Dobrogea Nouă, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7785-7810)

1973-09-01 / nr. 7785

V( Í PROLETARI DIN TOATE TARILE, INIȚI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DOBROGEA -perimetru mereu inedit al inspirației artistice ÎN SPIRITUL PROGRAMULUI IDEOLOGIC AL PARTIDULUI — OAMENII DE ARTA ZU­GRĂVESC REALITĂȚILE VIE­ȚII NOASTRE NOI, SOCIA­LISTE 1 nr. 7785 Anul XXVI­IZ3BBC Sîmbătă, CRONICA 1 septembrie ___________ vis JUDEȚULUI 6 pagini, • Informații • Note 30 bani • Reportaje • infern­----------------------- nări • Sport ORGANIZAȚIILE DE PARTID­­I VIZITA TOVARĂȘULUI în fruntea acțiunii de economisire și COMBUStilului ȘI ENERGIEI ELECTRICE In marea întrecere patriotică pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate, organizațiile de partid, de sindicat și tineret din județul Constanța și-au concentrat atenția pe direcția realizării unui regim sever de economii de mate­rii prime și materiale, de energie electrică și combustibil, de timp etc. Despre modul în care muncesc comuniștii pentru traducerea în viață a acestui­ deziderat ne-au vorbit cîțiva secretari ai comitete­lor de partid, iar relatările lor le consemnăm în rîndurile de față. Carol KONTZ, secretarul comi­tetului de partid de la I.P.M.C. „A­­nul acesta întreprinderea noastră împlinește 20 ani de la înființare. Cu acest prilej comuniștii organi­zației noastre au lansat numeroase inițiative, unele din acestea țin­tind spre folosirea rațională a be­tonului, a energiei electrice și combustibilului. Organizațiile noas­tre de partid au dezbătut în adu­nări de partid modul cum se înde­plinesc măsurile adoptate în acest sens, comuniștii au primit sarcini de a răspunde de buna gospodări­re a locurilor de muncă, au fost activizate toate formele muncii po­litico-educative de masă pentru combaterea risipei. S-a reușit ast­fel, ca prin munca de la om la om, desfășurată de comuniștii ce­lor 3 organizații de bază să deter­minăm pe fiecare muncitor, ingi­ner și tehnician de a spune uu ri­sipei. De mare audiență au fost dez­baterile pe bază de întrebări și răspunsuri, organizate ad-hoc, in pauze și după program, pe tema risipei, a neglijenței și nepăsării manifestate in unele locuri de muncă. Sunt laudative acțiunile de acest fel organizate de Ion Paras­­chiv (Atelierul III), Gheorghe Pa­vel (Atelierul II), Ion Dragomir (Centrale betoane), Tudor Dumitru (Metal-carcase) și alții. Ca urmare a intensificării mun­cii politico-educative pe linia dez­­voltării simțului gospodăresc la în­tregul colectiv de muncă, betoniș­­tii au redus consumul de abur cu peste 4.000 tone, s-au economisit 151 tone metal, 160 tone ciment și 260.000 kWh energie electrică, cum, pe baza chemării lansate­­­ de comitetul de partid, se luptă pen­tru a economisi lunar 20 tone me­tal, realizarea prin autodotare 48 utilaje și instalații tehnologice, a cu­ mai multă energie electrică și combustibil“. Tudor GÎRBĂ, secretarul comi­tetului de par­tid de la I.P.L. Con­stanța: „Este binecunoscută iniția­tiva lansată în unitatea noastră : „Să lucrăm o zi pe săptămînă cu material economisit“. Recent, orga­nizația de partid din schimbul A furnire a lansat o nouă inițiativă : „Nici o mașină sub randamentul planificat“. Tocmai datorită iniția­tivelor lansate, care au dinamizat gîndirea creatoare a celor trei schimburi, s-au putut realiza 270 mc material lemnos. Este absolut necesar să mențio­nez că în munca politico-educati­­vă, organizată și condusă de comi­tetul de partid, un rol important îl au colectivele de agitatori. La ul­tima instruire a lor am­ accentuat pe combaterea cu toată tăria a ri­sipei de material lemnos, a ener­giei electrice și combustibilului. A­­gitatorii Filiali Popa, Iancu Ar­­man, Cornel Irimia au sesizat că la sectorul montaj-ambalaj se risi­pesc șuruburi pentru lemn, butoni din plastic, alte repere cuie, din materiale auxiliare pentru mobilă, dar au și luat măsuri de înlătura­re a nepăsării unor muncitori. A­­lexandru Bratu, Dumitru Crăcea și Petre Bănică au demonstrat cum în sectorul croit cherestea — ma­șini­i, s-au redus consumurile de material lemnos, aplicînd metoda croirii simultane a reperelor mari cu cele mici. La agregatul de croit pal, agitatorii Zamfir Vlăsceanu și Ion Enache au aplicat diagrame mai raționale de croire, ceea ce a dus la creșterea randamentului de utilizare a acestui material“. In ancheta noastră, în afară de metodele și realizările relatate de cei doi secretari de partid, am surprins și alte aspecte din activi­tatea organizațiilor de partid, care demonstrează pregnant voința miniștilor, a celorlalți oameni ca­ai muncii de a gospodări cu simț de răspundere bunurile obștești, de a aplica cele mai optime soluții pen­tru economisirea energiei electrice și a combustibilului. La Revizia de vagoane s-au realizat economii în valoare de 130.000 lei, întreprinde­rea electrocentrale Constanța realizat o economie de 975.000 lei.­­ Sunt doar citeva exemple grăitoare cu privire la preocupările pentru o cia mai bună gospodărire și folosi­re a utilajelor de orice fel, ca și pe această fide să dobândească a­­vansuri în îndeplinirea sarcinilor economice ale unităților. N. DAN în orice condiții, în orice împrejurări SA E­VITAM RIS­IP A ! Freamăt neîncetat al brațelor de oțel ale portului. Foto : Virginia CIOROBEA mm CAMPANIA ÎNSĂMÂNȚĂRILOR DE TOAMNA BATE LA USA ! RITMUL ARATURILOR ESTE NESATISFACATOR FOARTE URGENT, IN TOATE UNITĂȚILE, SA SE ÎNCHEIE ACEASTĂ IMPORTANTĂ LUCRARE PENTRU RECOLTA VIITOARE DE GRIU Piuă ieri dimineață, în coopera­tivele agricole din cuprinsul jude­țului s-au efectuat arături pentru însămînțările de toamnă pe 76.063 hectare ceea ce reprezintă 53 la su­tă din suprafața prevăzută. După cum rezultă din harta pe care o publicăm, suprafețele cele mai mari au fost arate în unitățile ca­re fac parte din consiliile intercoo­­peratiste de la Cernavodă, Sibioa­­ra, Adamclisi, Dorobanțu, Cogea­­lac și altele. In ultimele zile prin­­tr-o organizare mai rațională a fo­losirii tractoarelor, ritmul arăturilor a fost intensificat și în unitățile din cadrul consiliilor intercooperatiste de la Ostrov, Băneasa. La coopera­tivele agricole de la Almalău sînt folosite zilnic la arat zece tractoa­re. Din cele 900 hectare ce se însă­­mînțează cu grîu 620 hectare au fost arate. Pe primele suprafețe a­­rate se execută lucrări de întreți­nere. Au fost de asemenea arate pentru însămînțările de toamnă peste 70 prevăzute la sută din suprafețele în cooperativele de la Aiimanu, Cochirleni, Năvodari, Corbu de Sus și Corbu de Jos. A­­propierea semănatului impune însă urgentarea arăturilor în întreg ju­dețul. Mai sunt încă nearate supra­fețe mari — peste 15.000 hectare — care au fost ocupate cu in, mătă­­riche, fasole și alte culturi, bune premergătoare pentru grîu, dar în ultimele patru zile s-au arat mai puțin 3.000 hectare deoarece tere­nurile amintite continuă să fie ocu­pate cu resturi vegetale. Se acționează încă lent la recol­tarea porumbului siloz. In mai mult de zece zile din cele 15.658 hectare porumb­eilor în cultură pu­ră s-au recoltat doar 5.850 hectare, în diferite zone ale județului, în­deosebi la Ostrov, Băneasa, Cerna­vodă, S­îrșova, Mihai Viteazul și în alte consilii intercooperatiste, floa­­rea-soarelui pe mari suprafețe se poate recolta, dar această lucrare n-a început. Așa cum s-a apreciat la recenta plenară lărgită cu activul din agricultură a Comitetului ju­dețean de partid recoltatul florii­­soarelui să se încheie în 10—12 zile bune de lucru iar pentru a grăbi eliberarea terenului să se re­colteze și manual. Se poate trece de asemenea în zonele amintite la recoltarea mai devreme a porum­bului pe unele suprafețe asigurîn­­du-se condiții în unități de uscare a acestuia, iar cocenii să fie ime­diat însilozați. In felul acesta se poate asigura ca pînă cel tîrziu la 15 septembrie să fie arată întreaga suprafață destinată vnsămînțărilor de toamnă. Fină la începerea se­mănatului orzului, peste citeva zile, apoi a grîului, în toate cooperative­le agricole să se ia măsuri de în­treținere a arăturilor, accelerarea ritmului de lucru la fertilizarea și îndeosebi de folosire a îngrășămin­telor naturale. Radu APOSTOL Situația arăturilor pentru însămînțările de toamnă în coo­perativele agricole, pe bază de consilii intercooperatiste, in di­mineața zilei de 31 august (în procente față de pian). NICOLAE CEAUȘESCU în republica cuba Vineri dimineața, în cea de-a treia zi a vizitei în Cuba frățeas­că, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, împreună cu tova­rășa Elena Ceaușescu, și celelalte persoane oficiale române au fost oaspeții orașului Santiago de Cu­ba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafață și popu­lație, situată în extremitatea răsă­riteană a țării și considerată lea­gănul revoluției cubaneze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu sunt în­soțiți de tovarășul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernu­lui Revoluționar, și de tovarășa Vilma Espin, președinta Federației femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Ma­­ceo“, conducătorii României și Cu­bei sunt salutați de comandantul Juan Almeida, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale in­ această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu dra­pele românești și cubaneze, cu un mare portret al tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de o lozincă in limbile română și spaniolă : „Pro­vincia Oriente urează bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro trec în revistă compania de onoare ali­niată pe aeroport. Numeroși locui­tori ai orașului, aflați în incinta aeroportului, ovaționează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Fidel Castro, celelal­te persoane oficiale române și cu­baneze, iau loc în mașini deschise, îndreptîndu-se spre centrul orașu­lui, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, nînd de fabrici de zahăr, de dispu­­ci­ment și încălțăminte, de textile și produse alimentare, de o impor­tantă rafinărie de petrol. Majori­tatea obiectivelor sînt­ situate zona portului, care dispune de con­­n­diții naturale deosebit de prielni­ce ce au permis ca orașul să cu­noască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, orașul celor mai vechi mărturii re­voluționare cubaneze. Aici se află mormântul lui Jose Martí, „apos­tolul revoluției“, căzut eroic pe cimpul de luptă în 1895, în timpul războiului de eliberare de sub ju­gul colonial, precum și monumen­tul înălțat în memoria sa. Mai pre­sus de toate, Santiago de Cuba este orașul unde, intr-o dimineață de iulie, cu două decenii în urmă, ră­păitul sec al mitralierelor anunța lumii începutul insurecției naționa­le cubaneze, încununată cu instau­rarea puterii populare in ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană orașului —, adevărat simbol al a­ a­supririi și violenței, cetatea inexpugnabilă era socotită a zbirilor regimului de tiranie al lui Bat­tista, aici erau instruite și găzduite unitățile sale de elită. Asupra a­­cestei garnizoane, în zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri și înflăcărați revoluționari, în frun­te cu Fidel Castro, și din care fă­ceau parte, printre alții, Raul Castro și Abel Santamaria, au lansat un atac cu o îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reușit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanți, mulți au fost uciși, printre care și Abel Santamaria, mulți alții fiind prinși și judecați, eroică a demonstrat această acțiune că regimul dictatorial este departe de a fi in­vulnerabil, așa cum credeau expo­nenții lui, că el este condamnat de istorie la dispariție. De aici, de la Moncada, flacăra mișcării insurec­ționale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverșunate, la doborîrea tiraniei, la victoria revo­luției. Astăzi, pe frontispiciul Moncadei se poate citi o inscripție scrisă cu litere uriașe : „Cazarmă transfor­mată în școală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul școlar „26 iulie“, unde au venit să învețe carte in primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluționară și, alături de ei, foștii combatanți, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu a­­celași elan revoluționar uneltele construcției socialiste, tot așa cum au fost mînuite armele insurecției. La intrarea în complexul școlar are loc o emoționantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeților, in numele tuturor copiilor care înva­ță aici. „Cunoaștem luptele po­porului român — se spune în me­sajul citit de ea —, ca și marile succese în dezvoltarea economică și socială realizate de dumneavoas­tră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a a­­saltului eroic asupra cazărmii Mon­cada — asalt întreprins de un grup de curajoși tineri conduși de iubi­tul nostru conducător, comandan­tul Fidel Castro­­, pionierii din Cuba de astăzi și întregul nostru popor și-au intensificat eforturile pentru a obține succese și mai mari asigurând înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteți un salut călduros pionierilor din țara dumneavoastră și vă dorim­ ședere plăcută in orașul nostru“. De tovarășul Nicolae Ceaușescu și de tovarășa Elena Ceaușescu, de tovarășul Fidel Castro și de cei­lalți tovarăși români și cubanezi se apropie un grup de pionieri, prin­­zîndu-le de gît eșarfele de culoare alb și albastru, semnul distinctiv al pionierilor din Cuba. In continuare, se vizitează mu­zeul care a fost amenajat intr-o a­­ripă a fostei cazarme și care evo­că toate marile momente ale lup­tei revoluționare a poporului cu­banez. Solii poporului român primesc explicații amănunțite asupra dife­ritelor etape ale acestei lupte, în­­cepînd cu războiul împotriva colo­nialiștilor spanioli și terminînd cu luptele din Sierra Maestra, care au transformat, pentru prima dată, Cuba intr-un stat cu adevărat li­ber, ai cărui cetățeni, deveniți stă­­pini pe propriile destine, duc as­tăzi o viață demnă. Oaspeții stă­ruie mai sunt expuse mult în sala în care documentele privind procesul înscenat de regimul lui Battista tînărului revoluționar Fi­del Castro. Pe mari panouri sunt reproduse citate din inflăcăratul rechizitoriu adresat de Fidel Cas­tro de pe banca acuzării, unde sa afla, împotriva regimului de asu­prire. „Istoria mă va absolvi“ — spunea atunci Fidel Castro — și, intr-adevăr, istoria a dovedit că dreptatea a fost, și nu putea să nu fie decit de partea revoluției. Intr-o altă sală sunt expuse foi (Continuare în pag. a VI-a) CE VEJI SEMANA DACA NU AJI ASIGURAT SAMÍNTA ? — Am luat măsuri și am orga­nizat munca în trei schimburi, pentru a putea termina la timp condițion­atul celor peste 20.000 to­ne de grîu destinat însămînțărilor de toamnă. Termenul de la care nu ne putem abate — 10 septem­brie, ne declară inginerul Aurel ANTOHI, șeful Centrului de con­diționare a semințelor Constanța. Intr-adevăr, la bazele de recep­ție din Constanța, Negru Vodă, Nicolae Bălcescu și Medgidia, se desfășoară în aceste zile o acti­vitate intensă. Cele 40 de selec­toare aflate în dotația lor func­ționează zi și noapte. Pînă acum a fost condiționată pe soluri a­­proape întreaga cantitate de 20.565 tone de grîu din care 14.150 tone pentru cooperativele agricole. Pentru 15.000 tone sămînță de grîu condiționată s-au luat probe de laborator, iar pentru 10.000 to­ne s-au emis buletine de certifi­care a calității. Față de ritmul în care se lucrează, se poate afirma că nu sunt probleme deosebite de condiționare a semințelor. La baza de recepție din Negru Vodă se condiționează numai grîu din so­iul „Aurora“, la Nicolae Bălcescu, grîu din soiul „Caucaz“, la Medgi­dia, soiurile „Bezostaia“ și „Ex­celsior“. Soiurile elită au fost și sunt condiționate numai la Con­stanța. Astfel pericolul amestecu­lui de sămînță este exclus. Condiționarea semințelor de grîu merge, așadar, bine. Nu ace­lași lucru se poate spune însă despre livrarea acestora către u­­nitățile agricole beneficiare. In ziua de 28 august, bazele de re­cepție nu livraseră decit 500 tone din cele 10.000 tone de griu con­diționat. In afară de cooperativele agricole de la Oltina, Lanurile, Coslugea, Dulcești și alte citeva, care ridicaseră între 10 și 50 tone de grîu din cantitățile prevăzute, toate celelalte cooperative agricole nu ridicaseră nici un bob de grîu. Amintim aici, în primul rînd, cooperativele agricole de la Chir­­nogeni, Bărăganu, Piatra, Cogea­­lac, Nistorești, Mihai Viteazul și altele care au de ridicat cele mai mari cantități. Șefii de depozite sînt prezenți la lucru de la ora S dimineața pînă la ora 22. Au fost asigurați și laboranți la punctele de livrare pentru a mijloci elibe­rarea cit mai operativă a certifi­catelor de calitate. Dar toate a­­ceste măsuri nu-și pot dovedi efi­ciența din moment ce unitățile agricole nu se grăbesc să-și ridice sămînță. Este adevărat că desfășu­rătorul pe baza căruia se livrează sămînță la unitățile cultivatoare a sosit în ziua de 22 august la Centrul de condiționare a semin­țelor. Dar de atunci au trecut atî­­tea zile. Faptul că din 14.150 tone de grîu nu s-au ridicat decit 500 de tone constituie un semnal de alarmă. Direcția generală a agri­culturii trebuie să impulsioneze neîntîrziat această acțiune. Semă­­natul grîului nu poate fi aminat. Gengel KAIALI

Next