Dobrogea Nouă, mai 1973 (Anul 26, nr. 7680-7706)

1973-05-29 / nr. 7704

s PROLETAR­ DIN TOATE TARILE, MNITI­VA­T ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I ' Fabrica de celuloză » și hirtie­ Palas­ ­ Exportul-cu 6 zile mai devreme! Intr-o convorbire cu tova­rășul ing. Ștefan DUMITRU, directorul Fabricii de celu­loză și hîrtie Palas, am re­ținut că, in ziua de 25 mai, unitatea amintită și-a înde­plinit planul lunar la pro­ducția de hîrtie destinată ex­portului, înregistrînd chiar o depășire de 11 tone de hîrtie. Fină la sf­irșitul lunii, fabrica va mai produce pes­te prevederi încă 200 tone d­e hîrtie pentru export. De asemenea, ritmul livrărilor către beneficiarii externi es­te susținut, atit pe calea fe­rată cît și pe mare, astfel că, în final, și livrările vor depăși cu 150 de tone de hîrtie nivelul planificat pen­tru această lună.­ ­ La întreprinderea­­­­ de electrocentrale:­­ O nouă instalație La întreprinderea de elec­­trocentrale din Constanța a­­ fost realizată de curind cea­­ de a patra linie de demine­­­­ralizare a apei, prin care se­­ asigură apa de adaus la ca­ ț­zanele din centrala termică. S De menționat că această li­­­­nie de demineralizare a apei­­ a fost realizată în atelierele­­ întreprinderii, cu forțe pro­­­­prii, în cadrul acțiunii de­­ autoutilaje. ^ Întreprinderea­­ integrată de lînă: i 15.000 mp­­ țesături ț peste plan­­ ) In această lună colectivul­­ întreprinderii integrate de 1 4 lună din Constanța a reali­­­­­­zat peste prevederile planu­­­­­­lui 15.000 mp țesături, sporul­­­­ de producție înregistrat de­­ 4 la începutul anului fiind de 1 ) peste 60.000 mp țesături. La i­­ aceste realizări, printre­­­i muncitoarele care și-au a­­r 7­dus un aport deosebit se nu­­­­­­mără țesătoarele Ioana Bir­­t 4­san, Levinei Menazu­, Leon­­­­­­tina Frîncu și altele. ^ ’ \ \ In întimpinarea zilei de 23 August In marea întrecere­­ NOI SUCCESE DE PRESTIGIU La Fabrica de prelucrare a lemnului Constanța Pentru economisirea materialului lemnos INITIATIVE $1 ACȚIUNI EFICIENTE 1 * 1 % Chemarea secției „croit mașini“: economii de materiale în valoare de 50.000 lei­ ü „Cheile“ economisirii lemnului se află și în mîna proiectanților! l­ Nici un centimetru de material lemnos risipit — deviză devenită o­­pinie de masă.Două noi soluții tehnologice = 220 mc lemn economisit! Preocupări pentru îndeplinirea acestei sarcini majore, de reducere a consumurilor specifice, am întîl­­nit și la Fabrica de prelucrare a lemnului din Constanța. Ancheta de față încearcă să reliefeze cîteva din problemele pe care le implică reducerea consumului de materii prime, respectiv al lemnului, prin­cipalul produs supus prelucrării in fabrica sus-amintită. Soluțiile in favoarea valorificării eficiente a lemnului, a înlăturării risipei sunt aplicate sub diferite aspecte, în cuprins întreg această acțiune fiind colectivul fabricii. Există aici, indiscutabil, o sănă­toasă opinie de masă, rezultat al procesului de educație economică, astfel ca fiecare salariat să înțe­leagă mai profund factorii princi­pali care conduc la reducerea chel­tuielilor materiale de Ca rezultat, colectivul de producție, muncă din secția c­oit mașini a chemat la întrecere toate secțiile fabricii pentru obținerea economiilor de­ material lemnos. Inițiatorii între­cerii s-au angajat să înscrie în a­­cest an la rubrica de economii de material o valoare de 50.000 lei. Chemarea a fost primită cu entuziasm în toate sectoarele mari de prelucrare. „Buna gospodărire a lemnului — remarca tovarășul inginer Marin ȚICU, directorul fabricii — este urmărită pe tot fluxul de fabrica­ție, de la recepția materiei prime și pînă la obținerea și livrarea pro­dusului finit. Oricît de economi­coase ar fi concepute utilajele de prelucrare, mintea și îndemînarea se pot influența pozitiv. In toa­te secțiile, la fiecare loc de muncă se acordă o atenție sporită fiecărui milimetru de lemn“. „Comparativ ,cu perioada cores­punzătoare a anului trecut, ne spunea tovarășa ing. Maria HER­­MENEANU, nivelul economiilor din acest an este superior. Dar, lucrând și după proiectele executate în a­­fara fabricii de diverși beneficiari și fiind obligați să executăm cotele de gabarit conform obligațiilor contractuale, deseori facem adevă­rată risipă, depășind normele de Dan SPIRIDON (Continuare in pag. a IlI-a) SUCCESE ALE MINERILOR OE LA EXPLOATAREA MEDGIDIA In primele cinci luni ale a­­nului, minerii de la exploata­rea Medgidia au obținut peste prevederile planului o produc­ție globală de peste 600.000 lei, livrînd suplimentar, prin­tre altele, 5.700 tone argilă. Excavatoriștii Nicolae Ciocan, Dumitru Ispas, buldozeristul Tom­a Dumitrescu, lăcătușii Vasile Cocora și Ion Custură s-au situat lună de lună prin­tre fruntașii întrecerii socia­liste. La linia de măcinare a mi­nereurilor nemetalifere afla­tă in plină construcție, echipa de montori condusă de mais­trul Valeriu Lupescu, lu­crând un acord global, a reali­zat de la începutul anului o depășire a planului cu 10 la sută. Întreprinderea textilă „Dobrogeana“ — la a 35-a aniversare Angajamentele se materializează prin fapte concrete de muncă In luna mai, întreprinderea textilă „Dobrogeana“ a marcat cel de-al 35-lea an de existență, fiind una din cele mai vechi întreprin­deri dobrogene și prima cu ca­racter textil de dincoace de Du­năre. O evoluție in istoria între­prinderii se consemnează abia după 1948, cînd a început o pe­rioadă de continuă modernizare a unității și diversificare a produc­ției. Doar și cîteva cifre sînt su­gestive pentru drumul ascendent parcurs . Comparativ cu anul 1958, volu­mul producției marfă a crescut in acest an de patru ori, numărul sortimentelor s-a dublat, produc­tivitatea muncii s-a triplat, volumul beneficiilor obținute iar crescut de la 4 milioane lei la 14 a milioane lei. Acest eveniment sărbătoresc coincide cu darea in funcțiune, de curind, cu două luni mai de­vreme, a noilor capacități din țe­­sătorie. In perioada scursă de la înce­putul anului graficele întrecerii socialiste au înregistrat noi suc­cese. Printre altele, in această perioadă s-au realizat peste plan 300 kg fire groase și 600 mp țe­sături groase. Printre semnatare­le succesului amintit se numără și țesătoarele Ileana Coman, Au­relia Manta, Elena Dumitru, Ioa­na Dincă, filatoarele Maria Gheorghe, Victoria Neam­țu și Maria Stanciu. Actualul cincinal a pus in fața colectivului întreprinderii texti­le „Dobrogeana“ sarcini deosebi­te, care plasează unitatea pe trepte mult superioare în privin­ța realizărilor sale productive a gradului de participare la crea­șt­rea valorilor materiale. Iar sectivul de aici este hotărit ca­să răspundă prin rezultate în spiri­tul responsabilității muncitorești și al hărniciei care-1 caracterizea­ză. D. S. Anul XXVI nr. 7704 Marti, 29 mai 1973 4 pagini, 30 bani Avansul luat in primăvară la se­mănatul culturilor trebuie necon­tenit menținut prin executarea timp a tuturor lucrărilor de între­ta­ținere. Potrivit datelor centralizate la zi unitățile agricole de stat și cooperatiste au încheiat prima pra­­șilă mecanică la floarea-soarelui, iar prima prașilă manuală se a­­propie de sfirșit. In numeroase u­­nități din raza consiliilor inter­­cooperatiste Horia, Negru Vodă, Cobadin, la această cultură, care ocupă pe ansamblul județului 51.500 hectare, se apropie de sfirșit doua prașilă mecanică și a început a prașila a doua manuală. Subliniem intervenția promptă în lupta îm­potriva buruienilor a cooperatori­lor din Topalu, Cobadin, Vodă și din alte localități. in Negru a­­ceste unități întreg satul, chiar și țăranii cooperatori pensionari, din zori și pînă la căderea serii, în­treaga populație activă este pre­zentă pe cîmp. Evoluează insă nesatisfăcător Radu APOSTOL (Continuare în pag. a III-a) ■ In bătălia­­ lui, mani ouă bună de lucru folosită din pun. întreaga VULAȚIE ACTIVĂ DE A SĂLI MOBILIZATĂ LĂ URMĂTOARELE ACȚIUNII: -URGENTAREA PRĂȘIT­ULUI— COM­BA­T ENERGICA A DĂUNĂTORILOR CULTURILOR-ASIGURAREA FURA­­JELOR - INSĂMINȚAREA CULTURILOR SUCCESIVE - PLANTAREA ULTIMELOR SUPRAFEȚE CU LEGUME IN PAGINA A 1V-A Comunicat comun cu privire la vizita ofi­cială în Republica San Marino a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, Hinni *r nn [UNK] mmrAAn ll­bULHC ütHUdtönU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ ÎN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La invitația președintelui fede­ral al Republicii F­ederale Germa­nia, dr. Gustav W. Heinemann, și a doamnei N­einemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, va face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizită oficială in Republica Federală Ger­mania între 26 și 29 iunie 1973. IN PREZENȚA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU > a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, a decorat, luni după­­amiază, cu ordinul: „Steaua Repu­blicii Socialiste România“, clasa I, pe tovarășul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor exter­ne, pentru îndelungată și rodnică activitate în mișcarea muncito­rească și pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socialismului, cu prilejul împlinirii virstei de 60­­ de ani. La solemnitate au luat parte to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, secre­tarul Consiliului de Stat, Nicolae­­ Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți al ministrului afacerilor externe. Inmînind înalta distincție, tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU a fe­licitat călduros pe sărbătorit. Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu Aș dori ca în numele conducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii virstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România. Desigur, aceasta este o vîrstă încă tînără, dar în acești ani to­varășul Macovescu a desfășurat o intensă activitate — și în ilegali­tate, când a adus o contribuție în­semnată la lupta revoluționară din România —­ și apoi în anii de con­strucție socialistă, mai cu seamă în domeniul politicii internaționale Deci, prin acordarea acestei înalte distincții se dă și o înaltă apre­ciere activității pe care tovarășul Macovescu a depus-o în acești ani. Dar, așa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea aces­tei înalte aprecieri înseamnă punerea unor noi obligații, de vii­și­tot, în munca pe care o are to­varășul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, ținând seama de politica internațională a țării noas­tre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internațional se poa­te prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate intensă pen­tru a se înfăptui și în acest do­meniu, nu cu­ mai bune condițiuni, politica României de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întă­rire a colaborării cu țările socia­liste, cu țările în curs de dezvol­­tare, cu toate statele lumii, pentru realizarea politicii generale a ță­rii noastre de colaborare în Eu­ropa, de pace in întreaga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și în viitor o activitate bună in această direcție. Ii doresc încă o dată deplin succes in ac­tivitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire. A luat apoi cuvintul ministrul a­­facerilor externe, care, adresîndu-se secretarului general al Partidului Comunist Român, celorlalți tova­răși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc din adincul ființei, al conștiinței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoastră. Prin dumnea­voastră mulțumesc partidului­ Par­tidului Comunist Român, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut par­tidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămintul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa munci­toare, să-i înțeleg perfect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reușit, alteori nu, dar nicio­dată nu s-a stins, nu se va stinge credința in clasa muncitoare, cre­dința in partidul meu, credința in conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o poli­tică externă cum nu a avut nicio­dată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O faceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinci­ozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidu­lui nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți condu­cători de partid și de stat s-au în­treținut cordial cu sărbătoritul. Vizita în județele Constanța și Galați a lui Jan Luyten, membru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian Continuîndu-și vizita pe care o face în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R., Jan Luyten, mem­bru al Biroului Național, secretar al P. S. Belgian, a făcut o călăto­rie în județele Constanța și Galați, unde s-a întîlnit cu tovarășul Va­­sile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și cu tovară­șul Constantin Dăscălescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean Galați al P.C.R. Oaspetele a vizitat Combinatul siderurgic de la Galați, Delta Du­nării, stațiunile de pe litoralul Mării Negre, serele de la Mangalia Nord și obiective cultural-istorice de la Constanța.

Next