Drapelul Roşu, iunie 1961 (Anul 17, nr. 5106-5131)

1961-06-28 / nr. 5129

Ce ție nu-ți plece, altuia u-L...pro­ duce !" • • • • Era pe la începutul lunii apri­lie. Biroul organizației de bază P.M.R. de la fabrica „Crinul“ din Timișoara , convocase o ședință lărgită de partid. Au participat toți muncitorii. A fost pusă în discuție calitatea produselor ceramice. Vorbea secretarul organizației de partid, tov. Pavel Rohan. — Nu se poate spune că produsele noastre sunt de calitate slabă, dar nici că ele n-ar putea fi mai bune. Se mai trec multe în categoria a Il-a și a IlI-a, iar rebuturile depășesc admisul. Trebuie să dăm mai multă a­­tenție calității, să luptăm pentru prestigiul mărfii fabricii noastre ! Toți muncitorii știau că îndreptarea lucrurilor depinde de ei. Majoritatea dintre cei prezenți au și venit cu propuneri. — Trebuie să îmbunătățim rețeta de fabricație pentru a elimina rebu­turile rezultate din arderea întîi, spunea inginera Maria Iancu. — Să se schimbe și rețeta .. . susținu Aloisia Birău, o femeie mărunțică cu priviri agere. Dar, — cred eu — în primul rînd trebuie să ne schimbați noi atitudinea față de muncă. Să nu fugim după cantitate, ci să punem­­ accent pe felul cum să prezentăm mai bine ceașca, farfuria sau solnița. Nu ar fi rău să introducem și noi contro­ v Iul în lanț ca tovarășii de la fabrica „Ștefan Plăvăț“. S-au făcut și alte propuneri. Majoritatea lor au fost consemnate și aprobate J « î­-’©»« 4- Xț-fc.<î » .»«fer« în secția „fasonare", lucrează mai multe muncitoare. Cu ajutorul șablo­nului, ele dau prima formă produsu­lui. Aici lucrează și tov. Aloisia Bi­­ră­i. Dînsa execută lipirea torții la cești. Ultima fază la acest produs înainte de ardere. De cînd cu propu­nerea introducerii controlului în lanț, și-a sporit exigența atît față de mun­ca ei, cît și față de munca celorlalți tovarăși de la care primește produ­sul. N-a fost ușor la început. Dar, Aloisia Birău își cunoștea bine și to­varășii. Știa cum să discute cu ei pen­tru a-i determina să lucreze bine.­­ Tovarășe Szász, ceașca aceasta e rebut! Are porozități prea mari pe dinăuntru. Trebuie să fii mai atent mai repede decit trebuia și astfel ceașca ori se rebuta, ori se trecea la calitatea a II-a, deoarece nu i se era obișnuit așa, atrăsese atenția niciodată pînă atunci asupra acestui lucru.­­ Las­­că merge la calitatea a II-a! i-a răspuns el, calm.­­ Nu, nu merge! Noi luptăm pen­tru calitatea I. Dumneata ai cum­păra un produs cu defect ? Nu ?! Atunci nu produce nici altuia ceea ce n-ai cumpăra ! De altfel știu că poți executa și calitatea „extra , nu­mai să vrei. Lasă șablonul să se în­­virtească cu­ trebuie, nu te pripi... Dar, parcă trebuie să te învăț eu un c­urcat vertiginos, ceea ce făcu condu­cerea să ia atitudine. - Ce se întîmplă la dv. tovarășă Birău ? o întrebă într-o zi conducă­torul tehnic, tov. ing. Maria Iancu. Noi luptăm pentru calitate, iar dv. măriți procentul de rebut! - Fiți liniștită, tovarășă Iancu, îi E. VELCELEAN (Continuare în pag. II-a) la netezire, seria ?! Doar știi mai bine decit mine Iosif Szász este un tînăr priceput cum să fasonezi­ în meserie, dar uneori scotea șablonul La început, săgeata rebuturilor a ---------------A .1.1. Și acum vacanța, minunata vacanță După zilele încordate ale sesiunii de exame­ne, studenții Institutului de medicină din Timi­șoara se află în fața va­canței. Aite planuri nu s-au făcut în legătură cu fe­lul cum își vor petrece vacanța! Un număr de 100 de studenți au hotărît participe la muncă pu­să triptică pe ogoarele G.A.S. din noastră și la regiunea comple­xul studențesc. Cu ei vor pătrunde în comuna Bencec elanul, voioșia, dragostea de muncă a acelora care au ieșit victorioși din bătălia e­­xamenelor. Această par­ticipare a studenților noștri la munca cîmpu­­lui și de construcție es­te o contribuție la rea­lizarea obiectivelor eco­nomice și social-obștești din regiune. Apoi, studenții pleca spre litoral vor și stațiunile de munte; numai de la institutul nostru își vor petrece aici o parte din vacan­ță 162 de studenți. Pe litoral, în tabăra de la Costinești, mulți vor face prima cunoș­tință cu marea și pes­cărușii, cu plaja. La Si­naia, Predeal și Izvorul Mureșului sau în alte minunate locuri, vile confortabile îi vor pri­mi. Alți­­ studenți vor pleca in străinătate, în vizită la colegii lor din țările socialiste. . Cartonașul albastru sau roz ce poartă nu­mele de „bilet de odih­nă", pe care îl primesc studenții pentru vacan­ță, constituie acum, du­pă efortul depus de-a lungul unui an, un dar neprețuit, alături de multe altele, primite din partea partidului no­stru și a oamenilor mun­cii. El este menit să completeze frumusețea tinereții noastre fericite. PAVEL BOLCHIȘ student la Institutul de medicină Timișoara rîia­rzi — Zilnic 40.000 sticle citre, 23.000 buc, batoane de înghețată în ultimele zile s-a lă­sat o căldură canicu­lară. La chioșcurile de răcoritoare, bufete etc. poți auzi des cuvintele: — Vă rog încă un suc, o înghețată, măm și pentru Iă consu­cîtva timp ne simțim răcoriți, înviorați! Colectivul fabricii de răcoritoare se îngrijește ca, pe lîngă asigurarea igienei procesului de producție (care se face cu cele mai moderne a­­parate) să asigure și o calitate bună a produ­selor. Zilnic muncitorii de aici trimit cofetării­lor, chioșcurilor etc., 23.000 batoane de în­ghețată ieftină și bună. Totodată populația Ti­­mișorii este aprovizio­nată zilnic și cu 40.000 de sticle citro — gustos, hrănitor și... curativ. Da ! ați citit bine ! El este și curativ. In ur­ma analizelor făcute recent de Ministerul Sănătății s-a constatat că citro-ul este o bău­tură care protejează să­nătatea muncitorilor ti­pografi și în general a celor care lucrează cu plumb, diferite gaze și alte materiale dăună­toare. Colectivistele So­­fica Stoica și Ele­na Buidesco din gospodăria agri­colă colectivă Șag, raionul Timișoara s-au evidențiat în mod deosebit la recoltarea orzului. Citiți în interiorul ziarului — SFAT AGRICOL: Atenție deo­sebită recoltării, condiționării și păstrării griului pentru să­­mință. (pag. a 2-a) — Zeci de fire, care duc spre uzi­nele și fabricile patriei (pag. a 2-a) — LABORATORUL SIDERUR­­GIȘTILOR REȘIȚENI. In spri­jinul producției (pag. a 2-a) — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) Propunerile s-au dovedit eficace Cu cîteva luni în urmă, la Fabrica de mănuși din Timișoara a avut loc o ședință a organizației de bază. La ordinea de zi: Calitatea produselor. Comuniștii au făcut atunci o seamă de propuneri. Aplicate, ele au dus la rea­lizări însemnate. Comunistul Francisc Bovo propu­sese, de pildă, să se mecanizeze ope­rația de agitare la cele 3 cenușare. In urma aplicării propunerii, s-a îmbu­nătățit calitatea mănușilor, s-a scurtat durata de fabricație, s-a ajuns la ușu­rarea muncii fizice. Aplicarea propunerii m­a E. Lazăr de la secția tovarășei la­„confecții“ — introducerea controlului de calitate și după întoarcerea mănușilor cusute pe dos — a dus la întărirea controlului interfazic și la eliminarea defectelor. In colaborare cu Institutul de cerce­tări s-a aplicat o nouă metodă de fi­xare a coloranților la vopsirea pieilor pentru mănuși, obținîndu-se ridicarea rezistenței. Măsurile luate în adunarea de partid au contribuit deci la îmbunătățirea simțitoare a calității produselor. La rezultatele dobîndite au contribuit în mod deosebit muncitorii fruntași Mi­­hai Bordel de la tăbăcărie, Nicolae Hum de la secția croit și Elena Costin de la cusut. $ Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol și Petre Borilă în vizită la expoziția tehnică germană Tovarășii Gheorghe Gheorghiu- J1 Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheor­­­ghe Apostol și Petre Borilă au vi­zitat marți la amiază expoziția teh­­­­nică germană de instrumente și apa­­ra rate de precizie realizate de Uzinele „Carl Zeiss-Jena“ din R. D. Ger­mană. La­ sosire oaspeții au fost întîm­­pinați de ambasadorul R. D. Ger­mane la București, Wilhelm Bu­^ik, și directorul expoziției, Otto Müller. Au fost prezenți conducători ai unor instituții centrale de stat. Directorul expoziției a prezentat oaspeților produsele expuse, dînd explicații. Foliile constituie doar una din multiplele produse fabricate de întreprinderea „Bela Brenner“ care sunt mult apreciate de cumpăr­ăt­ori. ÎN CLIȘEU : Adriana Gerdei lengă un graf­­ de folii cu modele noi care în curînd vor, apare în magazine. Chitanțele nr. 1 Insămîntează culturi duble Prin telefon am primit de la tovarășul Richard Olaru ves­tea că de cîteva zile, la G.A.C. Beregsăul Mare a început seceratul Magazii moderne Recent, la baza de recepție din comu­­ na Jebel, raionul Deta, s-a terminat con­ strucția a 4 magazii pentru depozitarea cerealelor cu o capacitate de peste 1.600 vagoane. Aceste magazii moderne sunt înzestrate cu utilaj de ventilație care scutește munca manuală, fiecare maga­zie are instalația electrică corespunză­toare, iar pentru controlul semințelor s-a construit un laborator care poate face față analizelor la cereale. Magaziile sunt dotate cu 2 cîntare pentru cereale, s-a făcut o șosea de piatră brută pe o distanță de cca. 400 ml. La fel, pentru asigurarea cereale­lor contra incendiilor, s-a făcut un ba­zin de rezervă cu apă care va fi înzes­trat cu motopompe­ (ION POTORAC), griului cu combinele stringîndu-se recolta de pe suprafața de mai bine de 30 hectare. Pe terenul secerat cu combina s-au obținut în medie 2.800 kg grîu la ha. Colectiviștii din Be­­regsăul Mare au și livrat bazei de re­cepție primele cereale in contul con­tractului, obținînd distanța nr. 1. ■k Și membrii­ gospodăriei agricole colective din Giroc au început recol­tatul griului. Pînă in ziua de 26 iunie ei au recoltat griul de pe 64 ha, din care 46 ha le-au recoltat cu combi­nele. în aceeași zi colectiviștii au trans­portat la baza de recepție primele 15 tone de grîu, obținînd astfel distanța nr. 1. (Elisabeta Mühlerot, contabilă). Colectiviștii din raionul Sînnico­­laul Mare, nu au stat prea mult pe gînduri și au ieșit cu toate forțele la recoltatul orzului. Imediat după seceriș au trecut la executarea ară­turilor adinei de vară și la însămîn­­țarea culturilor eliberate de orz, duble pe terenurile Pînă acum au și fost însămînțate deja cu porumb fu­rajer mai bine de 700 hectare. Membrii celor două brigăzi de cimp ale G.A.C. „Drumul lui Le­nin“ din Lățunaș, conduse de Teo­fii Veneșconi și Titus Bolovegca, muncesc cu multă însuflețire la în­treținerea culturilor. Ambele brigăzi au terminat cele două prașile la floa­­rea-soarelui și în scurt timp vor ter­ Ca și la recoltat, colectiviștii din Grabați au fost primii, însămînțind peste 90 ha, cei din Beșenova Veche mai bine de 53 ha. Membrii G.A.C. „Mureșul“ din Cenad au cultivat cu această plantă peste 70 hectare. Bune rezultate au obținut și colectiviștii din Nerău, Bărăteaz și alții. (I. Sbîr­­ciogi și •­. Iancu). . • • • mina și­ prașila a IlI-a la această cul­tură. Cele două brigăzi au terminat,și prașila a Il-a la porumb. Cînd, e vorba de a stabili fruntașul, ambele brigăzi obțin zilnic rezultate egale. Prașilele a II-a și a IlI-a la floarea-soarelui au fost terminate în­ aceeași zi de a­­ceste brigăzi. Echipe fruntașe sînt cele conduse de Ion Băbăț, Iosif Tincu, Iosif Iorga, Ion Pleavă, Ion Țunea, Petru Bel­­gea și Iosif Becher. (Ștefan Gîdea). Bună organizare a muncii Gospodăria colectivă din satul Io­sif,­­raionul Deta, are de recoltat a­­nul acesta 186 ha grîu, 40 ha orz și 9 ha secara. Pentru a nu pierde nici un bob de grîu din noua recoltă, s-au format 20 de echipe de cosași de câte Cinci persoane. Se va lucra și cu o secerătoare și o combină de la S.M.T. A fost formată o echipă de 20 colectiviști pentru treieratul la batoză. în acest scop s-a făcut un scurt, instructaj cu brigadierii și șe­fii de echipă. Fiecare știe tarlaua un­de urmează să înceapă lucrarea, ca­re se va termina în 8 zile de lucru. (ION POTORAC). La zi cu proșitul De ce nu este folosit din plin utilajul de recoltare? Este îndeobște cunoscut faptul că strîngerea recoltei de cereale păioa­­se depinde într-o măsură hotărîtoare­­de folosirea cu pricepere și din plin a întregii capacități de lucru a fiecă­rei mașini de recoltat. Aceasta cu atit mai mult că recoltatul trebuie făcut într-un timp scurt, evitînd ast­fel orice pierderi prin scuturare. De acest fapt au ținut și țin sea­mă tot mai mulți conducători din stațiunile de mașini și tractoare din regiunea noastră. Dar, nu același lu­cru se poate spune că l-au făcut to­varășii din conducerea S.M.T. Zăgu­­jeni (director Ion Stănciugel, mecanic șef Ion Marin) care nu au dat toată atenția reparării și revizuirii utilaju­lui. Așa se explică că reparațiile ma­șinilor sunt de slabă calitate fapt care a împiedicat buna desfășurare a se­cerișului la orz. De pildă, în comuna Lacul, încă din prima zi de seceriș la orz din cele 4 secerători-legături s-au defectat 3. Că s-au produs aceste defecțiuni se datorește și faptului că tovarășii din comisia de recepție nu au verifi­cat cu toată exigența utilajul repa­rat. De asemenea, organizația de partid nu a controlat și îndrumat în măsură suficientă felul cum se des­fășoară acțiunea de revizuire și re­parare a mașinilor. Tot la această stațiune mai există încă și în pre­zent 9 batoze nerevizuite pe care le-a trimis în comunele Iablanița, Domașnea și Luncavița. Este datoria conducerii stațiunii de mașini și tractoare din Zăgujeni, precum și a serviciului regional S.M.T. de a lua măsuri urgente pen­tru a preintîmpina asemenea defec­țiuni la recoltatul și treieratul griu­lui. P­ IN PRIMA ZI e dimineață in curtea gospo­dăriei colective „8 Martie din Biled era mare forfotă. Asta însă nu a durat mult. Odată cu plecarea secerătorilor, anima­ția din curte s-a mutat pe cele joo ha grîu intrat în pîrgă. Îm­părțite în brigăzi, secerătorile au împînzit întregul lan de grîu. Re­coltatul mergea strună. Cu toate acestea agronomul Dumitru Geam­­bagu părea neliniștit. De ce oare ? Recolta e bună în acest an, iar gos­podăria are mult grîu semănat. Neliniștit de recoltatul griului ? Da. Tocmai așa era. Recoltarea trebuia făcută la timp și fără pierderi, planificate iar pentru aceasta a avut anumite tractoare. In planificare a survenit insă o mo­­dificare în ultimul timp. Aproape jumătate din tractoarele stabilite inițial pentru colectiva lor au fost repartizate altor colective ca și ele să poată recolta in bune condiții. Tovarășul Dumitru Geambaru însă se biguie pe colectiviștii har­nici din Biled și sunt mulți din aceștia. Chiar înainte de a pleca ,a cimp a stat de vorbă cu comu­nistul Sima Nedelcov. Discuția a fost scurtă dar plină de roade.­­ Să lucrăm cu două secerători cuplate de fiecare tractor, a propus un grup de colectiviști în frunte cu Sima Nedelcov. Propunerea era bună, dar pro­țapul primei secerători cuplate trebuia modificat, lucrare care cerea timp­ foarte prețios acum, nncit recoltatul nu așteaptă. De la o propunere la alta co­lectiviștii au găsit soluția cea mai bună. In aceeași zi in lanul de grîu a apărut însuși timplarul gospodăriei care a început să măsoare pentru fiecare secerătoare în parte dimen­siunile cerute pentru noul proțap.­­ Modificarea - li se adresă el - o facem în atelierul gospodăriei în timp ce secerătorile lucrează, iar demontarea și montarea se fac pe cimp, ca să se economisească cît mai mult timp. Nici căldura înăbușitoare, mes griul aplecat de greutatea boabe­lor nu i-au împiediat pe colectiviști în muncile lor. în toiul recoltării se lucrează cu mult spor. Nici nu e de mirare, cînd sînt harnici și colectiviștii și tractoriștii Dumitru Bădan, Gheorghe Firuleasa, Gheor­­ghe Maieroș, Alexuș Iacob și mulți alții. în încheiere trebuie să mai spu­nem că timplarul s-a ținut de cu­­vînt. în următoarele zile toate se­cer­ătorile-legători au lucrat cuplate cite două la un tractor. Astfel că a dispărut și neliniștea agronomu­lui Dumitru Geambaru ... I. BRĂNDESCU Prin introducerea micii mecanizări La sectorul de tabliere meta­lice C.F.R. din Timișo­ara, mun­citorii sunt preocupați de intro­ducerea noului în producție. De pildă, nu de mult, comunistul Ilie Bălteanu, a conceput un dis­pozitiv simplu metalic de susți­nere a longeroanelor. Prin apli­carea lui se elimină restricțiile pe podul unde se lucrează, ne­­maifiind necesară întrebuințarea piloțlor de lemn pentru susți­nerea lucrării. Dispozitivul pare simplu dar, cu ajutorul lui se cîștigă foarte mult timp. Cu noul sistem se cîștigă (nemaifiind nevoie de restricții) în 10 zile circa 900 trei minute, care echivalează cu o economie de 6.000 lei. Inovația a fost aplicată cu succes la stația Nadăș. Ea urmea­ză a fi generalizată. (GHEOR­GHE NICHITA, corespondent). Munca e mai ușoară Baza de desfacere nr. 5 din Arad a fost înzestrată cu un au­­tostivuitor, care, pe lîngă faptul că va mări mult viteza de încăr­care și descărcare a mărfurilor, reduce și efortul fizic al munci­torilor. Cu noul autostivuitor o greutate de 2.000 kg — care înainte se transporta și încărca în vagon într-o oră și jumătate — aceeași operație se reduce la 15—20 minute, în curî­­d Baza de desfacere nr. 5 va mai primi și un auto­camion cu o capacitate de 3 to­ne. Toate acestea vin să între­gească mecanizarea proceselor de lucru și vor permite ca măr­furile să fie încărcate rapid, iar efortul fizic al omului să fie re­dus. (TIBERIU HOTĂRAN). Manifestări A.R.L.U.S. i Azi, miercuri, la grădina de vară a Casei prieteniei romîno- sovietice din str. 13 Decembrie nr. 24, orele 21, se va ține de către tov. dr. Ștefan Stossel, o expunere despre evenimentele in­ternaționale. După expunere va rula un film artistic. Posturi de prim ajutor la arii Ca și în anii trecuți, în acest an, la ariile de treier vor func­ționa posturi de prim-ajutor, or­ganizate de comitetele de Cruce roșie. în acest scop, Comitetul raional de Cruce roșie Caransebeș a luat din timp măsurile necesa­re pentru organizarea și buna funcționare a acestora. Recent a avut loc un instruc­taj cu medicii din oraș și din raion care vor instrui pe cei peste 90 de de Cruce roșie activiști voluntari ce vor munci în timpul treierișului în postu­rile de prim-ajutor de la aici. (N. PÎRVU, corespondent). Deasupra plajei de la Ștran­­­­­dul tineretului, plutesc mereu nori de praf stîrnit de jocurile >i cu mingea. Situația trebuie re­­­”­mediată prin delimitarea unor­­ locuri speciale pentru jocuri sportive. «j ceva... «1 »vi - Mi se pare că am uitat­­ Da ! Aspiratorul de praf! % i \V IN TIMPUL LIBER i

Next