Dobrogea Nouă, mai 1973 (Anul 26, nr. 7680-7706)
1973-05-29 / nr. 7704
s PROLETAR DIN TOATE TARILE, MNITIVAT ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I ' Fabrica de celuloză » și hirtie Palas Exportul-cu 6 zile mai devreme! Intr-o convorbire cu tovarășul ing. Ștefan DUMITRU, directorul Fabricii de celuloză și hîrtie Palas, am reținut că, in ziua de 25 mai, unitatea amintită și-a îndeplinit planul lunar la producția de hîrtie destinată exportului, înregistrînd chiar o depășire de 11 tone de hîrtie. Fină la sfirșitul lunii, fabrica va mai produce peste prevederi încă 200 tone de hîrtie pentru export. De asemenea, ritmul livrărilor către beneficiarii externi este susținut, atit pe calea ferată cît și pe mare, astfel că, în final, și livrările vor depăși cu 150 de tone de hîrtie nivelul planificat pentru această lună. La întreprinderea de electrocentrale: O nouă instalație La întreprinderea de electrocentrale din Constanța a fost realizată de curind cea de a patra linie de demineralizare a apei, prin care se asigură apa de adaus la ca țzanele din centrala termică. S De menționat că această linie de demineralizare a apei a fost realizată în atelierele întreprinderii, cu forțe proprii, în cadrul acțiunii de autoutilaje. ^ Întreprinderea integrată de lînă: i 15.000 mp țesături ț peste plan ) In această lună colectivul întreprinderii integrate de 1 4 lună din Constanța a realizat peste prevederile planului 15.000 mp țesături, sporul de producție înregistrat de 4 la începutul anului fiind de 1 ) peste 60.000 mp țesături. La i aceste realizări, printrei muncitoarele care și-au ar 7dus un aport deosebit se numără țesătoarele Ioana Birt 4san, Levinei Menazu, Leontina Frîncu și altele. ^ ’ \ \ In întimpinarea zilei de 23 August In marea întrecere NOI SUCCESE DE PRESTIGIU La Fabrica de prelucrare a lemnului Constanța Pentru economisirea materialului lemnos INITIATIVE $1 ACȚIUNI EFICIENTE 1 * 1 % Chemarea secției „croit mașini“: economii de materiale în valoare de 50.000 lei ü „Cheile“ economisirii lemnului se află și în mîna proiectanților! l Nici un centimetru de material lemnos risipit — deviză devenită opinie de masă.Două noi soluții tehnologice = 220 mc lemn economisit! Preocupări pentru îndeplinirea acestei sarcini majore, de reducere a consumurilor specifice, am întîlnit și la Fabrica de prelucrare a lemnului din Constanța. Ancheta de față încearcă să reliefeze cîteva din problemele pe care le implică reducerea consumului de materii prime, respectiv al lemnului, principalul produs supus prelucrării in fabrica sus-amintită. Soluțiile in favoarea valorificării eficiente a lemnului, a înlăturării risipei sunt aplicate sub diferite aspecte, în cuprins întreg această acțiune fiind colectivul fabricii. Există aici, indiscutabil, o sănătoasă opinie de masă, rezultat al procesului de educație economică, astfel ca fiecare salariat să înțeleagă mai profund factorii principali care conduc la reducerea cheltuielilor materiale de Ca rezultat, colectivul de producție, muncă din secția coit mașini a chemat la întrecere toate secțiile fabricii pentru obținerea economiilor de material lemnos. Inițiatorii întrecerii s-au angajat să înscrie în acest an la rubrica de economii de material o valoare de 50.000 lei. Chemarea a fost primită cu entuziasm în toate sectoarele mari de prelucrare. „Buna gospodărire a lemnului — remarca tovarășul inginer Marin ȚICU, directorul fabricii — este urmărită pe tot fluxul de fabricație, de la recepția materiei prime și pînă la obținerea și livrarea produsului finit. Oricît de economicoase ar fi concepute utilajele de prelucrare, mintea și îndemînarea se pot influența pozitiv. In toate secțiile, la fiecare loc de muncă se acordă o atenție sporită fiecărui milimetru de lemn“. „Comparativ ,cu perioada corespunzătoare a anului trecut, ne spunea tovarășa ing. Maria HERMENEANU, nivelul economiilor din acest an este superior. Dar, lucrând și după proiectele executate în afara fabricii de diverși beneficiari și fiind obligați să executăm cotele de gabarit conform obligațiilor contractuale, deseori facem adevărată risipă, depășind normele de Dan SPIRIDON (Continuare in pag. a IlI-a) SUCCESE ALE MINERILOR OE LA EXPLOATAREA MEDGIDIA In primele cinci luni ale anului, minerii de la exploatarea Medgidia au obținut peste prevederile planului o producție globală de peste 600.000 lei, livrînd suplimentar, printre altele, 5.700 tone argilă. Excavatoriștii Nicolae Ciocan, Dumitru Ispas, buldozeristul Toma Dumitrescu, lăcătușii Vasile Cocora și Ion Custură s-au situat lună de lună printre fruntașii întrecerii socialiste. La linia de măcinare a minereurilor nemetalifere aflată in plină construcție, echipa de montori condusă de maistrul Valeriu Lupescu, lucrând un acord global, a realizat de la începutul anului o depășire a planului cu 10 la sută. Întreprinderea textilă „Dobrogeana“ — la a 35-a aniversare Angajamentele se materializează prin fapte concrete de muncă In luna mai, întreprinderea textilă „Dobrogeana“ a marcat cel de-al 35-lea an de existență, fiind una din cele mai vechi întreprinderi dobrogene și prima cu caracter textil de dincoace de Dunăre. O evoluție in istoria întreprinderii se consemnează abia după 1948, cînd a început o perioadă de continuă modernizare a unității și diversificare a producției. Doar și cîteva cifre sînt sugestive pentru drumul ascendent parcurs . Comparativ cu anul 1958, volumul producției marfă a crescut in acest an de patru ori, numărul sortimentelor s-a dublat, productivitatea muncii s-a triplat, volumul beneficiilor obținute iar crescut de la 4 milioane lei la 14 a milioane lei. Acest eveniment sărbătoresc coincide cu darea in funcțiune, de curind, cu două luni mai devreme, a noilor capacități din țesătorie. In perioada scursă de la începutul anului graficele întrecerii socialiste au înregistrat noi succese. Printre altele, in această perioadă s-au realizat peste plan 300 kg fire groase și 600 mp țesături groase. Printre semnatarele succesului amintit se numără și țesătoarele Ileana Coman, Aurelia Manta, Elena Dumitru, Ioana Dincă, filatoarele Maria Gheorghe, Victoria Neamțu și Maria Stanciu. Actualul cincinal a pus in fața colectivului întreprinderii textile „Dobrogeana“ sarcini deosebite, care plasează unitatea pe trepte mult superioare în privința realizărilor sale productive a gradului de participare la creaștrea valorilor materiale. Iar sectivul de aici este hotărit casă răspundă prin rezultate în spiritul responsabilității muncitorești și al hărniciei care-1 caracterizează. D. S. Anul XXVI nr. 7704 Marti, 29 mai 1973 4 pagini, 30 bani Avansul luat in primăvară la semănatul culturilor trebuie necontenit menținut prin executarea timp a tuturor lucrărilor de întretaținere. Potrivit datelor centralizate la zi unitățile agricole de stat și cooperatiste au încheiat prima prașilă mecanică la floarea-soarelui, iar prima prașilă manuală se apropie de sfirșit. In numeroase unități din raza consiliilor intercooperatiste Horia, Negru Vodă, Cobadin, la această cultură, care ocupă pe ansamblul județului 51.500 hectare, se apropie de sfirșit doua prașilă mecanică și a început a prașila a doua manuală. Subliniem intervenția promptă în lupta împotriva buruienilor a cooperatorilor din Topalu, Cobadin, Vodă și din alte localități. in Negru aceste unități întreg satul, chiar și țăranii cooperatori pensionari, din zori și pînă la căderea serii, întreaga populație activă este prezentă pe cîmp. Evoluează insă nesatisfăcător Radu APOSTOL (Continuare în pag. a III-a) ■ In bătălia lui, mani ouă bună de lucru folosită din pun. întreaga VULAȚIE ACTIVĂ DE A SĂLI MOBILIZATĂ LĂ URMĂTOARELE ACȚIUNII: -URGENTAREA PRĂȘITULUI— COMBAT ENERGICA A DĂUNĂTORILOR CULTURILOR-ASIGURAREA FURAJELOR - INSĂMINȚAREA CULTURILOR SUCCESIVE - PLANTAREA ULTIMELOR SUPRAFEȚE CU LEGUME IN PAGINA A 1V-A Comunicat comun cu privire la vizita oficială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, Hinni *r nn [UNK] mmrAAn llbULHC ütHUdtönU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei Neinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania între 26 și 29 iunie 1973. IN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU > a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a decorat, luni dupăamiază, cu ordinul: „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncitorească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți al ministrului afacerilor externe. Inmînind înalta distincție, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros pe sărbătorit. Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegalitate, când a adus o contribuție însemnată la lupta revoluționară din România — și apoi în anii de construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apreciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea acestei înalte aprecieri înseamnă punerea unor noi obligații, de viișitot, în munca pe care o are tovarășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica internațională a țării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăptui și în acest domeniu, nu cu mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de colaborare în Europa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes in activitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. A luat apoi cuvintul ministrul afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adincul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulțumesc partidului Partidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credința in clasa muncitoare, credința in partidul meu, credința in conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. Vizita în județele Constanța și Galați a lui Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian Continuîndu-și vizita pe care o face în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R., Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian, a făcut o călătorie în județele Constanța și Galați, unde s-a întîlnit cu tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și cu tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R. Oaspetele a vizitat Combinatul siderurgic de la Galați, Delta Dunării, stațiunile de pe litoralul Mării Negre, serele de la Mangalia Nord și obiective cultural-istorice de la Constanța.