Zi iu zii de mai! Sărbătoare a muncii libere, a oamenilor, a primăverilor noastre însorite. Tradiție reîmprospătată în bucu­rie cu fiecare an în suișul spiralat spre comunistele orizonturi înflorește în viața noastră ca un cint. Florile întiiului de mai de acum, sînt florile muncii noastre libere , miile de fabrici și uzi­ne ce au răsărit și s-au înmulțit necontenit pe pieptul țării ro­mânești. Aici, pe pămîntul Dobrogei, ele se numesc ce­tatea chimiei de la Năvodari, creșterea de citeva ori a portului maritim, cetatea cimentului de la Medgidia, flota maritimă co­mercială, șiragul de nestemate al litoralului românesc al Mării Negre ce-și așteaptă în aceste zile oaspeți din cele patru colțuri ale lumii. Florile acestea se numesc vastul sistem de irigații ce va alunga seceta de pe aproape 200.000 de hectare. Se numesc, intr-un cuvînt, belșug și bunăstare. întîiul de mai este cu adevărat sărbătoarea muncii, a îm­plinirilor, un moment de bilanț in neîntreruptul suiș socialist. Florile muncii noastre, tot ce am împlinit și vom împlini mai înalt m­ui­e Sub flamurile roșii ale partidului. Ne închinăm, ca și azi, primăverilor țării mereu mai plină de lumină. Pentru că ne-o vrem mereu mai frumoasă, această sărbătoare a muncii, a omului, a patriei noastre, I. CIMPEANU Odă în mai Gabriela MELINESCU Patrie, destin al meu, al nostru, și al tuturor Cristal prin care intră simțurile mele ca razele prin porii unui nor Cuvintele mele te laudă cuvinte cu formă de inimi de flori și de rîu imaginînd sufletul asemeni unei steme înfiorată de spicele de grîu. --------- MĂSURI CARE NE UMPLU SUFLETELE DE BUCURIE Hotârîrea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătă­țire a condițiilor de viață ale membrilor coo­perativelor agricole de producție, a găsit un puternic ecou în rîndurile țărănimii coopera­tiste din județul nostru, care adresează calde mulțumiri conducerii partidului, personal tova­rășului Nicolae Ceaușescu pentru grija părin­tească acordată. în pagina a V-a publicăm câteva din scrisorile primite la redacție ll/WVWVVAOAN­ WWWVV%A/WWVWWViVVVWV| ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC! IMPORTANTE SUCCESE PORTUARII ȘI-AU RESPECTAT CUVÎNTUL Navigatorii, docherii, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la D.N.M. „Navrom" întimpinînd cu însufle­țire semicentenarul partidului și ziua de 1 Mai raportează rea­lizări deosebite: îndeplinirea în proporție de 113,4 la sută a planu­lui de trafic portuar stabilit pe primele 4 luni, ca și realizarea su­plimentară față de prevederi a unor venituri brute în valută de 4.357.000, lei, reprezintă materializarea aces­tor succese. De asemenea, econo­miile obținute prin reducerea chel­tuielilor materiale de producție se ridică la aproximativ 11 milioane lei, iar beneficiile, peste plan, în­sumează 21,9 milioane lei, cifre cu mult superioare celor cuprinse in angajamentul formulat în cinstea semicentenarului partidului. CANTITĂȚI SUPLIMENTARE DE ȚESĂTURI ȘI FIRE 5.900 mp țesături finite, 7.300 kg fire pieptănate produse peste plan, precum și un spor la producția globală în valoare de 5.100.000 lei reprezintă concretizarea eforturilor colectivului de muncă al Combina­tului textil Constanța, îndreptate spre sporirea volumului producției, a ridicării eficienței activității eco­nomice. Sunt realizări pe care harnicul co­lectiv le dedică zilei de 1 Mai, ani­versării semicentenarului partidu­lui. ÎNCHINATE GLORIOSULUI EMICENTENAR ANGAJAMENTUL A DEVENIT FAPTĂ Cu noi succese în realizarea sar­cinilor de plan și a angajamentelor luate intîmpină gloriosul semicen­tenar al partidului și ziua de 1 Mai și colectivul de muncă de la Uzina de fabricații, reparații și montaje în agricultură Năvodari. In primele 4 luni, de pildă, principalii indica­tori, producția globală și producția marfă, au fost îndepliniți în pro­porție de 101,7 și, respectiv, 102,4 la sută. Angajamentele luate in întrecerea socialistă au fost înde­plinite exemplar, obținîndu-se, printre altele, 70.000 lei economii și 110.000 lei beneficii peste plan față de 50.000 lei economii și 100.000 lei beneficii cu­ prevedea angajamen­tul. S-au evidențiat în întrecerea socialistă echipa de forjori condusă de Gheorghe Barbu și echipa de rectificatori condusă de comunistul Ștefan Aldea, precum și muncitorii Gheorghe Milcov, Nicolae Puia, Ion Ioniță, Ion Tirlungeanu, Marin Jiga și alții. 9.425.000 lei VENITURI PESTE PLAN Mecanizatorii întreprinderii pen­tru mecanizarea agriculturii întîm­­pină gloriosul semicentenar al Par­tidului Comunist Român și ziua de 1 Mai cu realizări deosebite în mun­că. Amintim, printre altele, că pla­nul de venituri pe primele patru luni a fost îndeplinit cu o depășire de 9.425.000 lei. Cele mai bune re­zultate au fost obținute in această perioadă în stațiunile pentru meca­nizarea agriculturii de la Ostrov, Horia, Remus Opreanu, Castelu, 23 August și altele. Cu prilejul zilei de 1 Mai, Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, colegiul de redacție al ziarului „Dobrogea nouă" felicită călduros colaboratorii și corespondenții, pe toți cititorii ziarului și le urează noi succese în activitate. PROGRAMUL DE LUPTĂ AL COMUNIȘTILOR întotdeauna a corespuns intereselor omului Trup din trupul țării și vibrind la unison cu inima ei, Dobrogea a cunoscut din plin frământările sociale și politice din ultimul veac. Documente de arhivă, presa vremii, mărturii ale unor partici­panți la marile bătălii de clasă vorbesc despre contribuția activă a fiilor acestui colț de țară la dezvoltarea mișcării muncitorești și democratice care a culminat cu crearea Partidului Comunist Român: ...„Propaganda pentru crearea unor organizații de clasă prindea teren. Sediul sindicatelor (al celor 1.509 de muncitori din portul Con­stanța, n.n.) era frecventat de un număr tot mai mare de munci­tori tîmplari, marinari, cizmari, lucrători din construcții, de pe șantierele portului“ — scria „Ro­mânia muncitoare". în ziua de 1 Mai 1986, sindicatul și socialiștii împart gratuit ziarul „România muncitoare", distribuie manifeste, fac o vie propagandă verbală. Un comitet de inițiativă al sindicatu­lui adresa un manifest, muncitorilor cizmari 7 Mai la sediul chemîndu-i pentru sindicatului din str. Cărămidari nr. 32 in vederea creării unei organizații profesio­nale pe ramură deoarece „numai prin noi inșine ne putem apăra". ...încă de la reapariția lor, cer­curile socialiste și sindicale s-au manifestat ca forțe politice îna­intate, al căror program de acțiu­­ne răspundea pe deplin interesu­lui tuturor oamenilor muncii. In 1996, tradiția sărbătoririi zilei de 1 Mai a cunoscut un puternic re­viriment în întreaga țară. La Con­stanța, sindicatul mixt a organizat o adunare cu un mare număr de participanți. In telegrama trimisă cu acest prilej Comisiei Generale a Sindicatelor și „României mun­citoare" se scria : „Azi, cind pro­letariatul se mișcă trecîndu-și pe­ pagini din istoria mișcării muncitorești și democratice din Dobrogea ferise în revistă, unindu-și rîndu­rile, strigăm și noi: Trăiască 1 Mai! Trăiască revoluția socială!“. La 1 Mai 1998 și-au manifestat, de asemenea, convingerile poli­tice, transmițind pe aceeași cale : „Jos regimul excepțional !“, „Tră­iască votul universal ...în lupta revendicativă din a­­cești ani, muncitorimea constăn­­țeană a înscris pagini de remar­cabil spirit de solidaritate cu muncitorii din întreaga țară. Zia­rul „România muncitoare" releva că pe șantierul pentru construcția portului amenzile, persecuțiile și vexațiunile de tot felul erau în­dreptate, după criterii politice, împotriva acelora pe care șefii le numeau „greviști" și „revoluțio­nari“. Astfel, conducerea sindica­tului a amendat pe cei 200 de muncitori din construcții care au participat în 1906, la sărbătorirea zilei de 1 Mai. ...In 1920, sărbătoarea interna­țională a oamenilor muncii s-a desfășurat, la Constanța, sub in­fluența grevei muncitorilor por­tuari care nu încetase și sub sem­nul unor mari întruniri și demon­strații. In dimineața zilei de 1 Mai, muncitorii au organizat mi­tinguri în sala sindicatelor din str. Ștefan Mihăileanu nr. 42 și sala Elpis, unde conducătorii lo­cali și delegații trimiși de la cen­tru au ținut cuvântări cu caracter socialist. După terminarea mi­tingurilor, cele două grupuri, cu­prinzând 3.000 de bărbați, femei și tineri s-au întrunit și au manifes­tat pe străzile orașului sub­ faldu­rile drapelelor roșii pe care scri­seseră: „Unire muncitori, unire, sus fruntea proletară“ și altele. G. STOROVIGI (Continuare în pag. a V-a)

Next