Dobrogea Nouă, februarie 1974 (Anul 27, nr. 7914-7937)
1974-02-01 / nr. 7914
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII nr. 7914 Vineri, 1 februarie 1974 4 pagini, 30 bani in marea întrecere socialistă, CALITATEA PRODUSELOR -la cote tot mai inalte! Control exigent și competent pe întreg fluxul tehnologic la întreprinderea integrată de lină întreprinderea integrată de lină, una dintre importantele unități economice ale județului, binecunoscută prin calitatea furilor sale pe piața internă maiexternă, și-a îndeplinit anul treși cut principalii indicatori de plan, inregistrînd și numeroase depășiri. Deși indicele calității, în 1973, a fost de 97,5 la sută, cu preț integral, față de 96 la sută câ fusese planificat, bilanțul acesta nu a satisfăcut colectivul de salariați al întreprinderii, știut fiind că, în rezumat, calitatea produselor este expresia întregii activități economice a unei unități industriale. Pierderile datorate calității mai scăzute a unor țesături (bonificații, deplasări, remanieri), ca și costurile pentru prevenirea deficiențelor calitative au fost destul de ridicate. Precizăm că nu este vorba despre un indice valoric al rebuturilor, ci de o cantitate deloc neglijabilă de produse declasate, încadrate la prețuri inferioare, corespunzătoare calității reale. Pentru înlăturarea neajunsurilor semnalate, pentru depășirea planului de producție pe 1974 fără cheltuieli suplimentare, comitetul de partid, comitetul sindicatului, comisia de control calității au elaborat măsuri forale, cu responsabilități colective. Despre aceste preocupări ale colectivului de salariați ai întreprinderii integrate de lună ne-au vorbit cîțiva factori responsabili cu problema calității produselor care au evidențiat, în primul rând, măsurile de exigență luate pentru a înscrie în 1974 o eficiență economică maximă. Ing. Elena VLADUC, secretara comitetului de partid : „încă din semestrul II 1972 comitetul de partid a lansat două inițiative privind calitatea : „Punctualitate — calitate — randament“ „Nici un muncitor sub norma plasinificată“. Respectînd indicațiile secretarului general al partidului date la Conferința cu cadrele de conducere din centralele industriale considerăm că este necesar să luăm asemenea măsuri nicit să facem ca din unitatea noastră să nu mai iasă nici un fel de produse necorespunzătoare, în secții, în ateliere, în toate Aurelia BERARIU (Continuare în pag. a IlI-a) La Fabrica de produse lactate din cadrul întreprinderii de industrializare a laptelui din Constanța, indicațiile date de către Comitetul județean de partid privind calitatea și diversificarea sortimentelor existente, cit și crearea de noi produse, a găsit un larg ecou in rindul oamenilor muncii. Astfel, după cum ne-a declarat ing. Ion Corniciuc, șeful fabricii de produse lactate, in anul 1973 nu s-au înregistrat reclamații din rețeaua comercială privind calitatea produselor proaspete. Aici, zilnic, produsele sunt supuse unor comisii de degustare și unui riguros control chimic, organoleptic, microbiologic. De curînd s-a experimentat și stabilit tehnologia de fabricație pentru o gamă nouă de produse inexistente pină în prezent in sectorul industriei laptelui. Astfel, au fost create 2 sortimente noi : cremă „Pescăruș“ și cremă „Litoral“, produse obținute pe bază de brînză grasă proaspătă de vaci, cu adaos de unt și urdă, ceea ce conferă noilor produse un gust plăcut, aromat, putind fi folosite de o gamă largă de consumatori și în special de copii. Conținutul in vitamine și substanțe proteice asigură noilor produse principii nutritive deosebite, necesare unei alimentații raționale. în fotografia din stingă , șeful compartimentului C.T.C., Gottlieb Bernard, laborantele Mariana Romariov și Florica Stan verifică calitatea produselor ce urmează a fi livrate în fotografia din dreapta : tehniciană Valerica Vasile și laboranta Ioana Dragomir stabilesc parametrii chimici ai noilor produse ce vor intra curînd în fabricație. I. BUNGAU ANOTIMPUL PREGĂTIRILOR La U.S. Peștera 1.000 de miei peste plan 2.000.000 lei beneficii... In inima pămîntului dintre ape, la 14 kilometri de cel mai apropiat oraș, trecătorul ce calcă aceste meleaguri zărește — presărate pe dealurile Medgidiei — cele 11 ferme ale I.A.S. Peștera. Fină anul trecut aceasta se situa intre cele mai mari unități agricole de acest fel din județul Constanța, luînd ca indicatori suprafața arabilă și cea acoperită cu pășuni sau cu finețe naturale și efectivul de animale — ovine. Anul 1973 a fost primul an în care colectivul de muncă, acționînd mai unit, a depășit o serie de greutăți și a izbutit să înregistreze rezultate deosebite, unele dintre acestea înscriindu-se între cele mai merituoase din istoria unității. Momentele satisfacției pentru realizările dobindite, precum și cele în care s-au judecat dificultățile ce au îngreunat pe alocuri desfășurarea activității, au fost trăite de întregul colectiv, miercuri, 23 ianuarie 1974, în cadrul adunării generale a oamenilor muncii. In darea de seamă privind rezultatele activității desfășurate pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1973, ing. Hagi Eros, directorul I.A.S. Peștera, intre altele spunea : „La ora actuală, întreprinderea noastră a deveni una dintre cele mai mari unităț crescătoare de oi din județul Constanța. Cei 1.090 de miei obținut în plus față de prevederi, precum și depășirea cantității de 5,8 kg lînă pe cap de oaie. tunsă ne îndreptățesc să ne exprimăm încrederea în forța și priceperea noastră și, totodată, dorința ca in prezentul an să depășim cele milioane lei beneficii, realizate în urma rezultatelor prezentate“. ...Vineri, 25 ianuarie. Stăm de vorbă cu Gheorghe Petrescu, secretarul comitetului de partid al întreprinderii . — Anul trecut am obținut rezultate bune, la toți indicatorii de plan. Astăzi dispunem de o puternică bază zootehnică, de mari suprafețe acoperite cu pășuni și finețe naturale, de 9.214 ha teren arabil, din care o suprafață de 4.672 ha s-a amenajat pentru irigat. In anul care a trecut, pe aceste pământuri am obținut mai mare producție medie cea de griu din istoria I.A.S.-ului 4.095 kg ha, situîndu-ne pe primul loc in județ. S-au evidențiat colective de la ferma nr. 3, pentru depășirea planului la griu și soia , cele de la fermele 6, 10 și 11 zootehnice, pentru creșterea numărului de ovine și sporirea cantității de lînă și lapte pe cap de oaie. Intre acestea, ferma nr. 10 și-a adus cea mai însemnată contribuție la înscrierea actualelor beneficii în balanța financiară a unității noastre. La adunarea generală a oamenilor muncii Ion Șteftea, șeful fermei nr. 10, a primit diploma pentru „fermă evidențiată în întrecerea socialistă pe anul 1973“. Analizînd cu atenție rezultatele obținute în anul precedent, precum și posibilitățile și capacitatea colectivului nostru, animați de dorința obținerii unor noi și mari sporuri de producție, am chemat la întrecere pe toți lucrătorii fermelor de ovine din I.A.S.-urile județului Constanța pentru a înregistra, începînd cu anul acesta, cel puțin 110 miei la 100 oi fătate, 38 kg pe cap de tineret ovin la livrare față de 34 kg planificat, 40 litri lapte pe cap de oaie mulsă și 6 kg lună pe cap de oaie tunsă. Primele rezultate ale acestei luni ne îndreptățesc să credem că vom reuși să realizăm și poate chiar să depășim ceea ce ne-am propus pe anul 1974: în saioane, treaba începuse încă înainte de a se lumina de ziuă. în drum spre ferma nr. 11, inginerul Constantin Oțelea, șeful fermei, descria cu brațul mari arcuri de cerc vrind parcă să cuprindă colinele brăzdate de pluguri în toamnă, sau pe cele pe care curînd va da colțul ierbii, ori locul unde — anul acesta — se vor amenaja primele hectare de pășune cu nutrețuri perene. Sprijinită pe tmplele dealului, ferma părea părăsită în dimineața aceea, dar imaginea nu era reală pentru că „în saivane treaba începuse încă înainte de a se lumina de ziuă“ — așa cum a ținut să precizeze Aurel Gheorghe, tehnician veterinar și contabilul fermei. „Toți oamenii muncesc bine, avem la această fermă îngrijitori de animale foarte pricepuți, toți sunt vechi crescători de oi, dar intre ei Gheorghe Hreamătă pare parcă mai cunoscător și mai alant de animale — subliniază șeful fermei. Către ora zece și jumătate, oful fermei este informat : „La SO de fătări 320 miei și 40 fătări Gh. CONSTANTINESC. (Continuare in pag. a lila) I Jim CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însemnări • Sport PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit la 31 ianuarie pe ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, trimis special al ziarului „Al Amal“, organ al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu cotidianului tunisian „Al Amal“. Editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soția, doamna Dolores Juarez; în editura argentiniană „Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceaușescu — filozofia de pace a unei societăți contemporane“, lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarășul Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. SECȚIE FRUNTAȘĂ în zorii zilei, cind încă oamenii mai dorm, la secția a Il-a biscuiți a întreprinderii de morărit și panificație „Dobrogea“ din Constanța, începe programul de muncă un nou schimb de femei, urmînd să frămînte cu pasiune pasta de făină, să-i dea biscuiților, care urmează să forma fie rumeniți în focul aprig al cuptoarelor, a căror căldură îmbujorează fețele tinere și ferme ale harnicelor lucrătoare. Ele sunt cele care anul trecut au realizat sute de tone biscuiți peste plan, dovedind că angajamentul asumat nu se reduce numai la vorbe, ci devine fapte palpabile. In locul unde se plămădesc biscuiții stăm de vorbă cu ing. Adriana Boncotă, șefa secției, și cu Aurelia Roșculeț, secretara organizației de partid. Cu mindiria satisfacțiilor împlinite, rod al generalizării muncii în acord global ce cointeresează plenar din punct de vedere material colectivul de muncă, ele ne spun că această secție a fost an fruntașă pe întreprindere de an incepind din 1971 și printre cele peste 140 de muncitoare, 55 din ele sunt membre de partid. Întregul colectiv al secției a II-a de biscuiți dovedește un înalt nivel de conștiință și responsabilitate, indicatori confirmați și de rezultatele dintre cele mai bune ale acestei prime luni a noului an."In mod deosebit s-au remarcat Florica Silion, secretara organizației U.T.C., Florentina Popescu, Tudora Dobroiu, Eugenia Dică, Sevastița Marin, Stela Ene, Niculina Caliga, Ioana Tătaru și altele. După scurt timp, ne despărțim cu sentimentul prețuirii muncii efervescente a lucrătoarelor de la biscuiți, care peste 90 la sută sînt mame și educatoare, ale căror portrete luminoase ne îndeamnă mereu să nu le uităm, fiindcă ele sint acelea ce frămîntă pîinea existenței noastre zilnice, piinea pămîntului nostru fertil. Dan NICOLAE ................................ ....................... Etica lucrătorului din comerț La I.C.S. ,,Tomis“ ATENȚIE SPORITĂ FORMĂRII TINERILOR! Zilnic, prin unitățile comerciale din Constanța trec mii și mii de oameni, de vîrste și profesii diferite. La fel de variate și multiple sunt și gusturile, preferințele acestora, iar exigența de cumpărător îmbracă tot atîtea forme. Pornind de la această constatare, reușim să ne conturăm o imagine complexă asupra muncii celor de dincolo de tejghea, ale căror atribute — calmul, corectitudinea, respectul — înnobilează chipurile luminoase ale tinerilor ce servesc cu operativitate publicul cumpărător. Cine supraveghează, coordonează și îndrumă, această muncă în magazine, știm, dar ce mijloace sunt utilizate și cum sunt folosite nu știm, pentru că unitățile se deosebesc mult între ele prin profil și prin oamenii ce le deservesc, al căror comportament etic, in relațiile cu cumpărătorii, este foarte variat. Pentru a cunoaște eficiența unor măsuri, acțiuni și inițiative , pe linia cultivării cinstei și corectitudinii în rindul personalului de deservire și mai ales în rindul tineretului din comerț, săptămina aceasta am intrat marele și modernul magazin uniniversal „Tomis“ din Constanța. Am ales această unitate pentru faptul că, aici, 80 la sută din personal se încadrează într-o medie de virstă de numai 23 de ani, comportamentul etic al tinerilor aflîndu-se deci în continuu proces de formare. Fiind un magazin mare, ar fi fost firesc ca inițiativele să fie pe aceeași măsură. Iată însă ce ne spune tovarășul Cornel Florea, secretarul organizației de partid : Noi sprijinim activitatea pe care o desfășoară tineretul, la fiecare adunare generală a organizației U.T.C. din magazin participă un membru din comitetul de partid și îndrumă desfășurarea C. GHEORGHE (Continuare în pag. a IlI-a) 4 APĂRUI NR. 1/1974 AL REVISTEI «MUTEȘ A apărut nr. 1/1974 al revistei „Tomis", juinar social-cultural al Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă Constanța, editat de ziarul „Dobrogea nouă". Actualul număr cuprinde reportaje, interviuri și anchete inspirate de realitățile județului, poezie, proză, « I recenziile unor lucrări științifice, cronici de teatru și plastice, o anchetă internațională petema învățământului modern, rubrica nou înființată — „Tribuna cititorilor". JL