Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)
1969-11-08 / nr. 7724
Războaiele automate pentru panglici — un atribut de modernitate la fabrica timișoreană „13 Decembrie“. Foto : E. ROBESCU Prezența romanului Mircea Șerbănescu Răsfoind planurile editoriale pentru anul viitor, dintr-un mănunchi substanțial de peste douăzeci de cărți de autori timișoreni, am desprins o prezență a romanului mult mai amplă decât în anii trecuți. Comparînd activitatea editorială a scriitorilor din Timișoara pe acești din urmă ani, vom constata o preponderență a culegerilor de poezie, an de vârf fiind pentru cărțile de versuri Ap6S. Proza își ia revanșa în perioada în care se anunță bogată în volume de proză și îndeosebi printr-o linie bine marcată, de romane, de pe acum trezind interesul și speranța. O simplă înșiruire de autori și titluri ar fi suficientă, credem, pentru constituirea unui desen bogat, divers colorat, amplu în sensuri și direcții artistice. Poetul Alexandru Jebeleanu se anunță cu romanul „Iubiri candide" inspirat din tinerețea zbuciumată a celor care pe timpul războiului erau adolescenți. Alături de el, găsim pe tinerii scriitori Al. Deal, I.D. Teodorescu, I. Velican, prezenți și ei cu titlurile de roman : „Lașii", „Doamna Mai", „Jos, printre stele". Noul roman, „Ne-avem numai pe noi", pe care-l promite Ion Arieșanu, cea de a doua lucrare epică de întindere a scriitorului, este inspirat din viața intelectualității științifice românești, intr-un moment de deplină actualitate. Foarte promițătoare și interesantă pare a fi încercarea de roman și reportaj a prozatorului maghiar timișorean Izsák László, și el aflat la a doua experiență epică de întindere. Inspirat din realități cotidiene, sub forma unei pasionate anchete sociale, „Intre două sentințe“ va prilejui scriitorului o amplă și vie dezbatere etică. In sfîrșit, se cuvine să amintim și un volum teoretic dedicat genului și datorat criticului Traian Liviu Birăescu. Cartea sa, „Studii despre romanul contemporan", va cuprinde la modul sintetic o experiență de cronicar literar activ care se întinde pe mai bine de două decenii, criticul fiind întotdeauna un pasionat al literaturii de actualitate și cu precădere al romanului contemporan. Ar mai trebui adăugat, poate, că interesul care rezidă din această recoltă de apariții decurge și din atitudinea profund a tuturor celor citați, contemporană indiferent de unghiul de vedere din care analizează fenomenele realității. Aș îndrăzni să afirm că există o trăsătură etică accentuată la toți autorii amintiți, fenomenul roma (Continuare în pag. a lll-a) DE LA MINISTERUL INVÂȚĂMÎNTULUI De la Ministerul Invățămîntului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură : Cursurile semestrului I vor dura pînă la 31 ianuarie 1970, cu o vacanță de iarnă între 21 decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970. Intre 1—17 februarie se va desfășura sesiunea de examene, iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenții care doresc pot susține între 1 și 24 februarie și un examen parțial, pe baza opțiunilor depuse pînă la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie și se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza între 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 septembrie ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVI Nr. 7.724 SÎMBătă, 8 noiembrie 1969 SARCINI DE SEAMA ale uniunii județene a cooperativelor agricole După cum bine se știe, recent, au fost reorganizate atît Consiliul Superior al Agriculturii în Ministerul Agriculturii și Silviculturii cît și Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Această reorganizare este în curs și la nivelul județelor. Aș vrea ca, în articolul de față, să mă opresc, îndeosebi, la principalele atribuții care stau în fața Uniunii județene a C.A.P., organ de îndrumare și control a activității cooperativelor agricole. • Potrivit legii de organizare și funcționare, Ministerul Agriculturii și Silviculturii, prin organele sale județene, exercită conducerea întregii agriculturi asigurînd dezvoltarea ei planificată, creșterea producției și întărirea economică a unităților. In sfera de preocupări a organelor agricole de stat au trecut și activitățile privind investițiile, aprovizionarea tehnico-materială, problemele financiar-contabile, valorificarea produselor agricole către fondul de stat, organizarea producției și normarea muncii in cooperativele agricole. Faptul că o seamă de atribuții au fost trecute în competența organelor agricole de stat, nu înseamnă cîtuși de puțin că rolul Uniunii județene a C.A.P. în sprijinirea și îndrumarea fiecărei cooperative agricole în consolidarea economico-organizatorică, în sporirea avuției obștești și ridicarea bunăstării țăranilor cooperatori a fost diminuat. , Dimpotrivă. Ing. Ioan Oprea președintele U.J.C.A.F. Timiș Uniunea cooperatistă se va preocupa și în continuare de problemele ei specifice, stabilite încă de la constituire, punînd accentul principal pe îndrumarea conducerilor cooperativelor astfel ca acestea să îndeplinească întocmai prevederile statutare. Aparatul Uniunii județene este chemat să muncească in așa fel ca adunarea generală a membrilor cooperatori, adunările pe brigăzi, consiliile de conducere, comisiile de revizie și cele de judecată să funcționeze normal, ca peste tot să fie respectată întocmai democrația cooperatistă. *" O sarcină de mare răspundere care ne stă ...în față este aceea de a milita ca adunările generale, acest organ suprem de conducere a întregii activități a cooperativelor agricole, să se țină cu regularitate, ca în ele să se dezbată, cu simț de răspundere, problemele de organizare și retribuire a muncii, de realizare a obiectivelor economice, de respectare a obligațiilor contractuale etc. Pentru ca fiecare țăran cooperator să se simtă stăpin In marea familie din care face parte trebuie stimulate inițiativele creatoare, combătute cu, tărie și sancționate toate abuzurile și abaterile de la prevederile statutare. .•Datorită preocupărilor •multiple cît și paralelismelor care au existat cu alte organe unele probleme specifice uniunii noastre au fost neglijate pe parcurs. Astfel, Uniunea județeană nu s-a preocupat insuficientă măsură de asigurarea și pregătirea cadrelor, de sprijinirea președinților, brigadierilor, contabililor și meseriașilor tn ridicarea calificării prin cursuri de specializare, deși in această privință, a existat, cu vreme în urmă, o experiență pozitivă. De aceea, cu sprijinul nemijlocit al comitetelor comunale de partid, selecționarea, promovarea și perfecționarea cadrelor de bază din C.A.P. va trebui să devină una din preocupările de bază ale Biroului executiv al Uniunii județene a C.A.P. In județul nostru există începuturi bune în crearea asociațiilor intercooperatiste. Nu puține sunt acele unități care au construit și exploatează în comun sepe legumicole de tip industrial, care folosesc mori de producere a furajelor combinate, care au executat și execută lucrări de hidroameliorații. Organizarea, îndrumarea și controlul acestor asociații, dezvoltarea lor în continuare, inițierea unor acțiuni de întrajutorare, reprezintă și de acum înainte, una din principalele sarcini ale Uniunii cooperatiste județene, în acest sens trebuie crista(Continuare in pag. a llla) Sfecla de zahăr recoltată operativ! Se apropie de sfîrșit activitatea pe ogoarele cooperativelor agricole de producție. Pînă în seara zilei de 6 noiembrie, porumbul a fost recoltat pe 98 la sută din suprafață, râmîneri în urmă semnalîndu-se la C.A.P. Gătaia, Rudna, Parța, Lenauheim, Denta. Arăturile adinei de toamnă sunt efectuate pe 60 la sută din terenurile destinate culturilor de primăvară. In schimb, ritmul recoltării și transportul sfeclei de zahăr sunt încă nesatisfăcătoare. Dacă pe județ, cooperativele agricole au ajuns cu scosul sfeclei de zahăr la 86 la sută, se mai găsesc încă multe unități cu serioase râmîneri în urmă. Cooperatorii din Biled mai au de recoltat 150 de hectare, cei din Jimbolia 125 hectare, Bulgăruș 95 hectare. Este adevărat că au fost și unele greutăți în preluarea sfeclei de zahăr dar, e inadmisibil ca, în condițiile favorabile pentru lucrările la această cultură, să mai avem cooperative cu suprafețe atît de mari încă nerecoltate, ori cu cantități considerabile netransportate. Faptul că sfecla stă mai multe zile ln grămezi duce, pe lingă serioase pierderi în greutate și la deprecierea calității, la randament scăzut la prelucrare. Există încă neconcordanță între cantitățile recoltate și cele transportate. Astfel, cooperatorii din Becicherecul Mic, pînă pe data de 4 noiembrie, au recoltat 125 hectare din cele 180 în cultură. Producția este bună — 30.000 kg în medie la hectar, cu aproape 4.000 kg peste plan. In ziua respectivă au participat la scosul sfeclei de za (Continuare în pag. a lll a) 4 pagini, 30 bani Expuneri In fața comitetelor și comisiilor de femei Timp de două zile, s-a desfășurat la Timișoara o ședință de instruire la care au participat reprezentante ale comitetelor municipale, orășenești și comunale de femei din județul Timiș. In prima zi au fost prezentate expunerile pe tema „Congresul al X-lea al P.C.R. — eveniment de seamă în viața poporului român" (prof. Mihai Ziman) și „Figuri de luptătoare revoluționare din mișcarea muncitorească din țara noastră" (Eteria Palasti). In aceeași zi, a fost vizitată fabrica, „1 Iunie", cartiere noi din Timișoara, Universitatea, iar spectacol seara a avut loc un prezentat de elevii Liceului de muzică și Ansamblul Consiliului județean al organizației pionierilor. Ieri, au fost prezentate referate pe tema activității comitetelor de femei din Timișoara, Sînnicolaul Mare și Becicherecu Mic. In cadrul aceleiași ședințe a vorbit tovarășa Maria Bradea, membră a Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., președinta Comitetului județean al femeilor. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Telescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., care a reliefat sarcinile majore ce stau în fața comitetelor și comisiilor de femei în perioada următoare. Programul de investie din acest an consemnează și construcția unei moderne stații de pompare la Cenei. Foto : E. ROBICSEK LA CENTENARUL LEGII PERIODICITĂȚII acad. Coriolan Drăgulescu Există în Istoria științelor evenimente, fapte, descoperiri care luminează drumul progresului și reprezintă surse îmbelșugate pentru noi pași înainte pe drumul nesfîrșit al cuceririlor științei. Un asemenea eveniment este descoperirea legii periodicității și alcătuirea sistemului periodic al elementelor, datorite lui Dimitri Ivanovici Mendeleev. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea au adus în chimie descoperirea multor elemente chimice. Toate aceste descoperiri se făceau întîmplător, erau contribuții pur empirice la mulțimea cunoștințelor chimice, care alcătuiau un mozaic fără nici o linie conducătoare. I-a fost dat lui Dimitri Ivanovici Mendeleev să toarcă firul roșu în jurul căruia să se grupeze, intr-o ordine științifică, imensul material de fapte și să rezolve prin aceasta un impas al științei chimice, să marcheze marele salt calitativ în istoria chimiei. D.I. Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834 în orașul siberian Tobolsk, ca al 14-lea copil al directorului liceului din localitate. După terminarea liceului la Tobolsk a reușit să fie primit la Institutul pedagogic din Petrograd, la facultatea de fizico-matematici. Încă Înainte de a-și termina studiile, la 20 ani, Mendeleev își publică prima sa lucrare științifică, de mineralogie. In 1855 termină institutul cu medalia de aur. După ce în 1859 își ia licența cu tema „Despre volumele specifice“, el a plecat în străinătate, într-o misiune științifică, pe timp de doi ani. La Haidelberg a lucrat cu marii savanți ai timpului, Bunsen și Kirchoff. Dar Mendeleev nu rămîne mult timp în laboratorul lui Bunsen, ci își instalează un laborator particular, și face cercetări în domeniul capilarității, dilatării lichidelor și temperaturii absolute de fierbere a lichidelor. în acest timp conturează el noțiunea de temperatură critică a lichidelor. întors la Petrograd din 1863 Mendeleev a fost numit profesor la Institutul tehnologic, ocupând pe rînd catedrele de chimie organică, apoi chimie tehnologică și in fine chimie anorganică, disciplinară preferată, pe care o onorează pînă în 1890. Legea periodicității și sistemul periodic al elementelor reprezintă marea creație a vieții lui Mendeleev. Dar aceasta nu este nici pe departe singura lui operă. Mendeleev a lucrat intens pentru dezvoltarea industriei petrolifere ruse. Lui îi aparține teoria originii minerale a petrolului, bazată pe studiul carburilor metalice, teorie ce se distinge prin profunzimea și simplitatea ei. Un incendiu subteran într-o mină de cărbuni intrali ...„rsv «f _______________y1 J---------—------------ uxuoo/ a ougia t,uz.a iuc-u 9v.uv.4..v»— rii subterane a cărbunelui. Savantul multilateral s-a ocupat cu foarte multe alte probleme cu îngrășăminte chimice, cu unități de măsură în vederea adoptării Rusia a sistemului metric, cu stundiile meteorologice și cu fabricarea pulberii fără fum. Opera de căpetenie a lui Mendeleev este legea periodicității și sistemul periodic al elementelor. Ea a fost publicată în anul 1869, revăzută și completată in 1871. Descoperirea legii periodicității nu a fost rezultatul unei intîmplări, ci rodul unei munci Îndelungate și stăruitoare, precum el îsuși mărturisește: ... am căutat această legătură printr-o muncă asiduă — in toate direcțiile posibile. Numai această muncă mi-a dat punctele de sprijin necesare și mi-a insuflat siguranța care mi-a îngăduit să trec peste piedicile ce-mi păreau atunci da neînvins... Și mai departe, compar (Continuare in pag. a 11-a) Sesiune de aniversare centenară Ieri, în aula Facultății de chimie, sub egida Bazei de cercetări științifice a Academiei Republicii Socialiste România, Centrului de chimie Timișoara și Institutului politehnic, la Facultatea de chimie industrială a avut loc deschiderea sesiunii de aniversare centenară a legii periodicității. Sesiunea se desfășoară în intervalul 7—13 noiembrie 1969. Suita de conferințe a fost inaugurată de expunerea acad. Ilie Murgulescu — directorul Centrului de chimie-fizică al Academiei, avind ca temă : „Sistemul periodic al elementelor și dezvoltarea chimiei fizice". Programul sesiunii cuprinde de asemenea comunicări ale acad. L. Țițeica, vicepreședinte al Academiei, acad. C. Drăgulescu, precum și ale altor cadre didactice de la Facultatea de chimie și cercetători de la Centrul de chimie Timișoara. Cercetări efectuate pe mai toate meridianele globului dovedesc că astăzi timpul liber este o problemă în care se impune un control social permanent cu atît mai stringent, cu cît societatea respectivă își propune obiective mai mari în ascensiunea pe o treaptă de cultură și civilizație superioară. Societatea noastră socialistă a creat nu numai condiții materiale necesare timpului liber, ci timpul liber însuși pentru imensa majoritate a maselor, ce înainte îl cunoșteau cel mai mult ca aspirație. Completa gratuitate a învățământului, sumele afectate înnoirii și îmbunătățirii permanente a condițiilor de viață și învățătură ale tineretului studios (din care studenții consumă aproape jumătate) sunt realizate, după cum știm, cu prețul unor eforturi suplimentare în producție, reprezentînd creditul moral și material de care beneficiază studențimea, ca de o investiție socială pe termen lung. Rezultă din acestea nu numai răspunderea și sarcinile mereu sporite ale tineretului, ci și obligativitatea controlului social permanent, care să verifice și să orienteze spre un consum, cu randament sporit, toate aceste investiții. Investigațiile întreprinse în centrul nostru universitar au urmărit factorii care determină timpul liber, structura și greutatea sa specifică, precum și direcțiile în care ar trebui acționat pentru a-i spori volumul, a-i optimiza structura și calitatea în funcție de posibilitățile reale și de sarcinile de perespectivă. Ne-au răspuns cîteva sute de studenți, reprezentînd 10 din cele 21 de facultăți existente In Timișoara. In primul rînd, am dori să relevăm că ni s-au sugerat in total 35 tipuri de activități ce au loc în timpul liber. Faptul că în medie fiecare student al eșantionului a menționat între 9,3 și 10,1 activități întărește ideea că, în general, sfera preocupărilor din afara procesului de învățămînt este suficient de largă, studenții utilizînd aproape toate posibilitățile de care dispun. Chiar dacă vom considera răspunsurile în primul rînd preferințe și într-o măsură mai mică activități practicate curent, rămîn valabile cel puțin două observații: a) tinerii manifestă interes pentru o mare varietate de modalități de a-și petrece timpul liber, b) amplitudinea de muncă, 8,6 la sută, există între valorile extreme ale numărului mediu de activități pentru un student ilustrează o mare stabilitate în preferințe și opțiuni. Comparînd ordinea activităților menționate și distribuția frecvențelor, subliniem că pe primele locuri se află : vizionarea filmelor la cinematografe, lectura, plimbarea, spectacolele de teatru, excursiile, lectura ziarelor și revistelor și filmele televizate etc. In general, indiferent de criteriile și modul întocmirii listelor, primele trei activități apar în aceeași ordine, cu excepția listei ocupațiilor dublu preferate unde, în locul cinematografului, apare lectura. Pe măsură ce ne depărtăm de primele trei activități apar și deosebiri de ordine și deplasări. Aceasta indică 'H . hhh .vh .Timișoara * : / ' universitară prezența unor alți factori cauzali care influențează opțiunile. Sub acest raport, ni s-au părut interesante diferențierile după sex. Activitățile practicate în timpul liber de fete sunt numeric mai reduse — 18 față de 21 la băieți. Ordinea lor diferă destul de semnificativ. Dacă la băieți lectura este indicată pe locul al doilea, după cinema. In cazul fetelor apare pe primul loc, menționată de 92,3 la sută. Plimbarea este menționată de către ambele sexe pe locul al treilea, cu diferențe relativ mici : 77,7 la sută la băieți față de 83,8 la sută la fete. Spectacolele de operă sunt vizionate de fete în procent de 60,7 la sută, față de numai 43,2 la sută băieți, cele de teatru 86,3 la sută fete și 70,5 la sută băieți etc. Analiza acestor date, chiar dacă la cele dublu preferate fetele indică în medie 3,1 activități de fiecare, față de numai 2,7 la sută la băieți, dovedește o relativă restrîngere a preocupărilor studentelor, un orizont mai limitat, (nu doar de unele activități tradițional feminine), tendința de a se orienta spre sedentarism și chiar o și mai accentuată inerție. Ele renunță mult mai greu la unele obișnuințe și modele însușite anterior și de aceea (poate exceptînd transformarea modernă a exteriorului) se orientează mult mai puțin spre o utilizare plenară și diversificată a timpului liber. Nu este exclus ca una din cauzele acestui fapt să fie însă peristența (chiar atenuată mult) a modelelor învățate acasă sau a unor prejudecăți mai vechi intre ce „se cade“ și „ce nu“ unei fete. Concluzia ce se impune privește în orice caz un autocontrol conștient mai eficient in organizarea propriei vieți din partea fiecăruia și responsabilitatea sporită ce revine tuturor factorilor chemați să organizeze timpul liber al studentelor noastre, mai ales dacă se va ține seama și de faptul că, după studenție, majoritatea vor prelua o serie de sarcini familiare și gospodărești, de carre acum sunt scutite și atunci pericolul reactivării unor modele depășite crește. Majoritatea interlocutorilor noștri băieți sunt studenți la Institutul politehnic și agronomic, deci au un program zilnic mai încărcat. Cu toate acestea ei văd 4—5 filme lunar, participă săptămînal la 1—2 manifestații sportive, frecventează de 2 ori pe lună localurile, în timp ce 3/4 nu iau parte la acțiunile ce au loc la club sau casa de cultură, nu frecventează spectacolele de operă sau Situația reclamă evident concertele, măsuri din partea rectoratelor și organizațiilor de partid, dar mai ales din partea asociațiilor studențești din aceste două institute, unde numărul celor care, în ultimele 3 luni n-au citit nici o carte reprezintă aproape o șesime din total. In general, opțiunile studenților generează și unele direcții în care s-ar putea face și obține mai mult în ceea ce privește preocupă ROMULUS DABU asistent la Catedra de socialism științific a Universității — Timișoara (Continuare în pag. a lll-a) CUM FOLOSESC STUDENȚII TIMPUL LOR LIBER ISTORIA FĂGETULUI La căminul cultural din Făget va avea loc mîine o interesantă acțiune organizată de Universitate și Filiala Timișoara a Societății de științe istorice. Este vorba de un simpozion pe tema: „Istoria Făgetului". Vor participa : conf. dr. T. H. Trîpcea, Alexandru Rusu, secretar al Filialei Timișoara a Societății de științe istorice, Dan Popescu, profesor emerit, și Roman Moldovan. LOCUINȚE NOI LA BUZIAȘ De cîteva zile au început la Buziaș săpăturile la fundația primului bloc cu 32 de apartamente ce se va construi In noul microraion din str. Griviței. Aici, conform proiectului de ansamblu întocmit de D.S.A.P.C. Timișoara urmează să se construiască blocuri insumlnd 144 apartamente pînă in 1975, iar in a doua etapă alte 192. Toate locuințele din această zonă vor fi racordate la noul sistem de alimentare cu apă și canalizare, lucrări care au început încă din acest an și vor fi continuate in 1970. (Ioan Mayer). INTILNIRE CU MUZICA In sala de spectacole a Casei de cultură a studenților Timișoara va avea loc, mîine, la ora 18, partea a doua a expunerii despre muzica „Beat". Va vorbi prof. Petru Umanschi. Pentru exemplificare vor fi folosite diapozitive color și benzi de magnetofon. Cu același prilej, va susține un program formația vocal-instrumentală „Ciclon". NOUL NUMĂR AL REVISTEI „FAMILIA" Apărut de cîteva zile, numărul pe octombrie al revistei Familia din Oradea se impune atenției prin varietatea sa. Sociologul Traian Ilerseni publică studiul „Ergonomia“, filozoful Henri Wald un altul despre „Definiția contemporană a omului“. O amplă masă rotundă este dedicată temei „Știința românească în ultimul pătrar de veac“. Virgil Brădățeanu scrie despre „Dramaturgia lui Zaharia Bârsan“, iar Gheorghe Șora despre „Preocupări literare in publicistica lui Goldiș“. Mai semnalăm un articol al lui Nicolae Balotă despre Mauriac, dubla cronică literară a lui Gh. Grigurcu, articolele „Nicolae Iorga și Bihorul“, reportajul „Apusenii“, „Azi, Lovinescu“, rubricile de interviuri, teatru, cronica limbii literare, literatură universală, vitrina cu cărți. Intre colaboratori : Petru Popescu, George Muntean, Traian Bradu, Gh. Bulgăr, Ovidiu Cotruș Cornel Regman, Ion Caraion, Stelian Vasilescu, Dimitrie Bălan și alții.