Dobrogea Nouă, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7785-7810)
1973-09-01 / nr. 7785
V( Í PROLETARI DIN TOATE TARILE, INIȚIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DOBROGEA -perimetru mereu inedit al inspirației artistice ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI IDEOLOGIC AL PARTIDULUI — OAMENII DE ARTA ZUGRĂVESC REALITĂȚILE VIEȚII NOASTRE NOI, SOCIALISTE 1 nr. 7785 Anul XXVIIZ3BBC Sîmbătă, CRONICA 1 septembrie ___________ vis JUDEȚULUI 6 pagini, • Informații • Note 30 bani • Reportaje • infern----------------------- nări • Sport ORGANIZAȚIILE DE PARTIDI VIZITA TOVARĂȘULUI în fruntea acțiunii de economisire și COMBUStilului ȘI ENERGIEI ELECTRICE In marea întrecere patriotică pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate, organizațiile de partid, de sindicat și tineret din județul Constanța și-au concentrat atenția pe direcția realizării unui regim sever de economii de materii prime și materiale, de energie electrică și combustibil, de timp etc. Despre modul în care muncesc comuniștii pentru traducerea în viață a acestui deziderat ne-au vorbit cîțiva secretari ai comitetelor de partid, iar relatările lor le consemnăm în rîndurile de față. Carol KONTZ, secretarul comitetului de partid de la I.P.M.C. „Anul acesta întreprinderea noastră împlinește 20 ani de la înființare. Cu acest prilej comuniștii organizației noastre au lansat numeroase inițiative, unele din acestea țintind spre folosirea rațională a betonului, a energiei electrice și combustibilului. Organizațiile noastre de partid au dezbătut în adunări de partid modul cum se îndeplinesc măsurile adoptate în acest sens, comuniștii au primit sarcini de a răspunde de buna gospodărire a locurilor de muncă, au fost activizate toate formele muncii politico-educative de masă pentru combaterea risipei. S-a reușit astfel, ca prin munca de la om la om, desfășurată de comuniștii celor 3 organizații de bază să determinăm pe fiecare muncitor, inginer și tehnician de a spune uu risipei. De mare audiență au fost dezbaterile pe bază de întrebări și răspunsuri, organizate ad-hoc, in pauze și după program, pe tema risipei, a neglijenței și nepăsării manifestate in unele locuri de muncă. Sunt laudative acțiunile de acest fel organizate de Ion Paraschiv (Atelierul III), Gheorghe Pavel (Atelierul II), Ion Dragomir (Centrale betoane), Tudor Dumitru (Metal-carcase) și alții. Ca urmare a intensificării muncii politico-educative pe linia dezvoltării simțului gospodăresc la întregul colectiv de muncă, betoniștii au redus consumul de abur cu peste 4.000 tone, s-au economisit 151 tone metal, 160 tone ciment și 260.000 kWh energie electrică, cum, pe baza chemării lansate de comitetul de partid, se luptă pentru a economisi lunar 20 tone metal, realizarea prin autodotare 48 utilaje și instalații tehnologice, a cu mai multă energie electrică și combustibil“. Tudor GÎRBĂ, secretarul comitetului de partid de la I.P.L. Constanța: „Este binecunoscută inițiativa lansată în unitatea noastră : „Să lucrăm o zi pe săptămînă cu material economisit“. Recent, organizația de partid din schimbul A furnire a lansat o nouă inițiativă : „Nici o mașină sub randamentul planificat“. Tocmai datorită inițiativelor lansate, care au dinamizat gîndirea creatoare a celor trei schimburi, s-au putut realiza 270 mc material lemnos. Este absolut necesar să menționez că în munca politico-educativă, organizată și condusă de comitetul de partid, un rol important îl au colectivele de agitatori. La ultima instruire a lor am accentuat pe combaterea cu toată tăria a risipei de material lemnos, a energiei electrice și combustibilului. Agitatorii Filiali Popa, Iancu Arman, Cornel Irimia au sesizat că la sectorul montaj-ambalaj se risipesc șuruburi pentru lemn, butoni din plastic, alte repere cuie, din materiale auxiliare pentru mobilă, dar au și luat măsuri de înlăturare a nepăsării unor muncitori. Alexandru Bratu, Dumitru Crăcea și Petre Bănică au demonstrat cum în sectorul croit cherestea — mașinii, s-au redus consumurile de material lemnos, aplicînd metoda croirii simultane a reperelor mari cu cele mici. La agregatul de croit pal, agitatorii Zamfir Vlăsceanu și Ion Enache au aplicat diagrame mai raționale de croire, ceea ce a dus la creșterea randamentului de utilizare a acestui material“. In ancheta noastră, în afară de metodele și realizările relatate de cei doi secretari de partid, am surprins și alte aspecte din activitatea organizațiilor de partid, care demonstrează pregnant voința miniștilor, a celorlalți oameni caai muncii de a gospodări cu simț de răspundere bunurile obștești, de a aplica cele mai optime soluții pentru economisirea energiei electrice și a combustibilului. La Revizia de vagoane s-au realizat economii în valoare de 130.000 lei, întreprinderea electrocentrale Constanța realizat o economie de 975.000 lei. Sunt doar citeva exemple grăitoare cu privire la preocupările pentru o cia mai bună gospodărire și folosire a utilajelor de orice fel, ca și pe această fide să dobândească avansuri în îndeplinirea sarcinilor economice ale unităților. N. DAN în orice condiții, în orice împrejurări SA EVITAM RISIP A ! Freamăt neîncetat al brațelor de oțel ale portului. Foto : Virginia CIOROBEA mm CAMPANIA ÎNSĂMÂNȚĂRILOR DE TOAMNA BATE LA USA ! RITMUL ARATURILOR ESTE NESATISFACATOR FOARTE URGENT, IN TOATE UNITĂȚILE, SA SE ÎNCHEIE ACEASTĂ IMPORTANTĂ LUCRARE PENTRU RECOLTA VIITOARE DE GRIU Piuă ieri dimineață, în cooperativele agricole din cuprinsul județului s-au efectuat arături pentru însămînțările de toamnă pe 76.063 hectare ceea ce reprezintă 53 la sută din suprafața prevăzută. După cum rezultă din harta pe care o publicăm, suprafețele cele mai mari au fost arate în unitățile care fac parte din consiliile intercooperatiste de la Cernavodă, Sibioara, Adamclisi, Dorobanțu, Cogealac și altele. In ultimele zile printr-o organizare mai rațională a folosirii tractoarelor, ritmul arăturilor a fost intensificat și în unitățile din cadrul consiliilor intercooperatiste de la Ostrov, Băneasa. La cooperativele agricole de la Almalău sînt folosite zilnic la arat zece tractoare. Din cele 900 hectare ce se însămînțează cu grîu 620 hectare au fost arate. Pe primele suprafețe arate se execută lucrări de întreținere. Au fost de asemenea arate pentru însămînțările de toamnă peste 70 prevăzute la sută din suprafețele în cooperativele de la Aiimanu, Cochirleni, Năvodari, Corbu de Sus și Corbu de Jos. Apropierea semănatului impune însă urgentarea arăturilor în întreg județul. Mai sunt încă nearate suprafețe mari — peste 15.000 hectare — care au fost ocupate cu in, mătăriche, fasole și alte culturi, bune premergătoare pentru grîu, dar în ultimele patru zile s-au arat mai puțin 3.000 hectare deoarece terenurile amintite continuă să fie ocupate cu resturi vegetale. Se acționează încă lent la recoltarea porumbului siloz. In mai mult de zece zile din cele 15.658 hectare porumbeilor în cultură pură s-au recoltat doar 5.850 hectare, în diferite zone ale județului, îndeosebi la Ostrov, Băneasa, Cernavodă, Sîrșova, Mihai Viteazul și în alte consilii intercooperatiste, floarea-soarelui pe mari suprafețe se poate recolta, dar această lucrare n-a început. Așa cum s-a apreciat la recenta plenară lărgită cu activul din agricultură a Comitetului județean de partid recoltatul floriisoarelui să se încheie în 10—12 zile bune de lucru iar pentru a grăbi eliberarea terenului să se recolteze și manual. Se poate trece de asemenea în zonele amintite la recoltarea mai devreme a porumbului pe unele suprafețe asigurîndu-se condiții în unități de uscare a acestuia, iar cocenii să fie imediat însilozați. In felul acesta se poate asigura ca pînă cel tîrziu la 15 septembrie să fie arată întreaga suprafață destinată vnsămînțărilor de toamnă. Fină la începerea semănatului orzului, peste citeva zile, apoi a grîului, în toate cooperativele agricole să se ia măsuri de întreținere a arăturilor, accelerarea ritmului de lucru la fertilizarea și îndeosebi de folosire a îngrășămintelor naturale. Radu APOSTOL Situația arăturilor pentru însămînțările de toamnă în cooperativele agricole, pe bază de consilii intercooperatiste, in dimineața zilei de 31 august (în procente față de pian). NICOLAE CEAUȘESCU în republica cuba Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățească, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și populație, situată în extremitatea răsăriteană a țării și considerată leagănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt însoțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României și Cubei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale in această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă in limbile română și spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroși locuitori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române și cubaneze, iau loc în mașini deschise, îndreptîndu-se spre centrul orașului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, nînd de fabrici de zahăr, de dispuciment și încălțăminte, de textile și produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sînt situate zona portului, care dispune de conndiții naturale deosebit de prielnice ce au permis ca orașul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, orașul celor mai vechi mărturii revoluționare cubaneze. Aici se află mormântul lui Jose Martí, „apostolul revoluției“, căzut eroic pe cimpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum și monumentul înălțat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, intr-o dimineață de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecției naționale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare in ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană orașului —, adevărat simbol al a asupririi și violenței, cetatea inexpugnabilă era socotită a zbirilor regimului de tiranie al lui Battista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați revoluționari, în frunte cu Fidel Castro, și din care făceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, eroică a demonstrat această acțiune că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil, așa cum credeau exponenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurecționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revoluției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe : „Cazarmă transformată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie“, unde au venit să învețe carte in primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu același elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar are loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, in numele tuturor copiilor care învață aici. „Cunoaștem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada — asalt întreprins de un grup de curajoși tineri conduși de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro, pionierii din Cuba de astăzi și întregul nostru popor și-au intensificat eforturile pentru a obține succese și mai mari asigurând înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteți un salut călduros pionierilor din țara dumneavoastră și vă dorim ședere plăcută in orașul nostru“. De tovarășul Nicolae Ceaușescu și de tovarășa Elena Ceaușescu, de tovarășul Fidel Castro și de ceilalți tovarăși români și cubanezi se apropie un grup de pionieri, prinzîndu-le de gît eșarfele de culoare alb și albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează muzeul care a fost amenajat intr-o aripă a fostei cazarme și care evocă toate marile momente ale luptei revoluționare a poporului cubanez. Solii poporului român primesc explicații amănunțite asupra diferitelor etape ale acestei lupte, începînd cu războiul împotriva colonialiștilor spanioli și terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba intr-un stat cu adevărat liber, ai cărui cetățeni, deveniți stăpini pe propriile destine, duc astăzi o viață demnă. Oaspeții stăruie mai sunt expuse mult în sala în care documentele privind procesul înscenat de regimul lui Battista tînărului revoluționar Fidel Castro. Pe mari panouri sunt reproduse citate din inflăcăratul rechizitoriu adresat de Fidel Castro de pe banca acuzării, unde sa afla, împotriva regimului de asuprire. „Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro — și, intr-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, și nu putea să nu fie decit de partea revoluției. Intr-o altă sală sunt expuse foi (Continuare în pag. a VI-a) CE VEJI SEMANA DACA NU AJI ASIGURAT SAMÍNTA ? — Am luat măsuri și am organizat munca în trei schimburi, pentru a putea termina la timp condiționatul celor peste 20.000 tone de grîu destinat însămînțărilor de toamnă. Termenul de la care nu ne putem abate — 10 septembrie, ne declară inginerul Aurel ANTOHI, șeful Centrului de condiționare a semințelor Constanța. Intr-adevăr, la bazele de recepție din Constanța, Negru Vodă, Nicolae Bălcescu și Medgidia, se desfășoară în aceste zile o activitate intensă. Cele 40 de selectoare aflate în dotația lor funcționează zi și noapte. Pînă acum a fost condiționată pe soluri aproape întreaga cantitate de 20.565 tone de grîu din care 14.150 tone pentru cooperativele agricole. Pentru 15.000 tone sămînță de grîu condiționată s-au luat probe de laborator, iar pentru 10.000 tone s-au emis buletine de certificare a calității. Față de ritmul în care se lucrează, se poate afirma că nu sunt probleme deosebite de condiționare a semințelor. La baza de recepție din Negru Vodă se condiționează numai grîu din soiul „Aurora“, la Nicolae Bălcescu, grîu din soiul „Caucaz“, la Medgidia, soiurile „Bezostaia“ și „Excelsior“. Soiurile elită au fost și sunt condiționate numai la Constanța. Astfel pericolul amestecului de sămînță este exclus. Condiționarea semințelor de grîu merge, așadar, bine. Nu același lucru se poate spune însă despre livrarea acestora către unitățile agricole beneficiare. In ziua de 28 august, bazele de recepție nu livraseră decit 500 tone din cele 10.000 tone de griu condiționat. In afară de cooperativele agricole de la Oltina, Lanurile, Coslugea, Dulcești și alte citeva, care ridicaseră între 10 și 50 tone de grîu din cantitățile prevăzute, toate celelalte cooperative agricole nu ridicaseră nici un bob de grîu. Amintim aici, în primul rînd, cooperativele agricole de la Chirnogeni, Bărăganu, Piatra, Cogealac, Nistorești, Mihai Viteazul și altele care au de ridicat cele mai mari cantități. Șefii de depozite sînt prezenți la lucru de la ora S dimineața pînă la ora 22. Au fost asigurați și laboranți la punctele de livrare pentru a mijloci eliberarea cit mai operativă a certificatelor de calitate. Dar toate aceste măsuri nu-și pot dovedi eficiența din moment ce unitățile agricole nu se grăbesc să-și ridice sămînță. Este adevărat că desfășurătorul pe baza căruia se livrează sămînță la unitățile cultivatoare a sosit în ziua de 22 august la Centrul de condiționare a semințelor. Dar de atunci au trecut atîtea zile. Faptul că din 14.150 tone de grîu nu s-au ridicat decit 500 de tone constituie un semnal de alarmă. Direcția generală a agriculturii trebuie să impulsioneze neîntîrziat această acțiune. Semănatul grîului nu poate fi aminat. Gengel KAIALI