Dobrogea Nouă, septembrie 1973 (Anul 26, nr. 7785-7810)
1973-09-15 / nr. 7797
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE; UNIȚIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA Al P. C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI nr. 7797 Sîmbătă, 15 septembrie 1973 6 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN ECUADOR Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Național, președintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniștrii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relațiile de colaborare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosire și la plecarea de la Palatul Național, garda prezidențială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul Național, cit și în fața reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut președintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie, și tovarășa Elena Ceaușescu sunt întimpinați de rectorul universității, Edmundo Rivadenella, de secretarul general al consiliului profesoral, Adriano Rosales, de membri ai consiliului, profesori și reprezentanți ai studențimii. Adresîndu-se solilor poporului român, rectorul prof. dr. Edmundo Rivadeneira le-a adresat un călduros cuvînt de salut. Intr-un cadru solemn, șefului statului român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al Universității Centrale din Ecuador, înalt titlu științific conferit la solicitarea conducerii Facultății de științe economice din cadrul universității. A luat cuvântul rectorul universității ecuadoriene. Subliniind importanța activității pe tărîm științific a tovarășei Elena Ceaușescu, activitate consacrată cercetării în domeniul chimiei, rectorul universității i-a conferit titlurile de membru de onoare ale Consiliului universitar și al Consiliului de conducere. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rostit o alocuțiune. In ropote de aplauze, asistența felicită călduros pe conducătorul statului român, președintele Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu. Se produce apoi un eveniment emoționant. La propunerea dr. ing. Venceslav Vazconez, prof. canul Facultății de inginerie, dese păstrează un moment de reculegere pentru victimele loviturii de stat din Chile. In sală răsună lozinci exprimînd solidaritatea cu lupta poporului chilian. Lozincie sînt reluate apoi de masele de studenți, care umplu pînă la refuz curtea interioară a universității, într-o atmosferă vibrantă, de solidaritate militantă, sunt intonate imnuri revoluționare, se scandează lozinci pentru unitatea și solidaritatea dintre poporul român, ecuadorian și celelalte popoare ale Americii Latine, a tineretului din întreaga lume, in lupta imperialismului, comună împotriva pentru idealurile nobile ale progresului, democrației și echității sociale. Din mulțime, se aud în limba română cuvintele : „Trăiască Ceaușescu, trăiască România !“. In aclamațiile mulțimii, de pe terasa universității, ia cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, în cadrul Facultății de științe economice are loc un alt moment emoționant : inaugurarea, în semn de stimă, respect pentru personalitatea șefului statului român, contribuția sa prețioasă la cauza păcii, destinderii și colaborării internaționale, a aulei căreia i s-a atribuit numele „Președintele Nicolae Ceaușescu“. Decanul facultății, Fausto Guerrero, omagiind personalitatea eminentului om de stat român, invită pe tovarășul Nicolae Ceaușescu să dezvelească placa acoperită de faldurile ingemănate ale tricolorului celor două țări, placă pe care este scris numele șefului statului român. Aici, în incinta aulei, decanul facultății aduce un cald salut României socialiste, conducătorului ei, în aplauzele calde, entuziaste ale asistenței, la cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Plecarea de la universitate constituie din nou un prilej pentru o manifestație vibrantă, emoționantă, de solidaritate a tineretului din Ecuador cu tineretul român lupta comună pentru marile idealuluri care animă astăzi tineretul întregii lumi, idealuri de pace, progres și dreptate socială. Răsună ovații pentru președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu. Reportajul vizitei a fost realizat de: ION CÂRJE ROMULUS CAPLESCU MIRCEA MOARCAȘ RADU PASCAL Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu In cursul după-amiezii de joi, tovarășa Elena Ceaușescu a făcut, la Spitalul Central al asigurărilor sociale, din Quito, o vizită doamnei Aida Leon de Rodriguez Lara, soția președintelui Ecuadorului, care este suferindă. Doamna Aida Leon Rodriguez Lara a urat bun venit în Ecuador tovarășei Elena Ceaușescu și și-a exprimat regretul că starea sănătății nu i-a permis să fie prezentă la aeroport, pentru a întîmpina pe oaspeții români. Tovarășa Elena Ceaușescu a urat grabnică însănătoșire doamnei Aida Leon Rodriguez Lara, exprimîndu-și speranța că o va putea saluta, în scurtă vreme, în România. In continuare, în onoarea tovarășei Elena Ceaușescu a fost oferit un ceai, în saloanele Palatului prezidențial. Au luat parte soțiile membrilor guvernului. La întoarcerea spre reședință, au fost vizitate cîteva pitorești cartiere ale capitalei ecuadoriene. Depunere de coroane In semn de omagiu adus luptei pentru libertate și independență a poporului ecuadoriam președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a depus vineri dimineața o coroană de flori la Monumentul eroilor independenței. La ceremonie au participat persoanele oficiale care îl însoțesc pe șeful statului nostru în vizita in țările Americii Latine. O gardă militară a prezentat onorul, întreaga ceremonie desfășurîndu-se în acordurile unui marș solemn. La templul-muzeu Compania de Jesus î După solemnitatea depunerii unei coroane de flori la Monumentul eroilor independenței, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au vizitat templul-muzeu „Compania de Jesus“. Oaspeții români primesc ample explicații despre acest monument de mare valoare artistică. Președintele Nicolae Ceaușescu adresează cuvinte de înaltă apreciere pentru această mare operă de artă. La părăsirea templului-muzeu asistăm la un moment de o impresionantă sensibilitate. Tînărul pictor Antonio Enrique Marin se apropie de președintele Nicolae Ceaușescu oferindu-i un mare tablou care îl înfățișează pe conducătorul României. „Sunt un pictor sărac, modest, spune el — dar am vrut să vă înminez un mic dar care să exprime toate sentimentele ce le nutresc față de dumneavoastră, față de tot ceea ce dumneavoastră reprezentați astăzi pentru mine și pentru lume“. Președintele Nicolae Ceaușescu mulțumește călduros tînărului entuziastului pictor, îi strînge mișina, se fotografiază alături de el. La Universitatea Centrală din Quito Vineri dimineața, președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au făcut o vizită la Universitatea Centrală din Quito, una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior din America Latină. Studenții universității, în număr impresionant, au făcut oaspeților români o entuziastă primire. Studenții au părăsit pentru un moment laboratoarele unde acum, înaintea deschiderii anului de învățămînt, fac perioada de practică, adunîndu-se în fața clădirii și de-a lungul culoarelor pentru a o raționa pe președintele primului stat socialist care face o vizită în Ecuador, pe conducătorul României Socialiste, Nicolae Ceaușescu. Din rîndul studenților răsună îndelungurări de bun venit urări pentru România socialistă, pentru conducătorul ei. Pe pancarte ridicate de studenți se puteau citi cuvintele . ..Bun venit conducătorului României socialiste, Nicolae Ceaușescu“, „Trăiască unitatea tineretului din România și Ecuador în lupta comună pentru pace și progres social Președintele Nicolae Ceaușescu Banchet in onoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceausescu Ali in pagina a IiI-a . _ MAI MNAI nări • Sport Pag. a II-a CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note ® Reportaje ® Însem SEPTEMBRIE - LUNA CELOR Înalte ritmuri de execuție PE FIECARE ȘANTIER După o lună, din nou pe șantierele de la „Chimpex“ m mm au fost khlkm Ier rare măsuri organizatorice mai întărite din partea constructorilor Cu aproximativ o lună de zile în urmă relatam de pe șantierele de dezvoltare a „Chimpex“-ului, ocazie cu care semnalam existența, după încheierea primelor luni, a unor serioase rămâneri șapte în urmă atît la planul fizic, cit Și la cel valoric, că la mai multe obiective lucrările erau rămase în urmă sau se desfășurau într-un ritm nesatisfăcător. Care mai este situația acum, după încheierea primei decade a lunii septembrie, ce s-a recuperat din restanțele existente la începutul lui august, ce se întreprinde pentru a asigura accelerarea execuției lucrărilor, pentru a face din luna septembrie o lună cu rezultate superioare celor din august ? Un prim răspuns la aceste întrebări îl primim de la tovarășul Engi Toma, inginerul șef al întreprinderii, care răspunde de activitatea de investiții : „Putem spune că rezultatele pe care constructorii principalelor obiective le-au raportat la această dată indică o situație mai bună decât la șapte luni. Aceasta însă pe ansamblu. Și anume, pe august s-a obținut o depășire de 22 la sută la structura de total și de 16,5 la sută la construcții-montaj. La fel, la prima decadă a lui septembrie s-a înregistrat o depășire a sarcinilor planificate. Deci, pe ansamblul investiției această perioadă a fost încheiată cu realizări peste prevederi. Situația însă, nu se prezintă la fel dacă defalcăm aceste cifre, măsurînd astfel aportul fiecărui constructor în parte. Și amime, dacă pe șantierul Constanța al T.C.I.P. Ploiești și pe cel al I.C.H. activitatea s-a desfășurat normal, constructorii ținînd pasul cu sarcinile zilnice sau chiar depășindu-se, nu același lucru se poate spune despre celălalt antreprenor — T.C.I. Aici lucrările continuă să avanseze într-un ritm necorespunzător. Și anume dacă T.C.I.P. are o realizare la planul cumulat la zi de 102,3 la sută, iar I.C.H. de 105 la sută, la T.C.I. prevederile planificate sunt realizate doar în proporție de 93,4 la sută. Rămînerile in urmă vizează obiective de o deosebită importanță pentru punerea în funcțiune a noilor investiții din programul de dezvoltare a „Chimpex“-ului. „Nerealizarea sarcinilor proprii planificate ale T.C.I. — ne spune tovarășul Nicolae Grădinaru, directorul adjunct al întreprinderii — însumează circa 4,6 milioane lei“. Aceasta însă influențează negativ mai departe asupra altor lucrări. Astfel, aceste rămîneri în urmă n-au dat posibilitatea montării utilajelor prevăzute pentru această perioadă. Așa se face că utilaje în valoare de cîteva milioane lei stau stocate pe șantier așteptînd să fie montate. Cu toate că fundațiile sînt montate la depozite, Trustul de Malfa TURCAREASA (Continuare în pag. a V-a) TOATE FORȚELE SATULUI PE CÍMPI LA RECOLTAREA CULTURILOR TÎRZII ȘI PREGĂTIREA * ÎNSĂMÎNȚĂRILOR DE TOAMNĂ A râtURIlor Strugurii 51 SM ..CAMARAI* TOAMNEI NU UPSISTE NIMIC ne asigură organizatorii comerțului de legume și fructe -Raidul nostru anchetă, prin piețele orașului, certifică această afirmație- Se pare că toamna — nu numai calendaristic — și-a confirmat în mod cert sosirea. Diminețile sunt mai reci, soarele nu mai are puterea de altădată, iar brizele de seară grăbesc oamenii spre interioare mai călduroase. Mai mult ca oricînd, anul acesta, toamna a venit încărcată de roade bogate. Producția de legume și fructe atinge cote dintre cele mai înalte. Esențial este, însă, nu numai producția în sine, ci și modul în care roadele acestei toamne ajung în cămările gospodăriilor noastre, satisfăcînd toate necesitățile de aprovizionare ale populației. Iată de ce, miercuri dimineața, unul din reporterii noștri s-a îndreptat către sediul întreprinderii de producție și valorificare a legumelor și fructelor pentru a consemna măsurile luate în acest sens de organizatorii comerțului cu legume și fructe. La aceeași oră, un alt reporter al ziarului s-a deplasat în piețele orașului pentru a constata „pe viu“ modul în care se face aprovizionarea populației prin unitățile de desfacere respective. Din această confruntare directă au rezultat rândurile următoare. Deci, mai întîi, ce spun diriguitorii comerțului cu legume și fructe ? „Va fi cel mai bogat sezon!“ Mihai SARICA, director comercial al I.P.V.L.F.: „Putem afirma fără nici o reținere că, la ora actuală, de pe piață nu lipsește nimic ; avem roșii, cartofi, ceapă, ardei etc. Au apărut primele cantități de gogoșari și ardei „capra“. Ceea ce ne bucură este faptul că am reușit să facem aprovizionarea populației cu cartofi — de foarte bună calitate — produși pe ogoarele cooperativelor din județ, la Comana, Topraisar, Cobadin, Pecineaga, Palazu, Anadalchioi și în alte localități. Este un răspuns concret al agricultorilor față de sarcina trasată de Comitetul județean de partid cu privire la dezvoltarea producției de legume pentru asigurarea necesarului local. Numai astfel s-a reușit să se însilozeze, pentru perioada de iarnă, peste 2.500 tone de cartofi. Și stocul de ceapă este asigurat aproximativ 4.000 de tone, din care 3.200 se află în noul depozit frigorific al întreprinderii, ceea ce va satisface — și calitativ — cerințele gospodinelor noastre. De menționat că legumicultorii din județul Constanța au obținut anul acesta cea mai mare producție de ceapă din țară ! In această perioadă s-a început mutarea primelor cantități de varză. Putem asigura pe toți cumpărătorii că vor găsi în piețe varză proaspătă chiar pînă în luna ianuarie, iar varză murată, pînă în primăvara viitoare ! în această toamnă se anunță o producție record și la rădăcinoase — morcov, pătrunjel, țelină etc., la care nu s-a început încă recoltatul. în ceea ce privește fructele, delegații noștri au plecat la furnizorii din marile bazine fructifere“. Ing. C. TIMIRGAZIN, director adjunct al I.P.V.L.F. : „în fermele proprii ale întreprinderii noastre s-a obținut anul acesta o producție record de roșii, depășind cele mai optimiste pronosticuri. S-au luat toate măsurile pentru amenajarea și întreținerea serelor astfel că populația municipiului Constanța va avea roșii și salată proaspătă chiar în lunile geroase de iarnă. Și încă un lucru important : prin darea în exploatare a Complexului de depozitare sub frig și semiindustrializare a legumelor și fructelor de la Halta Traian (cel mai mare complex de acest fel din țară, avînd o capacitate de 12.500 tone, din care 8.500 tone — sub I. CÎMPEANU C.ISMAILEANU (Continuare in pag. a il-a) SLALOM a ceata Dimineața niponă ne întîmpină învăluită în cruțîi ca și cum s-ar rușina să-și arate privirilor umerii arămii și rotunzi. Pinii de pe Tanegashima par niște imense alge marine plutind într-un ocean aburos, pumnalul de piatră al capului Muroto Saki cu care ne iese în preajma drumului frumoasa insulă Kiushu, munții ei verzi și conici plutind pe deasupra norilor ca într-o poveste orientală, văile dăltuite cu migală de artizan ca să țină câ mai mult ceai și cu mai multe dreptunghiuri minuscule de orez în căușe, prin care se continuă ca niște pete de întuneric spre creste, toate abia se străvăd ca privite printr-o pînză de apă. Știm că traversăm apele strîmtorii Bungo care deschide navelor care vin din Pacific calea spre Kure, Hiroshima, Oita și Ube, dar după SCRISORI DIN LARG soarele „împușcat“ cu mare dificultate de aledadă și mai ales dupa navele care ne cad tot mai des într-o coastă și-n alta. Ne dibuim drumul către strîmtoarea lui care ne va duce la Kobe, despicînd nenumăratele trîmbe de ceață prin care oceanul s-a hotărît parcă să-și urce tot infinitul de apă în cer. înaintăm cu atenția încordată, cu privirea și cu auzul într-o continuă pîndă, dublind și triplind fără să ne-o mai ceară nimeni toate posturile din cartul punții. Pînă și calculele de poziție sînt făcute în dubiu. Se încearcă prevenirea celei mai neînsemnate erori. Dar, din păcate, pe o asemenea vreme, totul e atît de relativ incit cu toată rutina celor care au mai trecut de nenumărate ori către Kobe, cu toate calculele verificate și răsverificate, nu nimerim în gura îngustei strîmtorii dintre insula Awazi și țărmul lui Honsuși exact mijlocul laturii ei dinspre sud. Se modifică de urgență unghiul de marș, pliscul ascuțit al „Predealului“ adulmecă iarăși calea cea bună, dar cu aceasta Nicolae 1 ATU Osaka-Wan, 8 iulie 1973 (Continuare in pag. a V-a)