Drapelul Roşu, iunie 1961 (Anul 17, nr. 5106-5131)
1961-06-28 / nr. 5129
Ce ție nu-ți plece, altuia u-L...pro duce !" • • • • Era pe la începutul lunii aprilie. Biroul organizației de bază P.M.R. de la fabrica „Crinul“ din Timișoara , convocase o ședință lărgită de partid. Au participat toți muncitorii. A fost pusă în discuție calitatea produselor ceramice. Vorbea secretarul organizației de partid, tov. Pavel Rohan. — Nu se poate spune că produsele noastre sunt de calitate slabă, dar nici că ele n-ar putea fi mai bune. Se mai trec multe în categoria a Il-a și a IlI-a, iar rebuturile depășesc admisul. Trebuie să dăm mai multă atenție calității, să luptăm pentru prestigiul mărfii fabricii noastre ! Toți muncitorii știau că îndreptarea lucrurilor depinde de ei. Majoritatea dintre cei prezenți au și venit cu propuneri. — Trebuie să îmbunătățim rețeta de fabricație pentru a elimina rebuturile rezultate din arderea întîi, spunea inginera Maria Iancu. — Să se schimbe și rețeta .. . susținu Aloisia Birău, o femeie mărunțică cu priviri agere. Dar, — cred eu — în primul rînd trebuie să ne schimbați noi atitudinea față de muncă. Să nu fugim după cantitate, ci să punem accent pe felul cum să prezentăm mai bine ceașca, farfuria sau solnița. Nu ar fi rău să introducem și noi contro v Iul în lanț ca tovarășii de la fabrica „Ștefan Plăvăț“. S-au făcut și alte propuneri. Majoritatea lor au fost consemnate și aprobate J « î-’©»« 4- Xț-fc.<î » .»«fer« în secția „fasonare", lucrează mai multe muncitoare. Cu ajutorul șablonului, ele dau prima formă produsului. Aici lucrează și tov. Aloisia Birăi. Dînsa execută lipirea torții la cești. Ultima fază la acest produs înainte de ardere. De cînd cu propunerea introducerii controlului în lanț, și-a sporit exigența atît față de munca ei, cît și față de munca celorlalți tovarăși de la care primește produsul. N-a fost ușor la început. Dar, Aloisia Birău își cunoștea bine și tovarășii. Știa cum să discute cu ei pentru a-i determina să lucreze bine. Tovarășe Szász, ceașca aceasta e rebut! Are porozități prea mari pe dinăuntru. Trebuie să fii mai atent mai repede decit trebuia și astfel ceașca ori se rebuta, ori se trecea la calitatea a II-a, deoarece nu i se era obișnuit așa, atrăsese atenția niciodată pînă atunci asupra acestui lucru. Lască merge la calitatea a II-a! i-a răspuns el, calm. Nu, nu merge! Noi luptăm pentru calitatea I. Dumneata ai cumpăra un produs cu defect ? Nu ?! Atunci nu produce nici altuia ceea ce n-ai cumpăra ! De altfel știu că poți executa și calitatea „extra , numai să vrei. Lasă șablonul să se învirtească cu trebuie, nu te pripi... Dar, parcă trebuie să te învăț eu un curcat vertiginos, ceea ce făcu conducerea să ia atitudine. - Ce se întîmplă la dv. tovarășă Birău ? o întrebă într-o zi conducătorul tehnic, tov. ing. Maria Iancu. Noi luptăm pentru calitate, iar dv. măriți procentul de rebut! - Fiți liniștită, tovarășă Iancu, îi E. VELCELEAN (Continuare în pag. II-a) la netezire, seria ?! Doar știi mai bine decit mine Iosif Szász este un tînăr priceput cum să fasonezi în meserie, dar uneori scotea șablonul La început, săgeata rebuturilor a ---------------A .1.1. Și acum vacanța, minunata vacanță După zilele încordate ale sesiunii de examene, studenții Institutului de medicină din Timișoara se află în fața vacanței. Aite planuri nu s-au făcut în legătură cu felul cum își vor petrece vacanța! Un număr de 100 de studenți au hotărît participe la muncă pusă triptică pe ogoarele G.A.S. din noastră și la regiunea complexul studențesc. Cu ei vor pătrunde în comuna Bencec elanul, voioșia, dragostea de muncă a acelora care au ieșit victorioși din bătălia examenelor. Această participare a studenților noștri la munca cîmpului și de construcție este o contribuție la realizarea obiectivelor economice și social-obștești din regiune. Apoi, studenții pleca spre litoral vor și stațiunile de munte; numai de la institutul nostru își vor petrece aici o parte din vacanță 162 de studenți. Pe litoral, în tabăra de la Costinești, mulți vor face prima cunoștință cu marea și pescărușii, cu plaja. La Sinaia, Predeal și Izvorul Mureșului sau în alte minunate locuri, vile confortabile îi vor primi. Alți studenți vor pleca in străinătate, în vizită la colegii lor din țările socialiste. . Cartonașul albastru sau roz ce poartă numele de „bilet de odihnă", pe care îl primesc studenții pentru vacanță, constituie acum, după efortul depus de-a lungul unui an, un dar neprețuit, alături de multe altele, primite din partea partidului nostru și a oamenilor muncii. El este menit să completeze frumusețea tinereții noastre fericite. PAVEL BOLCHIȘ student la Institutul de medicină Timișoara rîiarzi — Zilnic 40.000 sticle citre, 23.000 buc, batoane de înghețată în ultimele zile s-a lăsat o căldură caniculară. La chioșcurile de răcoritoare, bufete etc. poți auzi des cuvintele: — Vă rog încă un suc, o înghețată, măm și pentru Iă consucîtva timp ne simțim răcoriți, înviorați! Colectivul fabricii de răcoritoare se îngrijește ca, pe lîngă asigurarea igienei procesului de producție (care se face cu cele mai moderne aparate) să asigure și o calitate bună a produselor. Zilnic muncitorii de aici trimit cofetăriilor, chioșcurilor etc., 23.000 batoane de înghețată ieftină și bună. Totodată populația Timișorii este aprovizionată zilnic și cu 40.000 de sticle citro — gustos, hrănitor și... curativ. Da ! ați citit bine ! El este și curativ. In urma analizelor făcute recent de Ministerul Sănătății s-a constatat că citro-ul este o băutură care protejează sănătatea muncitorilor tipografi și în general a celor care lucrează cu plumb, diferite gaze și alte materiale dăunătoare. Colectivistele Sofica Stoica și Elena Buidesco din gospodăria agricolă colectivă Șag, raionul Timișoara s-au evidențiat în mod deosebit la recoltarea orzului. Citiți în interiorul ziarului — SFAT AGRICOL: Atenție deosebită recoltării, condiționării și păstrării griului pentru sămință. (pag. a 2-a) — Zeci de fire, care duc spre uzinele și fabricile patriei (pag. a 2-a) — LABORATORUL SIDERURGIȘTILOR REȘIȚENI. In sprijinul producției (pag. a 2-a) — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) Propunerile s-au dovedit eficace Cu cîteva luni în urmă, la Fabrica de mănuși din Timișoara a avut loc o ședință a organizației de bază. La ordinea de zi: Calitatea produselor. Comuniștii au făcut atunci o seamă de propuneri. Aplicate, ele au dus la realizări însemnate. Comunistul Francisc Bovo propusese, de pildă, să se mecanizeze operația de agitare la cele 3 cenușare. In urma aplicării propunerii, s-a îmbunătățit calitatea mănușilor, s-a scurtat durata de fabricație, s-a ajuns la ușurarea muncii fizice. Aplicarea propunerii ma E. Lazăr de la secția tovarășei la„confecții“ — introducerea controlului de calitate și după întoarcerea mănușilor cusute pe dos — a dus la întărirea controlului interfazic și la eliminarea defectelor. In colaborare cu Institutul de cercetări s-a aplicat o nouă metodă de fixare a coloranților la vopsirea pieilor pentru mănuși, obținîndu-se ridicarea rezistenței. Măsurile luate în adunarea de partid au contribuit deci la îmbunătățirea simțitoare a calității produselor. La rezultatele dobîndite au contribuit în mod deosebit muncitorii fruntași Mihai Bordel de la tăbăcărie, Nicolae Hum de la secția croit și Elena Costin de la cusut. $ Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol și Petre Borilă în vizită la expoziția tehnică germană Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- J1 Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol și Petre Borilă au vizitat marți la amiază expoziția tehnică germană de instrumente și apara rate de precizie realizate de Uzinele „Carl Zeiss-Jena“ din R. D. Germană. La sosire oaspeții au fost întîmpinați de ambasadorul R. D. Germane la București, Wilhelm Bu^ik, și directorul expoziției, Otto Müller. Au fost prezenți conducători ai unor instituții centrale de stat. Directorul expoziției a prezentat oaspeților produsele expuse, dînd explicații. Foliile constituie doar una din multiplele produse fabricate de întreprinderea „Bela Brenner“ care sunt mult apreciate de cumpărători. ÎN CLIȘEU : Adriana Gerdei lengă un graf de folii cu modele noi care în curînd vor, apare în magazine. Chitanțele nr. 1 Insămîntează culturi duble Prin telefon am primit de la tovarășul Richard Olaru vestea că de cîteva zile, la G.A.C. Beregsăul Mare a început seceratul Magazii moderne Recent, la baza de recepție din comu na Jebel, raionul Deta, s-a terminat con strucția a 4 magazii pentru depozitarea cerealelor cu o capacitate de peste 1.600 vagoane. Aceste magazii moderne sunt înzestrate cu utilaj de ventilație care scutește munca manuală, fiecare magazie are instalația electrică corespunzătoare, iar pentru controlul semințelor s-a construit un laborator care poate face față analizelor la cereale. Magaziile sunt dotate cu 2 cîntare pentru cereale, s-a făcut o șosea de piatră brută pe o distanță de cca. 400 ml. La fel, pentru asigurarea cerealelor contra incendiilor, s-a făcut un bazin de rezervă cu apă care va fi înzestrat cu motopompe (ION POTORAC), griului cu combinele stringîndu-se recolta de pe suprafața de mai bine de 30 hectare. Pe terenul secerat cu combina s-au obținut în medie 2.800 kg grîu la ha. Colectiviștii din Beregsăul Mare au și livrat bazei de recepție primele cereale in contul contractului, obținînd distanța nr. 1. ■k Și membrii gospodăriei agricole colective din Giroc au început recoltatul griului. Pînă in ziua de 26 iunie ei au recoltat griul de pe 64 ha, din care 46 ha le-au recoltat cu combinele. în aceeași zi colectiviștii au transportat la baza de recepție primele 15 tone de grîu, obținînd astfel distanța nr. 1. (Elisabeta Mühlerot, contabilă). Colectiviștii din raionul Sînnicolaul Mare, nu au stat prea mult pe gînduri și au ieșit cu toate forțele la recoltatul orzului. Imediat după seceriș au trecut la executarea arăturilor adinei de vară și la însămînțarea culturilor eliberate de orz, duble pe terenurile Pînă acum au și fost însămînțate deja cu porumb furajer mai bine de 700 hectare. Membrii celor două brigăzi de cimp ale G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Lățunaș, conduse de Teofii Veneșconi și Titus Bolovegca, muncesc cu multă însuflețire la întreținerea culturilor. Ambele brigăzi au terminat cele două prașile la floarea-soarelui și în scurt timp vor ter Ca și la recoltat, colectiviștii din Grabați au fost primii, însămînțind peste 90 ha, cei din Beșenova Veche mai bine de 53 ha. Membrii G.A.C. „Mureșul“ din Cenad au cultivat cu această plantă peste 70 hectare. Bune rezultate au obținut și colectiviștii din Nerău, Bărăteaz și alții. (I. Sbîrciogi și •. Iancu). . • • • mina și prașila a IlI-a la această cultură. Cele două brigăzi au terminat,și prașila a Il-a la porumb. Cînd, e vorba de a stabili fruntașul, ambele brigăzi obțin zilnic rezultate egale. Prașilele a II-a și a IlI-a la floarea-soarelui au fost terminate în aceeași zi de aceste brigăzi. Echipe fruntașe sînt cele conduse de Ion Băbăț, Iosif Tincu, Iosif Iorga, Ion Pleavă, Ion Țunea, Petru Belgea și Iosif Becher. (Ștefan Gîdea). Bună organizare a muncii Gospodăria colectivă din satul Iosif,raionul Deta, are de recoltat anul acesta 186 ha grîu, 40 ha orz și 9 ha secara. Pentru a nu pierde nici un bob de grîu din noua recoltă, s-au format 20 de echipe de cosași de câte Cinci persoane. Se va lucra și cu o secerătoare și o combină de la S.M.T. A fost formată o echipă de 20 colectiviști pentru treieratul la batoză. în acest scop s-a făcut un scurt, instructaj cu brigadierii și șefii de echipă. Fiecare știe tarlaua unde urmează să înceapă lucrarea, care se va termina în 8 zile de lucru. (ION POTORAC). La zi cu proșitul De ce nu este folosit din plin utilajul de recoltare? Este îndeobște cunoscut faptul că strîngerea recoltei de cereale păioase depinde într-o măsură hotărîtoarede folosirea cu pricepere și din plin a întregii capacități de lucru a fiecărei mașini de recoltat. Aceasta cu atit mai mult că recoltatul trebuie făcut într-un timp scurt, evitînd astfel orice pierderi prin scuturare. De acest fapt au ținut și țin seamă tot mai mulți conducători din stațiunile de mașini și tractoare din regiunea noastră. Dar, nu același lucru se poate spune că l-au făcut tovarășii din conducerea S.M.T. Zăgujeni (director Ion Stănciugel, mecanic șef Ion Marin) care nu au dat toată atenția reparării și revizuirii utilajului. Așa se explică că reparațiile mașinilor sunt de slabă calitate fapt care a împiedicat buna desfășurare a secerișului la orz. De pildă, în comuna Lacul, încă din prima zi de seceriș la orz din cele 4 secerători-legături s-au defectat 3. Că s-au produs aceste defecțiuni se datorește și faptului că tovarășii din comisia de recepție nu au verificat cu toată exigența utilajul reparat. De asemenea, organizația de partid nu a controlat și îndrumat în măsură suficientă felul cum se desfășoară acțiunea de revizuire și reparare a mașinilor. Tot la această stațiune mai există încă și în prezent 9 batoze nerevizuite pe care le-a trimis în comunele Iablanița, Domașnea și Luncavița. Este datoria conducerii stațiunii de mașini și tractoare din Zăgujeni, precum și a serviciului regional S.M.T. de a lua măsuri urgente pentru a preintîmpina asemenea defecțiuni la recoltatul și treieratul griului. P IN PRIMA ZI e dimineață in curtea gospodăriei colective „8 Martie din Biled era mare forfotă. Asta însă nu a durat mult. Odată cu plecarea secerătorilor, animația din curte s-a mutat pe cele joo ha grîu intrat în pîrgă. Împărțite în brigăzi, secerătorile au împînzit întregul lan de grîu. Recoltatul mergea strună. Cu toate acestea agronomul Dumitru Geambagu părea neliniștit. De ce oare ? Recolta e bună în acest an, iar gospodăria are mult grîu semănat. Neliniștit de recoltatul griului ? Da. Tocmai așa era. Recoltarea trebuia făcută la timp și fără pierderi, planificate iar pentru aceasta a avut anumite tractoare. In planificare a survenit insă o modificare în ultimul timp. Aproape jumătate din tractoarele stabilite inițial pentru colectiva lor au fost repartizate altor colective ca și ele să poată recolta in bune condiții. Tovarășul Dumitru Geambaru însă se biguie pe colectiviștii harnici din Biled și sunt mulți din aceștia. Chiar înainte de a pleca ,a cimp a stat de vorbă cu comunistul Sima Nedelcov. Discuția a fost scurtă dar plină de roade. Să lucrăm cu două secerători cuplate de fiecare tractor, a propus un grup de colectiviști în frunte cu Sima Nedelcov. Propunerea era bună, dar proțapul primei secerători cuplate trebuia modificat, lucrare care cerea timp foarte prețios acum, nncit recoltatul nu așteaptă. De la o propunere la alta colectiviștii au găsit soluția cea mai bună. In aceeași zi in lanul de grîu a apărut însuși timplarul gospodăriei care a început să măsoare pentru fiecare secerătoare în parte dimensiunile cerute pentru noul proțap. Modificarea - li se adresă el - o facem în atelierul gospodăriei în timp ce secerătorile lucrează, iar demontarea și montarea se fac pe cimp, ca să se economisească cît mai mult timp. Nici căldura înăbușitoare, mes griul aplecat de greutatea boabelor nu i-au împiediat pe colectiviști în muncile lor. în toiul recoltării se lucrează cu mult spor. Nici nu e de mirare, cînd sînt harnici și colectiviștii și tractoriștii Dumitru Bădan, Gheorghe Firuleasa, Gheorghe Maieroș, Alexuș Iacob și mulți alții. în încheiere trebuie să mai spunem că timplarul s-a ținut de cuvînt. în următoarele zile toate secerătorile-legători au lucrat cuplate cite două la un tractor. Astfel că a dispărut și neliniștea agronomului Dumitru Geambaru ... I. BRĂNDESCU Prin introducerea micii mecanizări La sectorul de tabliere metalice C.F.R. din Timișoara, muncitorii sunt preocupați de introducerea noului în producție. De pildă, nu de mult, comunistul Ilie Bălteanu, a conceput un dispozitiv simplu metalic de susținere a longeroanelor. Prin aplicarea lui se elimină restricțiile pe podul unde se lucrează, nemaifiind necesară întrebuințarea piloțlor de lemn pentru susținerea lucrării. Dispozitivul pare simplu dar, cu ajutorul lui se cîștigă foarte mult timp. Cu noul sistem se cîștigă (nemaifiind nevoie de restricții) în 10 zile circa 900 trei minute, care echivalează cu o economie de 6.000 lei. Inovația a fost aplicată cu succes la stația Nadăș. Ea urmează a fi generalizată. (GHEORGHE NICHITA, corespondent). Munca e mai ușoară Baza de desfacere nr. 5 din Arad a fost înzestrată cu un autostivuitor, care, pe lîngă faptul că va mări mult viteza de încărcare și descărcare a mărfurilor, reduce și efortul fizic al muncitorilor. Cu noul autostivuitor o greutate de 2.000 kg — care înainte se transporta și încărca în vagon într-o oră și jumătate — aceeași operație se reduce la 15—20 minute, în curîd Baza de desfacere nr. 5 va mai primi și un autocamion cu o capacitate de 3 tone. Toate acestea vin să întregească mecanizarea proceselor de lucru și vor permite ca mărfurile să fie încărcate rapid, iar efortul fizic al omului să fie redus. (TIBERIU HOTĂRAN). Manifestări A.R.L.U.S. i Azi, miercuri, la grădina de vară a Casei prieteniei romîno- sovietice din str. 13 Decembrie nr. 24, orele 21, se va ține de către tov. dr. Ștefan Stossel, o expunere despre evenimentele internaționale. După expunere va rula un film artistic. Posturi de prim ajutor la arii Ca și în anii trecuți, în acest an, la ariile de treier vor funcționa posturi de prim-ajutor, organizate de comitetele de Cruce roșie. în acest scop, Comitetul raional de Cruce roșie Caransebeș a luat din timp măsurile necesare pentru organizarea și buna funcționare a acestora. Recent a avut loc un instructaj cu medicii din oraș și din raion care vor instrui pe cei peste 90 de de Cruce roșie activiști voluntari ce vor munci în timpul treierișului în posturile de prim-ajutor de la aici. (N. PÎRVU, corespondent). Deasupra plajei de la Ștrandul tineretului, plutesc mereu nori de praf stîrnit de jocurile >i cu mingea. Situația trebuie re”mediată prin delimitarea unor locuri speciale pentru jocuri sportive. «j ceva... «1 »vi - Mi se pare că am uitat Da ! Aspiratorul de praf! % i \V IN TIMPUL LIBER i