Dobrogea Nouă, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7785-7810)

1973-09-15 / nr. 7797

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE; UNIȚI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA Al P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI nr. 7797 Sîmbătă, 15 septembrie 1973 6 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN­ ECUADOR Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Români­a, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită proto­colară, la Palatul­ Național, preșe­dintelui Republicii Ecuador, gene­ral Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. într-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate proble­me privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dez­voltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și co­laborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de in­teres reciproc ale situației inter­naționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda preziden­țială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei e­­cuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă mani­festare de prietenie, și tovarășa Elena Ceaușescu sunt întimpinați de rectorul universită­ții, Edmundo Rivadenella, de se­cretarul general al consiliului pro­fesoral, Adriano Rosales, de mem­bri ai consiliului, profesori și re­prezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmun­do Rivadeneira le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universi­tății Centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicita­rea conducerii Facultății de științe economice din cadrul universității. A luat cuvântul rectorul univer­sității ecuadoriene. Subliniind importanța activită­ții pe tărîm­ științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consa­crată cercetării în domeniul chi­miei, rectorul universității i-a con­ferit titlurile de membru de onoa­re ale Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asistența felicită călduros pe conducătorul statului român, președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea dr. ing. Venceslav Vazconez, prof. canul Facultății de inginerie, de­se păstrează un moment de reculege­re pentru victimele loviturii de stat din Chile. In sală răsună lozinci exprimînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincie sînt reluate apoi de masele de studenți, care um­plu pînă la refuz curtea interioa­ră a universității, într-o atmosfe­ră vibrantă, de solidaritate mili­tantă, sunt intonate imnuri revo­luționare, se scandează lozinci pen­tru unitatea și solidaritatea dintre poporul român, ecuadorian și ce­lelalte popoare ale Americii La­tine, a tineretului din întreaga lu­me, in lupta imperialismului, comună împotriva pentru idealurile nobile ale progresului, democra­ției și echității sociale. Din mulți­me, se aud în limba română cu­vintele : „Trăiască Ceaușescu, tră­­iască România !“. In aclamațiile mulțimii, de pe terasa universității, ia cuvintul to­varășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, în cadrul Facul­tății de științe economice are loc un alt moment emoționant : inau­gurarea, în semn de stimă, respect pentru personalitatea șefului sta­tului român, contribuția sa preți­oasă la cauza păcii, destinderii și colaborării internaționale, a aulei căreia i s-a atribuit numele „Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu“. Decanul facultății, Fausto Guer­rero, omagiind personalitatea emi­nentului om de stat român, invită pe tovarășul Nicolae Ceaușescu să dezvelească placa acoperită de fal­durile ingemănate ale tricolorului celor două țări, placă pe care este scris numele șefului statului ro­mân. Aici, în incinta aulei, deca­nul facultății aduce un cald salut României socialiste, conducătoru­lui ei, în aplauzele calde, entu­ziaste ale asistenței, la cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Plecarea de la universitate con­stituie din nou un prilej pentru o manifestație vibrantă, emoționan­tă, de solidaritate a tineretului din Ecuador cu tineretul român lupta comună pentru marile idea­lu­luri care animă astăzi tineretul întregii lumi, idealuri de pace, progres și dreptate socială. Răsu­nă ovații pentru președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu. Reportajul vizitei a fost realizat de: ION CÂRJE ROMULUS CAPLESCU MIRCEA MOARCAȘ RADU PASCAL Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu In cursul după-amiezii de joi, tovarășa Elena Ceaușescu a făcut, la Spitalul Central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, so­ția președintelui Ecuadorului, care este suferindă. Doamna Aida Leon Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador tovarășei Elena Ceaușescu și și-a exprimat regretul că starea sănă­tății nu i-a permis să fie prezentă la aeroport, pentru a întîmpina pe oaspeții români. Tovarășa Elena Ceaușescu a u­­rat grabnică însănătoșire doamnei Aida Leon Rodriguez Lara, expri­­mîndu-și speranța că o va putea saluta, în scurtă vreme, în Româ­nia. In continuare, în onoarea tova­rășei Elena Ceaușescu a fost ofe­rit un ceai, în saloanele Palatului prezidențial. Au luat parte soțiile membrilor guvernului. La întoarcerea spre reședință, au fost vizitate cîteva pitorești cartie­re ale capitalei ecuadoriene. Depunere de coroane In semn de omagiu adus luptei pentru libertate și independență a poporului ecuadoriam președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a depus vineri dimineața o coroană de flori la Monumentul eroilor independenței. La ceremonie au participat per­soanele oficiale care îl însoțesc pe șeful statului nostru în vizita in țările Am­ericii Latine. O gardă militară a prezentat o­­norul, întreaga ceremonie desfășu­­rîndu-se în acordurile unui marș solemn. La templul-muzeu Compania de Jesus î­ După solemnitatea depunerii u­­nei coroane de flori la Monumen­tul eroilor independenței, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu au vizitat templul-muzeu „Compania de Je­sus“. Oaspeții români primesc ample explicații despre acest monument de mare valoare artistică. Preșe­dintele Nicolae Ceaușescu adresea­ză cuvinte de înaltă apreciere pen­tru această mare operă de artă. La părăsirea templului-muzeu asistăm la un moment de o impre­sionantă sensibilitate. Tînărul pic­tor Antonio Enrique Marin se a­­propie de președintele Nicolae Ceaușescu oferindu-i un mare ta­blou care îl înfățișează pe condu­cătorul României. „Sunt un pictor sărac, modest, spune el — dar am vrut să vă înminez un mic dar care să exprime toate sentimente­le ce le nutresc față de dumnea­voastră, față de tot ceea ce dum­neavoastră reprezentați astăzi pen­tru mine și pentru lume“. Președintele Nicolae Ceaușescu mulțumește călduros tînărului entuziastului pictor, îi strînge mi­și­na, se fotografiază alături de el. La Universitatea Centrală din Quito Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în nu­măr impresionant, au făcut oaspe­ților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de în­­vățămînt, fac perioada de practi­că, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a o raționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României Socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîndul studenților răsună îndelung­urări de bun venit­ urări pentru România socialistă, pentru condu­cătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele . ..Bun venit conducătorului Româ­niei socialiste, Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta co­mună pentru pace și progres so­cial Președintele Nicolae Ceaușescu Banchet in onoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceausescu Ali in pagina a IiI-a . _ MAI MNAI nări • Sport Pag. a II-a CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note ® Reportaje ® Însem­ SEPTEMBRIE - LUNA CELOR Înalte ritmuri de execuție PE FIECARE ȘANTIER După o lună, din nou pe șantierele de la „Ch­impex“ m mm au fost khlkm Ier rare măsuri organizatorice mai întărite din partea constructorilor Cu aproximativ o lună de zile în urmă relatam de pe șantierele de dezvoltare a „Chimpex“-ului, oca­zie cu care semnalam existența, după încheierea primelor luni, a unor serioase rămâneri șapte în urmă atît la planul fizic, cit Și la cel valoric, că la mai multe obiec­tive lucrările erau rămase în ur­mă sau se desfășurau într-un ritm nesatisfăcător. Care mai este situația acum, du­pă încheierea primei decade a lu­nii septembrie, ce s-a recuperat din restanțele existente la începu­tul lui august, ce se întreprinde pentru a asigura accelerarea execu­ției lucrărilor, pentru a face din luna septembrie o lună cu rezulta­te superioare celor­ din august ? Un prim răspuns la aceste între­bări îl primim de la tovarășul Engi Toma, inginerul șef al întreprinde­rii, care răspunde de activitatea de investiții : „Putem spune că rezul­tatele pe care constructorii princi­palelor obiective le-au raportat la această dată indică o situație mai bună decât la șapte luni. Aceasta însă pe ansamblu. Și anume, pe august s-a obținut o depășire de 22 la sută la structura de total și de 16,5 la sută la construcții-montaj. La fel, la prima decadă a lui sep­tembrie s-a înregistrat o depășire a sarcinilor planificate­. Deci, pe ansamblul investiției această peri­oadă a fost încheiată cu realizări peste prevederi. Situația însă, nu se prezintă la fel dacă defalcăm a­­ceste cifre, măsurînd astfel aportul fiecărui constructor în parte. Și a­­mime, dacă pe șantierul Constan­ța al T.C.I.P. Ploiești și pe cel al I.C.H. activitatea s-a desfășurat normal, constructorii ținînd pasul cu sarcinile zilnice sau chiar de­­pășindu-se, nu același lucru se poa­te spune­­ despre celălalt antrepre­nor — T.C.I. Aici lucrările conti­nuă să avanseze într-un ritm ne­­corespunzător. Și anume dacă T.C.I.P. are o realizare la planul cumulat la zi de 102,3 la sută, iar I.C.H. de 105 la sută, la T.C.I. pre­vederile planificate sunt realizate doar în proporție de 93,4 la sută. Rămînerile in urmă vizează obiec­tive de o deosebită importanță pen­tru punerea în funcțiune a noilor investiții din programul de dezvol­tare a „Chimpex“-ului. „Nerealiza­­rea sarcinilor proprii planificate ale T.C.I. — ne spune tovarășul Nico­lae Grădinaru, directorul adjunct al întreprinderii — însumează cir­ca 4,6 milioane lei“. Aceasta însă influențează negativ mai departe asupra altor lucrări. Astfel, aceste rămîneri în urmă n-au dat posibi­litatea montării utilajelor prevăzu­te pentru această perioadă. Așa se face că utilaje în valoare de cîteva milioane lei stau stoca­te pe șantier așteptînd să fie mon­tate. Cu toate că fundațiile sînt montate la depozite, Trustul de Malfa TURCAREASA (Continuare în pag. a V-a) TOATE FORȚELE SATULUI PE CÍMPI LA RECOLTAREA CULTURILOR TÎRZII ȘI PREGĂTIREA * ÎNSĂMÎNȚĂRILOR­­ DE TOAMNĂ A râtURIlo­r St­r­ugurii 51 SM­ ..CAMARAI* TOAMNEI NU UPSISTE NIMIC ne asigură organizatorii comerțului de legume și fructe -Raidul nostru anchetă, prin piețele orașului, certifică această afirmație- Se pare că toamna — nu numai calendaristic — și-a con­firmat în mod cert sosirea. Diminețile sunt mai reci, soarele nu mai are puterea de altădată, iar brizele de seară grăbesc oamenii spre interioare mai călduroase. Mai mult ca oricînd, anul acesta, toamna a veni­t încărcată de roade bogate. Pro­ducția de legume și fructe atinge cote dintre cele mai înalte. Esențial este, însă, nu numai producția în sine, ci și modul în care roadele acestei toamne ajung în cămările gospodăriilor noastre, satisfăcînd toate necesitățile de aprovizionare ale popu­lației. Iată de ce, miercuri dimineața, unul din reporterii noștri s-a îndreptat către sediul întreprinderii de producție și valori­ficare a legumelor și fructelor pentru a consemna măsurile luate în acest sens de organizatorii comerțului cu legume și fructe. La aceeași oră, un alt reporter al ziarului s-a deplasat în piețele orașului pentru a constata „pe viu“ modul în care se face aprovizionarea populației prin unitățile de desfacere respective. Din această confruntare directă au rezultat rându­rile următoare. Deci, mai întîi, ce spun diriguitorii comerțului cu legume și fructe ? „Va fi cel mai bogat sezon!“ Mihai SARICA, director comer­cial al I.P.V.L.F.: „Putem afirma fără nici o reținere că, la ora ac­tuală, de pe piață nu lipsește ni­mic ; avem roșii, cartofi, ceapă, ardei etc. Au apărut primele can­tități de gogoșari și ardei „capra“. Ceea ce ne bucură este faptul că am reușit să facem aprovizionarea populației cu cartofi — de foarte bună calitate — produși pe ogoa­rele cooperativelor din județ, la Comana, Topraisar, Cobadin, Peci­­neaga, Palazu, Anadalchioi și în alte localități. Este un răspuns concret al agricultorilor față de sarcina trasată de Comitetul jude­țean de partid cu privire la dez­voltarea producției de legume pen­tru asigurarea necesarului local. Numai astfel s-a reușit să se însi­­lozeze, pentru perioada de iarnă, peste 2.500 tone de cartofi. Și sto­cul de ceapă este asigurat­­ apro­ximativ 4.000 de tone, din care 3.200 se află în noul depozit frigo­rific al întreprinderii, ceea ce va satisface — și calitativ — cerințele gospodinelor noastre. De menționat că legumicultorii din județul Con­stanța au obținut anul acesta cea mai mare producție de ceapă din țară ! In această perioadă s-a în­ceput mutarea primelor cantități de varză. Putem asigura pe toți cumpărătorii că vor găsi în piețe varză proaspătă chiar pînă în luna ianuarie, iar varză murată, pînă în primăvara viitoare ! în această toamnă se anunță o producție re­cord și la rădăcinoase — morcov, pătrunjel, țelină etc., la care nu s-a început încă recoltatul. în ceea ce privește fructele, de­legații noștri au plecat la furnizo­rii din marile bazine fructifere“. Ing. C. TIMIRGAZIN, director adjunct al­ I.P.V.L.F. : „în fermele proprii ale întreprinderii noastre s-a obținut anul acesta o produc­ție record de roșii, depășind cele mai optimiste pronosticuri. S-au luat toate măsurile pentru amena­jarea și întreținerea serelor astfel că populația municipiului Constan­ța va avea roșii și salată proaspătă chiar în lunile geroase de iarnă. Și încă un lucru important : prin darea în exploatare a Complexu­lui de depozitare sub frig și semi­­industrializare a legumelor și fructelor de la Halta Traian (cel­­ mai mare complex de acest fel din țară, avînd o capacitate de 12.500 tone, din care 8.500 tone — sub I. CÎMPEANU C.­ISMAILEANU (Continuare in pag. a il-a) SLALOM a ceata Dimineața niponă ne întîmpină învăluită în cruțîi ca și cum s-ar rușina să-și arate privirilor u­­merii arămii și rotunzi. Pinii de pe Tanegashima par niște imense alge marine plutind într-un o­­cean aburos, pumnalul de piatră al capului Muroto Saki cu care ne iese în preajma drumului fru­moasa insulă Kiushu, munții ei verzi și conici plutind pe deasu­pra norilor ca într-o poveste o­­rientală, văile dăltuite cu migală de artizan ca să țină câ­ mai mult ceai și cu­ mai multe dreptun­ghiuri minuscule de orez în cău­șe, prin­ care se continuă ca niște pete de întuneric spre creste, toate abia se străvăd ca privite printr-o pînză de apă. Știm că traversăm apele strîmtorii Bungo care deschide navelor care vin din Pacific calea spre Kure, Hi­roshima, Oita și Ube, dar după SCRISORI DIN LARG soarele „împușcat“ cu mare di­ficultate de aledadă și mai ales dupa navele care ne cad tot mai des într-o coastă și-n alta. Ne dibuim drumul către strîmtoarea lui care ne va duce la Kobe, despicînd nenumăratele trîmbe de ceață prin care oceanul s-a ho­­tărît parcă să-și urce tot infinitul de apă în cer. înaintăm cu aten­ția încordată, cu privirea și cu au­zul într-o continuă pîndă, dublind și triplind fără să ne-o mai ceară nimeni toate posturile din cartul punții. Pînă și calculele de po­ziție sînt făcute în dubiu. Se în­cearcă prevenirea celei mai ne­însemnate erori. Dar, din păcate, pe o asemenea vreme, totul e atît de relativ incit cu toată ru­tina celor care au mai trecut de nenumărate ori către Kobe, cu toate calculele verificate și răs­­verificate, nu nimerim în gura îngustei strîmtorii dintre insula Awazi și țărmul lui Honsu­și e­­xact mijlocul laturii ei dinspre sud. Se modifică de urgență un­ghiul de marș, pliscul ascuțit al „Predealului“ adulmecă iarăși calea cea bună, dar cu aceasta Nicolae 1 ATU Osaka-Wan, 8 iulie 1973 (Continuare in pag. a V-a)

Next