Dobrogea Nouă, octombrie 1972 (Anul 25, nr. 7501-7526)

1972-10-01 / nr. 7501

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ] ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7501 Duminică, 1 octombrie 1972 4 pagini, 30 bani In cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii întrecerea în industrie și agricultura, sub deviza « *947-1372 ir—» I „MAI IUTE, MAI BINE, HAI IEFTIN" TOT SATUL LA CÎMP l -iată cuvîntul de ordine care trebuie înțeles de toți lucrătorii ogoarelor al Mai trebuie amintit că orice întîrziere la recoltatul strugurilor înseamnă pagubă? I Constatările unui raid-anchela efectuat i • M ■ [UNK] ■ ‘ ‘ *v ;■ ■ ,­­•*- ~ ,• - -">• ■.*?, « ■• *• «*.».*’ c-'.s [UNK] .v v • ■­­ ■ . .' • ‘ '• • 1 • 'în comunele Rasova și Aliman Am străbătut vineri una din zonele viticole ale județului nos­tru situată pe malul Dunării în­tre Cernavodă și Ioan Corvin. Di­mineață, timpul a fost mai fru­mos dar după amiază a început să furnițeze îngreunindu-se din nou ritmul recoltatului struguri­lor. Cu toate acestea, la fel cum au procedat și zilele trecute, câ nu a plouat mai mereu, lucrătorii o­­goarelor nu au întrerupt recolta­tul. Ei au lucrat, ce-i drept, cu mai puține forțe, deoarece copiii de la școli au fost puși să execute alte treburi. Ceea ce am remarcat în raidul întreprins nn unitățile din această zonă constă în faptul că cetățenii, la chema­rea comitetelor comunale de par­tid, a consiliilor populare și propriilor conduceri de unități, au a răspuns cu toții. Cu toate aces­tea, în aproape toate unitățile din această zonă unui stat de re­coltat struguri de pe mari supra­fețe de vie. La cooperativa agri­colă de producție din Cochi­ri­cui mai erau de recoltat 50 ha, iar la Rasova din 244 ha, strugurii erau adunați de pe numai 130 ha. To­varășul Aurel Guțu, Comitetului comunal de secretarul partid Rasova, ne mărturisea că au fost mobilizate toate forțele locale la urgentarea acestei lucrări, dar «­ suprafețele fiind prea mari lu­crările »înt intirziate. Considerăm că in această zonă trebuie trimiși mai mulți elevi, în special de la licee și școli profesionale. Pen­tru că pe zi ce trece, așa după cum aveam să aflăm de la pre­ședintele C.A.P. Cochirleni, tova­rășul Ion Tanase, și de la șeful uzinei de vinificație Alt­man, to­varășul Mihai Roșu, din cauza ploilor și a mucegaiului, produc­ția la hectar și cantitatea de za­hăr scad considerabil. Conducă­torii acestor unități, pe baza u­­nui calcul precis făcut asupra vi­tezei zilnice de recoltare, afirmau că în mai puțin de 8—10 zile nu pot termina cu recoltatul strugu­rilor. Or, este un timp prea în­delungat. La cooperativele agricole de producție din Aliman și Dună­reni, alte două unități din zona cu mari suprafețe de vie, situa­ția se prezintă la fel. La C.A.P. Aliman din 366 ha au fost recol­tate 240 ha, iar la C.A.P. Dună­reni din 287 ha — 210 ha. Am purtat discuții cu secretarul Co­mitetului comunal de partid, to­varășul Nicolae Coman, cu pri­marul comunei, tovarășul Ștefan Băcioiu, cu președinții cooperati­velor respective — ing. Florian Vintilescu și Constantin Mitea, cu Gh. Sîrbu, activist al Comite­tului județean de partid, cu dele­gați de la județ sosiți la fața lo­cului pentru a sprijini cooperati­vele în campania de toamnă și am constatat că și aici au fost luate măsuri pentru urgentarea Ion ION (Continuare in pag. a IlI-a) ■ INOVAȚIA LUI RADU ȘTEFAN - 150 tone de metal economisit însemnări dintr-o întreprindere care și-a realizat înainte de termen planul pe 9 luni La poarta uzinei, alături de panoul pe care este înscris anga­jamentul colectivului de la I.M.U.M. de a realiza cincinalul în patru ani și jumătate, se af­lă un altul care invită inginerii și tehnicienii uzinei de a veni fie­care cu o idee, cu o inovație sau cu o soluție tehnică, gîndită în afara sarcinilor de serviciu și ca­re să aducă un plus valoric de cel puțin 100.000 lei anual în pro­ducție. La intrarea în prima hală a fabricii, pe un alt panou, se a­­flă fotografiile, numele și titluri­le lucrătorilor celor care au dat curs acestei inițiative. Cităm de pe acest panou , inginer Năstase Marin, împreună cu Mihai Crețu sunt autorii modelarui execu­tării modelelor din polistiren ex­pandat la turnătorie care aduce o economie de 60.000 lei anual . Inginerii Ion Babeș, Mihai N­icu­­lescu și Dumitru Mucenic au e­xecutat un cap multiplicat pentru găurirea mai multor repere care mărește de câteva ori productivi­tatea muncii ; muncitorul Andrei Iliescu și controlorul de calitate Constantin Neagu au adus îmbu­nătățiri tehnologiei de executare a unor repere la presa de balotat paie, imbunătățindu-le calitatea și reducîndu-le prețul de cost cu peste 40.000 lei anual. Și am pu­tea să continuăm lectura acestui tabel cu alte și alte exemple ca­re probează spiritul de creație, căutarea permanentă, imboldul spre permanentă depășire de care sunt animați nu numai inginerii și tehnicienii, dar mulți, foarte mulți muncitori de la I.M.U.M. — una din multele întreprinderi ale județului Constanța care și-au îndeplinit înainte de ter­men planul pe 9 luni din acest an. Tehnicianul Radu Ștefan unul dintre aceștia. Cu doi este ani în urmă era maistru la atelierul S.D.V. și tot atunci se pusese in discuție problema reducerii con­sumului­­­e metal. El n-a luat cuvîntul pentru că e din fire un om tăcut, închis în el, mereu fră­­mimtat de ginduri lăuntrice. Așa s-a întîmplat și după discuția a­­ceea. Și astfel s-a întîlnit într-o zi, la cantină, un inginer tinăr de la serviciul de proiectare. — La ce te gindești tovarășe Radu, ce te frămîntă așa ? — Știi la ce mă gîndesc ? La discuția aceea mai veche, despre economia de metal. Am o idee. Ce-ar fi să facem osiile de la re­morci din țeavă pe care s-o strân­­gem la cap prin forjare? S-ar economisi cel puțin 16 kg de me­ George MIHAESCU (Continuare in pag. a HI-») PANOU DE ONOARE PETREANU CONSTANTIN, montor-sudor Șantierul Filimon Sîrbu RADU GROSU, maistru I. M. I­. V. STEFANIA DUMITRU­, I. M. P. D. CIMPEANU VASILE, macaragiu Șantierul Filimon Sîrbu A XIV-a sesiune a Consiliului popular județean INIȚIATIVA, RĂSPUNDERE, EXIGENTA ÎN TOATE SECTOARELE COMERȚULUI DE STAT SI COOPERATIST Intr-un cadru profund democra­tic, cu participarea deputaților și a unui număr însemnat de invitați, ieri, și-a desfășurat lucrările cea de-a XIV-a sesiune ordinară a Consiliului popular județean. Mai iutii, tovarășii­ Ion TUDOR, prim­­vicepreședinte al comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean a prezentat o informare suc­cintă despre activitatea desfășurată de comitetul executiv între două sesiuni, punînd în evidență înde­plinirea cu succes a hotărârii a­­doptată în sesiunea din 30 iunie 1972 cu privire la realizarea sarci­nilor de plan, asimilarea de noi produse și autoutilarea întreprinde­rilor din industria locală. Deputa­ții au fost informați și asupra ac­tivității de îndeplinire a sarcinilor izvorîte din documentele de partid și de stat, în special asupra aplică­rii în viață a strălucitelor idei ale Conferinței Naționale a partidului. Tovarășul Faraschiv BANCIU, directorul Direcției comerciale ju­dețene, a expus raportul comitetu­lui executiv cu privire la realiza­rea planului de aprovizionare și desfacere, precum și măsurile care se impun pentru îmbunătățirea ac­tivității comerciale și aproviziona­rea de toamnă și iarnă a populației și consumurilor colective, în lumi­na Legii adoptată de M.A.N. cu privire la organizarea și desfășura­rea activității comerciale, în sco­pul satisfacerii depline a nevoilor maselor populare, au fost eviden­țiate eforturile susținute ale comi­tetului executiv și deputaților pen­tru perfecționarea sistemului de a­­provizionare și deservire a popu­lației cu sortimente variate de măr­furi și de bună calitate. Avîndu-se în vedere dezvoltarea turismului pe litoral, creșterea populației în centrele urbane și rurale, s-au et­ins și modernizat spațiile comerciale, ajungîndu-se în prezent la 2.317 unități comerciale și de alimentație publică, cu 26% mai mult față de anul trecut, în acest sens s-au alocat investiții centralizate și necentralizate in va­loare de peste 34.000.000 lei, la care se adaugă și investițiile făcute de CPITTOCOOP, in valoare de 29.000.000 lei. La creșterea capacității de ser­vire, accentuindu-se mult pe dez­voltarea sistemului de autoservire, au contribuit și măsurile luate pen­tru extinderea programului de lu­cru in două schimburi la magazi­nele alimentare. Potrivit prevede­rilor de plan, volumul total al des­facerii mărfurilor cu amănuntul prin comerțul socialist în 1972 în­sumează 4,7 miliarde lei, cu 7,1 la sută mai mult față de 1971. În plus, trebuie subliniat că s-a îmbunătă­țit cantitativ-structural și calitativ fondul de marfă, realizindu-se în acest an 245 sortimente noi de pro­duse alimentare și nealimentare. In ultimii ani s-a dezvoltat mult și rețeaua comercială cooperatistă, crescut volumul mărfurilor și sor­timentelor puse la dispoziția popu­lației rurale, remarcindu­-­se, îndeo­sebi, aprovizionarea și desfacerea ritmică cu mărfuri, buna servire a cumpărătorilor. Asemenea progre­se au înregistrat și unitățile inter­­cooperatiste ale întreprinderilor a­­gricole de stat. Ținând cont de concluziile reie­șite din analiza Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. cu privire la Îmbunătățirea de­pozitării, transportului și desfacerii mărfurilor alimentare, comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular ju­dețean, la indicația biroului Comi­tetului județean de partid, a ana­lizat atent realitatea existentă în comerțul socialist din județ, a se­sizat o serie de neajunsuri și a stabilit măsuri corespunzătoare pentru înlăturarea lor. De pildă, cercetându-se cauzele ce au deter­minat respingerea la recepție unor mărfuri, s-a constatat că uni­­­tățile comerciale trebuie dotate cu mijloace de transport, că este ne­cesară asigurarea continuității lan­țului frigorific pentru buna păstra­re a mărfurilor perisabile, precum și dezvoltarea preambalării mărfu­rilor, repartizarea judicioasă a fon­dului de mărfuri între unitățile centrale și cele din cartiere, dez­voltarea conștiinței și răspunderii lucrătorilor din comerț pentru gos­podărirea unităților, îngrijirea avu­tului obștesc, servirea cu prompti­tudine și amabilitate a cumpărăto­rilor. S-a atras atenția unor con­ducători de unități care sunt îngă­duitori față de cei ce încalcă re­gulile de comerț. De asemenea, printre altele, în sesiune s-a subliniat că un aport însemnat la îmbunătățirea aprovi­zionării și desfacerii in rețeaua co­mercială l-au adus colectivele de control obștesc, care funcționează pe baza Legii nr. 6 1972, sub con­ducerea Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Con­troalele efectuate au ajutat con­ducerile unităților comerciale să dovedească exigență și fermitate in aplicarea regulilor igienico-sanita­­re, gospodărirea unităților și a fon­dului de marfă, deservirea civiliza­tă a cumpărătorilor. în continuare, tovarășul Ion TO­TALĂ, Vicepreședinte al comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, a prezentat informarea comitetului executiv privind ste­­diul îndeplinirii prevederilor Hotă­rârii nr. 4/1971 pentru combaterea poluării aerului, apei și solului, subliniind și măsurile ce se impun a fi luate în continuare, mai ales de U.S.A.S., fabricile de ciment din Medgidia și Cernavodă, Fabrica de cretă din Murfatlar, C.FJL, D-N.M. „Navrom", Termocentrala Ovidiu etc. Participanții la dezbateri au avut intervenții prompte, la obiect, în­soțite de propuneri eficiente. Ion POPPA, prim-vicepreședinte al co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal, a evidențiat rea­lizările obținute în lărgirea, ampla­sarea și modernizarea rețelei co­merciale din municipiul Constanța, studiul cererii de consum a popu­lației pentru îmbunătățirea aprovi­zionării populației, apoi a subliniat necesitatea extinderii sistemului de autoservire. După ce s-a referit la preocupările privind extinderea re­țelei comerciale în complexele de locuințe, modernizarea piețelor Gri­­vița și Unirii, deschiderea pieței din Tomis III, lichidarea stocurilor de mărfuri greu vandabile, aprovi­zionarea cu produse pentru sezo­nul rece etc., vorbitorul a propus ca unele unități comerciale ale O.N.T. să treacă in subordinea consiliilor populare respective. Ștefan STOICESCU, președintele comisiei permanente finanțe, co­merț, cooperație, a informat sesiu­nea despre constatările făcute pri­vind îmbunătățirea activității co­merciale în județul Constanța, men­ționând o serie de lipsuri în struc­tura și funcționalitatea rețelei co­merciale, precum și măsurile nece­sare lichidării neajunsurilor exis­tente in domeniul transportului, a­­provizionării, depozitării, desfacerii mărfurilor și deservirii populației. Sadi­MENAT, președintele C.A.P. Tătaru, a remarcat buna aprovizio­nare cu mărfuri de larg consum la sate, dînd exemplu comuna Cenu­șa, satul Tătaru, dar a sesizat că nu aceeași atenție se acordă satelor mici, ca, de exemplu, satul Pelinu. Informînd sesiunea că din cele 10.000.000 lei, valoarea produselor agrozootehnice planificate pentru fondul centralizat al statului, C.A.P. Tătaru a livrat pînă acum produse in valoare de numai 7 milioane, s-a angajat să îndeplinească anga­jamentul contractual pina la sfârși­tul acestui an. N. DAN (Continuare in pag. a IlI-a) Colțul cravatelor roșii „IN FIECARE ZI, FAPTE DEMNE DE UN VIITOR COMUNIST“ CONSTANTA UNI­VERSIT­A­RĂ 72 In fiecare prag de octombrie, Arcadia studențească — imperiu al tinereții, al avîntului, al mun­cii — își deschide larg brațele, spre a-i chema la pieptul său pe tinerii ce urmează a urca trep­tele cele mai înalte ale științei, artei, culturii. In fiecare prag de octombrie, zeci de mii de studenți ai țării se regăsesc in jurul dascălilor lor, pe care îi află mai tineri decit in momentul des­______________ părțirii dinaintea vacanței de vară, mereu mai ge­neroși în dorința de a-și trans­mite discipolilor cunoștințele do­bi­și­t­e în lungi zile și nopți de osteneală asupra cărților și unel­telor științei. In fiecare prag de octombrie, de unsprezece ani încoace, In țăr­mul Pontului Euxin pășesc sute de tineri, cu firească emoție, pe porțile tinerei Alma Mater con­­stănțene, expresie a grijii parti­dului și statului nostru față de nevoile de propășire spirituală ale Dobrogei socialiste. In acest prag de octombrie, in lumina istoricelor hotăriri adop­tate de marele forum al comuniș­tilor din luna iulie, școala supe­rioară românească se află in fața unor exigențe calitativ noi, care vizează, în principal, formarea mai temeinici pentru muncă viață a specialiștilor necesari eco­ni nomici și culturii socialiste, cetă­țeni hotăriți să participe cu toată priceperea, cu tot entuziasmul, cu răspundere socială la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. In acest prag de octombrie, dascăli și discipoli trăiesc, laolal­tă, convingerea că anul universi­tar 1972—1973 trebuie să contu­reze in viața școlii superioare o etapă distinctă, marcată de noi succese, lucru firesc intr-o eră socialistă ce oferă tineretului stu­dios toate condițiile necesare for­mării și­rii sale, dar afirmă­care ii cere să se dă­ruiască fără re­zerve idealurilor întregii noastre societăți. In acest prag de octombrie, mindrul nostru oraș de pe malul mării și tînăra sa Alma Mater se bucură, deopotrivă, de a trăi o inedită premieră universitară — înființarea Institutului de marină — școală ce astăzi sporește nu­mărul studenților constănțeni, așa cum, miine, va spori numărul cu­rajoșilor ofițeri ai flotei româ­nești. In acest prag de octombrie, mai mult decit in oricare alt prag de octombrie, studenții constănțeni, studenții din Întreaga țară intră intr-un examen care, susținut fiind in fața patriei și pentru bi­nele patriei, trebuie promovat cu calificativul FOARTE BINE. Așa cum se obișnuiește deci Înaintea tuturor examenelor-cheie, să Ie urăm SUCCES ! A­­STRA­HILEVICI însemnări Pînă la 31 octombrie, în fiecare zi, la chioșcurile și unitățile de difuzare a presei găsiți ziarul dumneavoastră de informații

Next