Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)
1973-03-01 / nr. 7628
BIBLIOTÉKA CENTRALA. UNlvm&TAfcA ,M. EMIN ES CU* IAȘI "PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7628 Joi, 1 martie 1973 4 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUSESCU ___________________________________________ ___________________________________ la deschiderea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc la câteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noastre revoluționare : realizarea unității organizatorice și politice clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, marxist-leninist. Ținând seama de importanța excepțională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluționară a societății și victoria socialismului în România, consider potrivit să evocăm acest eveniment, în mod solemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al particularităților dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluționare a celor ce muncesc din România, al maturizării politico-ideologice a clasei muncitoare și al creșterii rolului ei în viața politică a țării. Lichidarea sciziunii din rândurile mișcării muncitorești, realizarea unității politice și organizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrind în arena luptelor sociale împotriva regimului burghezo-moșieresc, clasa muncitoare a simțit încă de la început nevoia de a-și strînge rândurile și de a acționa unită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspirația spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie, în special in momentele grele ale luptei revoluționare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăților și drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele supreme ale națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moșieresc s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă între comuniști și socialiști, între organizațiile sindicale, pe o platformă politică comună. Această colaborare s-a accentuat în preajma celui de-al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii țării de către Germania nazistă și a războiului antisovietic. Lupta împotriva războiului, rezistența împotriva politicii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acțiunilor unite ale mișcării muncitorești, conlucrarea tot mai strînsă a Partidului Comunist cu Partidul Socialist și Social- Democrat. In condițiunile dezvoltării activității revoluționare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanță istorică în viața poporului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea și organizarea insurecției armate naționale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii militaro-fasciste, pentru ieșirea României din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste și alăturarea țării de forțele aliate antifasciste s-a pus cu o deosebita stringentă realizarea mai fermă a unității de acțiune a clasei muncitoare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca in aprilie 1944 să fie realizat Frontul Livic Muncitoresc între Partidul Comunist Român și Partidul Social-Democrat, în jurul căruia s-au coalizat apoi, intr-un timp extrem de scurt, toate forțele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului popor, în vederea asaltului decisiv împotriva dictaturii militaro-fasciste și a cotropitorilor germani, pentru salvarea naționala. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare unită, a fost condiția sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1844, premisa eliberării țării în condițiile favorabile ale victoriilor strălucite obținute de Armata Sovietică, de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat să joace un rol esențial și in perioada care a urmat eliberării țării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României și zdrobirii definitive a Germaniei hitleriste, pentru desfășurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea democratizării țării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploatatoare și izolării partidelor politice reacționare, pentru cucerirea puterii în stat și transformarea pe cale revoluționară a societății românești. In focul acestor lupte aprige s-a întărit și consolidat tot mai puternic unitatea de acțiune a clasei muncitoare, a comuniștilor și social-democraților. Această unitate se manifesta atît în marile acțiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cit și în cadrul guvernului democratic instaurat la Martie 1945, în care clasa muncitoare avea rolul conducător. Pe măsura adîncirii revoluționare a cuceririi procesului de noi poziții de către masele populare, de către forțele democratice, a devenit tot mai imperioasă necesitatea realizării unității organizatorice și politice a clasei Muncitoare — forța socială de bază a societății. Aceasta condiționa însăși îndeplinirea de către clasa muncitoare a mărețului rol pe care era chemată să-l joace în România, rolul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea definitivă a exploatării omului de către om, în marea operă de edificare a noii orânduiri sociale — orînduirea socialistă. Mersul ferm al poporului pe acest drum făcea absolut necesară crearea unui partid unic al clasei muncitoare, ca detașament de avangardă, revoluționar, capabil să unească in jurul său toate forțele națiunii în noua perioadă istorică în care avea să intre România. După cum se cunoaște, în procesul desfășurării luptei revoluționare, al conlucrării dintre partidele comunist și social-democrat, dintre reprezentanții acestora, au avut loc largi contacte și, în practică, s-a trecut la constituirea și realizarea unor organizații politice unice ale clasei muncitoare, cu conducere unică. Aceasta s-a concretizat pină la urmă într-o hotărîre comună a conducerii celor două partide și în elaborarea unei platforme care a fost dezbătută și adoptată în cadrul organizațiilor partidelor respective și în procesul constituirii, jos, în organizațiile unice. In aceste condițiuni, a avut loc, la 21 februarie 1948, Congresul de unificare, care a consfințit de fapt realitatea din țară, revenindu-i sarcina de a proclama in mod public și solemn unificarea celor două partide intr-un partid unic, pe baza concepției revoluționare materialist-dialectice despre lume și vară, creîndu-se astfel partidul unic al clasei muncitoare, căruia i-a revenit sarcina conducerii luptei poporului român de transformare socialistă a țării. Aceasta a constituit o măreață victorie politică a proletariatului, a maselor muncitoare din România, care a avut repercusiuni profunde asupra întregii desfășurări ulterioare a evenimentelor, a luptei pentru înfăptuirea mărețelor transformări revoluționare. In cei 25 de ani care au trecut de la unificare, partidul nostru și-a îndeplinit cu cinste misiunea pe care și-a asumat-o în fața clasei muncitoare, a întregului nostru popor. Călăuți f fii-se neabătut de principiile fundamentale ale teoriei revoluționare a proletariatului, aplicînd în mod creator adevărurile generale ale socialismului la condițiile concrete ale țării noastre, punând mai presus de orice interesele vitale ale întregului popor, aspirațiile sale de libertate, dreptate socială, independență, bunăstare și fericire, Partidul Comunist Român a desfășurat o vastă activitate organizatorică, politică și ideologică, asigurând înfăptuirea, pas cu pas, a țelurilor refacerii și modernizării economiei naționale, așezării ei pe baze socialiste, făuririi relațiilor socialiste de producție, organizării întregii societăți pe principii noi, ridicării continue nivelului de trai material și cultural al tuturor celor ce muncesc. Convingindu-se prin propria experiență că politica Partidului Comunist este expresia fidelă a intereselor sale supreme, poporul a urmat neabătut partidul nostru, înfăptuind cu devotament și abnegație programul său de zidire a socialismului pe pămintul României. Justețea politicii partidului este demonstrată în modul cel mai elocvent de marile victorii obținute în acest sfert de veac de România în toate domeniile vieții economice și sociale, de succesele istorice dobîndite pe calea progresului și civilizației noi, socialiste. Luptând fără preget pentru dezvoltarea patriei, pentru înflorirea multilaterală a societății noastre socialiste, Partidul Comunist Român a dezvoltat și întărit necontenit solidaritatea internaționalistă cu celelalte partide comuniste muncitorești, și-a făcut întotdeauna ua, cu cinste, datoria de detașament activ al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Bucurîndu-se de sprijinul și încurajarea celorlalte partide, el și-a manifestat la rindu-i sprijinul neprecupețit față de celelalte detașamente ale clasei muncitoare, față de partidele care luptă pentru libertate și progres social, pentru cauza socialismului și comunismului. In același timp, partidul nostru a dezvoltat larg contactele cu celelalte forțe socialiste și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, contribuind activ la întărirea și dezvoltarea marelui front antiimperialist, în lupta pentru colaborare și pace în lume. Invățînd din propria sa experiență revoluționară, din vasta experiență a poporului român, constructor al socialismului, partidul nostru a studiat și studiază totodată cu atenție experiența celorlalte partide, a tuturor popoarelor care făuresc noua orînduire socială, lărgind și intensificind colaborarea și întrajutorarea cu acestea în lupta pentru triumful socialismului și comunismului. Făurirea partidului revoluționar unic al clasei muncitoare din România a reprezentat, putem spune, și un eveniment important în mișcarea muncitorească internațională. România a fost prima țară în care s-a realizat fuziunea organizatorică și politică a partidelor politice ale clasei muncitoare intr-un partid unic, ca rezultat al unui proces istoric obiectiv, al evoluției luptei politice de clasă, al dezvoltării sociale al trecerii la transformarea revoluționară a societății românești pe calea socialismului. Prin originalitatea căii pe care s-a produs și a formelor pe care le-a îmbrăcat acest proces de unificare, experiența clasei muncitoare din România constituie o contribuție însemnată la îmbogățirea tezaurului teoretic și practic al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Istoria noastră revoluționară demonstrat cu puterea faptelor că a lichidarea sciziunii și realizarea unității politico-organizatorice a clasei muncitoare, crearea unui partid unic — stat major politic de l«« + Ș «Imln.. oft nilIMPOCO — Actp, luszin ai i,viui vv —----o necesitate obiectivă pentru asigurarea victoriei, atît în revoluția socialistă, cit și în opera de edificare a noii orinduirii. Fără un asemenea partid, unit, înarmat cu ideologia marxist-leninistă, cu cunoașterea legilor dezvoltării sociale, capabil să unească și să organizeze forțele poporului, nu este de imaginat înfăptuirea sarcinilor de uriașă complexitate pe care le pune transformarea revoluționară a societății pe calea socialismului. Partidul Comunist Român, încercat și călit in nenumărate bătălii revoluționare de-a lungul unei istorii glorioase de peste o jumătate de secol, continuatorul direct al mișcării muncitorești revoluționare, socialiste din România, cu o vechime de aproape un secol, este astăzi mai puternic și mai unit ca oricind. Inmănunchind în rândurile sale aproape 2.300.000 din cei mai buni fii ai țării — muncitori, țărani și intelectuali, oameni ai muncii de diferite naționalități și din toate generațiile, bărbați și femei — partidul nostru își îndeplinește cu cinste rolul de forță politică conducătoare a întregii societăți românești. Acum, când evocăm împlinirea a 25 de ani de la crearea partidului revoluționar unic al clasei muncitoare din România, este bine să subliniem învățămintele principale pe care le oferă bogata experiență de luptă a comuniștilor români și de care depinde continuarea cu succes a transformării revoluționare a societății românești: cucerirea (Continuare In pag. a III-a) PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. * " ‘ Deschizînd lucrările ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condițiilor necesare îndeplinirii și depășirii planului pe 1973. Vor prezenta informări : Consiliul de Miniștri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum și o serie de ministere și comitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înființarea și Funcționarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9 1968 pentru dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10,1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere și îmbunătățirea structurii organizatorice la ministere, centrale și organizații economice. 9. Proiectul de hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului , informare cu privire la principalele concluzii asupra activității de educație fizică și sport. 10. Informare cu privire la activitatea internațională desfășurată de Partidul Comunist Român și statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată , și de .actuala plenară,, la lucrări participă ca invitați , membrii guvernului și conducători ai organelor centrale de stat, și obștești ; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor județene de partid; prim-vicepreședinții consiliilor populare județene ; directori ai centralelor economice; directori și secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale, direptori ai institutelor de cercetări , și proiectări ; directori ai întreprinderilor de comerț exterior redactori-șefi ai presei centrale. Problemele supuse , spre dezbatere Plenarei au fost analizate și de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central :al P.C.R. : Comisia pentru problemele economice ; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activității organelor de stat și formelor obștești de participare a maselor la conducerea societății; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură și industria alimentară . Comisia pentru relații internaționale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat ședința plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului în țara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general ""al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central își continuă lucrările joi, 1 martie. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și aprobat hotărîrea privind perfecționarea activității și creșterea rolului consiliilor Frontului Unității Socialiste în viața social-economică a țării. Hotărirea adoptată va fi dată publicității. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unității Socialiste a Consiliului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor sportivi și Asociației crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor in conducerea unor organizații care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, pe baza recomandărilor făcute de organizațiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări in componența Consiliului National al Frontului Unității Socialiste și a Biroului Executiv : Au fost cooptați ca membri ai Consiliului Național tovarășii : Dumitru Bălan, următorii președintele Consiliului județean Brăila al Frontului Unității Socialiste, Ștefan Mocuța, președintele Consiliului județean Cluj al Unității Socialiste, Iulian Frontului Ploștinaru, președintele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste, Ion Catrinescu, președintele Consiliului județean Prahova al Frontului Unității Socialiste, Aldea Militaru, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Cornelia Mănescu, președintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare. Plenara a hotărît eliberarea tovarășilor Hie Alexe, Dan Marțian, Gheorghe Petrescu și Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarășul Mihai Dalea a fost eliberat din funcția de secretar al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, în urma alegerii sale ca președinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Plenaru a ales în Biroul Executiv pe următorii tovarăși : Florian Dănălache, președintele U.C.E.C.O.M., Oliviu Rusu, președintele Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, Aurel Duca, șeful Secției propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu și Aldea Militaru. — Avind in vedere aderarea la Frontul Unității Socialiste a Comitetului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor sportivi și Asociației crescătorilor de albine, plenara a hotărît ca reprezentanții acestor organizații — tovarășii Sanda Rangheț, secretar al C.N.A.P., Xiță Florea, președintele A.G.V.P.S., și Viaceslav Harnaj, președintele A.C.A., să fie cooptați în Consiliul Național și aleși în Biroul Executiv. Tovarășul Corneliu Mănescu a fost ales in funcția de vicepreședinte al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La discuții, in cadrul plenarei, au participat tovarășii Ion Ichim, președintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Eleonora Mărculescu, membră a Biroului Executiv al Consiliului județean Galați al F.U.S., președinta Comitetului județean al femeilor, Marin Enache, președintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul București, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului județean Gorj al F.U.S. în încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum este cunoscut, deși constituirea Frontului Unității Socialiste au fost luate un șir de măsuri în vederea lărgirii atribuțiilor organismelor sale, astfel incit consiliile Frontului să-și poată îndeplini în condițiuni cit mai bune rolul și sarcinile ce le revin in viața noastră socială și politică. S-au obținut, desigur, o serie de rezultate bune in activitatea desfășurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem deschis că aceste rezultate nu sunt incă pe măsura așteptărilor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Unității Socialiste. Consiliile reușesc incă la insuficientă măsură să coordoneze și să unească eforturile tuturor organizațiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelisme, se desfășoară aceleași activități pe diferite linii, în timp ce unele probleme rămîn nesoluționate. De aceea, in proiectul de hotărîre prezentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste se are în vedere lărgirea in continuare a atribuțiilor și creșterea rolului Consiliului Național, al consiliilor Frontului Unității Socialiste de la toate nivelele. In primul rind, se are in vedere creșterea acestui rol in direcția pe diferite domenii, a coordonării, activității desfășurate de organizațiile componente ale Frontului. In momentul de față trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluționarea unor probleme obștești, a unor probleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forțelor organizațiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferința Națională a partidului în vederea generale a economiei și dezvoltării ridicării bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. Frontul Unității Socialiste trebuie să inițieze cu mai multe asemenea acțiuni, intilniri și dezbateri, care să se desfășoare sub conducerea consiliilor sau, dacă au loc in fabrică, sub conducerea organizațiilor de partid, a sindicatelor. In acest sens, aș ruga să se aducă completări și hotărîrii plenarei privind partea ce se ocupă de sarcinile în coordonarea și conducerea acestor activități. De asemenea, in hotărîre se prevede trecerea la constituirea in sate a organizațiilor Frontului Unității Socialiste. Este un lucru bun. Aceasta va trebui să ducă la o mai bună organizare și unire a eforturilor țărănimii noastre in activitatea de dezvoltare a agriculturii, in activitatea politică, in ridicarea nivelului de cunoștințe agricole, politice și științifice ale țărănimii noastre. Am pornit de la ideea ca aceste organizații să-și aleagă direct conducerea, să-și desemneze reprezentanții in consiliul comunal, care se creează de acum pe baza reprezentării. Acolo va trebui să fie prezenți și secretarul de partid, cel de la organizația de tineret, reprezentanții altor organizații. Deci, in această direcție să aducem îmbunătățirile corespunzătoare. Ne gindim ca Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, care întreține de pe acum relații internaționale largi cu un foarte mare număr de organizații politice și mișcări de eliberare națională, să aibă un rol mai mare și în coordonarea activității externe a diferitelor organisme componente. In felul acesta se vor evita diferite manifestări de paralelism și suprapunere. In realizarea orientării generale a activității de lărgire a contactelor internaționale, de dezvoltare a colaborării cu diferite organizații și partide politice, cu mișcările de eliberare națională, Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste trebuie să joace un rol mai important. El trebuie să acționeze pentru îndrumarea și coordonarea activității, inclusiv a societăților sau asociațiilor de prietenie al căror număr, de pe acum destul de mare, va crește. In al doilea rind, se are in vedere o mai bună coordonare a controlului obștesc. Există acum, in această privință, o hotărire, s-au constituit și comisii care și-au Început activitatea. Probabil, in cursul acestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obținute in această privință, stabilind ce trebuie făcut in continuare pentru ca organismele din controlului obștesc să-și domeniul îndeplinească in mai bune condițiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activității educative și culturale de masă, ținind seama că, practic, toate organismele și organizațiile din cadrul Frontului Unității Socialiste au astfel de preocupări, desfășoară, intr-un fel sau altul, activitatea in acest domeniu. Este de ințeles că pentru a ridica eficiența activității educative, in concordanță cu hotăririle Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1971, este necesar să coordonăm mai bine și să unim, pe baza unui program unitar, eforturile tuturor factorilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea orizontului general de cunoaștere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să constituie o preocupare mult mai accentuată decât până acum a consiliilor Frontului Unității Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Național. De altfel, există și o comisie in această privință — comisia pentru răspindirea științei și culturii — și va trebui realmente să dăm un impuls mai puternic acestei activități de primă importanță pentru Frontul Unității Socialiste. In această privință aș dori să menționez necesitatea ca Consiliul Național, organizațiile Frontului Unității Socialiste să coordoneze efectiv activitatea educativă care se desfășoară pe teritoriul lor, indiferent de cei care o organizează. Aș propune să se completeze hotărîrea cu un punct sau un articol suplimentar, care să se refere la această problemă. Iată, tovarăși, citeva chestiuni pe care propun să le includem în hotărirea pe care o dezbatem acum. Consider, că adoptind hotărîrea cu completările pe care le-am propus vom crea un cadru organizatoric mai adecvat îndeplinirii sarcinilor ce revin Frontului Unității Socialiste. Va trebui să punem in fața Biroului Executiv sarcina de a întocmi un program de lucru al Consiliului Național, in cadrul Consiliului să realizăm schimburi de păreri asupra unor probleme, să ascultăm informări, să discutăm împreună cum să realizăm sarcinile. Ne gindim, totodată, să Conferința Națională care, pregătim probabil, va avea loc spre sfîrșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Fină atunci, să clarificăm mai bine problemele activității Frontului Unității Socialiste, care cuprinde în rândurile sale toate organizațiile din țara noastră, pentru a realiza o mai bună coordonare a diferitelor sectoare de activitate. Iată considerentele mele pe marginea acestui proiect de hotărîre pe care, cu completările pe care le-am făcut, aș propune să fie adoptat.