Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)
1970-06-30 / nr. 7919
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! V Temeliiducției solide preindustriale a anului viitor Demaraj în dezbaterile cifrelor de pian pe anul 1971 în combinatele, întreprinderile și unitățile din județul nostru, ca de altfel în întreaga țară, urmează ca prevederile planului pe 1971 să fie îmbunătățite în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc în consiliile de administrație, comitete de direcție și adunările generale ale salariaților. Organizarea combinatelor — acțiune ce se înscrie în ansamblul de măsuri luate de partid pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei, comitetele de direcție, au creat un cadru optim pentru rezolvarea tuturor problemelor ce se pun în avanpremiera noului plan al primului an din cincinalul 1971-1975. Noilor organe, a căror principală menire este de a conduce nemijlocit producția, de a ridica pe un plan superior activitatea economică, se revin sarcini importante de nominalizare a producției, de încheierea contractelor în lumina noilor legi și de a asigura aprovizionarea tehnico-materială a producției pe anul 1971. Dezbaterile din consiliile de administrație și, comitetele de direcție trebuie să se încheie cu propuneri concrete, care să creeze premise favorabile pentru folosirea din plin a tehnicii, a forței de muncă și a timpului de muncă — condiții de bază pentru sporirea productivității muncii, pentru utilizarea cu maximă eficiență a materiilor prime și a materialelor. La aceste dezbateri se vor avea în vedere încheierea contractelor pentru materii prime, materiale, utilaje, producție și investiții, adoptarea de măsuri pentru creșterea gradului de folosire a capacităților de producție, precum și reducerea cheltuielilor deducție. De asemenea, trebuie presă dezbată probleme privind creșterea productivității muncii, folosirea mai bună a timpului de lucru la activitatea de bază și auxiliară, ridicarea calității producției, intensificarea ritmului de asimilare a produselor. Măsurile adoptate, trebuie să prevadă o intensificare a muncii de cercetare, reducerea consumurilor specifice, elaborarea de tehnologii noi, încheierea de contracte de cercetare și colaborare pentru temele prevăzute în planurile de stat sau departamentale. In condițiile cînd informația joacă un rol din ce în ce mai însemnat in dezvoltarea forțelor de producție, o atenție deosebită trebuie acordată în special perfecționării sistemului informatic economic cărui aplicare condiționează rezulatate deosebite în ridicarea eficienței activității economice a întreprinderii. Acțiunea, coordonată și îndrumată de Comitetul județean de partid, comitetele municipale și orășenești, organizațiile de partid din secții, sectoare,, va constitui o materializare a politicii partidului de dezvoltare continuă și în ritm susținut a economiei naționale. Recent, în ședința consiliului de administrație de la Combinatul nr. 2 Timișoara s-au dezbătut prevederile planului pe 1971. După o succintă prezentare a rezultatelor obținute pe primele 5 luni privind Ing. C. DOBREANU (Continuare in pag. a III-a.) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA îe zi după-amiază, în prezența deputaților și a numeroși invitați, s-au desfășurat lucrările celei de-a VII-a sesiuni a Consiliului popular municipal Timișoara. La lucrări au participat tovarășii MIHAI TELESCU, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv Consiliului popular județean, Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, deputați în M.A.N. și ai Consiliului popular județean. Sesiunea a luat în dezbatere raportul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal privind întărirea disciplinei in construcții, prezentat de tov. Edgar Konrad, vicepreședinte al Consiliului municipal și raportul comisiei permanente pentru construcții și sistematizare, expus de tov. loan Ștefănigă. La discuții au luat cuvântul deputații și invitații Dumitru Grigorescu, Teodor Ciomocoș, Constantin Vodă, Ioan Doica, Vasile Moldovan, Radu Grumeza, Constantin Popescu, Waldemar Zawadschi, Oscar Franciscovici. în continuare, tovarășul Vasile Daju a expus concluziile ce se desprind dintr-o analiză privind stilul de muncă al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Sesiunea a adoptat, în continuare, unele măsuri organizatorice. La cererea sa proprie, a fost eliberat din funcția de prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, tovarășul Leonida Tămaș și ales tovarășul ing. Vasile Pop, ca prim-vicepreședinte al Comitetului executiv. A fost revocat din funcția de membru al Comitetului executiv deputatul Ion Neacșu, iar în locul rămas vacant a fost ales deputatul Mircea Ișpan. Sesiunea l-a revocat din funcția de secretar al Comitetului executiv pe tov. Alexandru Șieanu și l-a numit în această funcție pe tov. Corneliu Roșul. în încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvântul tovarășul Mihai Teleseu. ZIUA DE REPAUS S-A ADAUGAT ȘI CELORLALTE ZILE DE MUNCĂ Duminică, în primele ore ale dimineții, apoi la prânz și, iarăși seara, tramvaiele, troleibuzele și autobuzele au făcut stații prelungite în fața fabricilor și uzinelor. Ziua de repaus s-a adăugat ștafetei celorlalte zile de muncă intensă, pentru lichidarea cit mai grabnică a efectelor inundațiilor, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și angajamentelor suplimentare asumate de Organizația de partid a județului Timiș. Obiectivul tuturor eforturilor: producții sporite Din diverse puncte ale județului, reporterii noștri relatează : Lucrătorii Trustului de construcții Timișoara au dat și duminică un, admirabil exemplu de înțelegere a comandamentelor bătăliei pentru construcție și reconstrucție. Producția dobîndită, mai cu seamă pe șantierele obiectivelor economice ale căror termene de execuție urmează — potrivit angajamentelor inițiale și a celor noi, recent asumate — să fie scurtate, configurează și mai clar perspectiva îndeplinirii, în avans, a tuturor sarcinilor planului de investiții pe 1970. Consemnez aceste producții de construcții-montaj, ca într-un raport operativ : ...Cele două noi țesătorii de la Combinatul textil Lugoj vor fi integral predate beneficiarilor cu 4 luni înainte de termen. Totuși, aici, în jurul datei de 16 iunie, au și fost produse primele cantități de țesături. Șeful Grupului 2 construcții, ing. Al. Gherman, ne spune că, în datele sale esențiale, bilanțul duminical se prezintă astfel : 100 de constructori, lucrări de finisaj pentru intrarea totală în funcțiune a țesătoriilor. ...La stația de betoane, în poligonul de prefabricate, schimbul este complet — ca într-o zi obișnuită de lucru. 141 de muncitori din industrială Baza de producție a T.C.T. sunt „la posturi“. Obiectivul tuturor eforturilor — îndeplinirea exemplară a angajamentelor. Din producția realizata peste planul M. BRATEȘ X. CIMPEANU C. PETRE (Continuare in pag. a IlI-a) ! \\\\s \ \\\s ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.919 Marți, 30 iunie 1970 4 pagini, 30 bani ‘------ în pag. a II-a # Festivalul folclorului timișean © De „Ziua învățătorului" © Contraste cotidiene \ VIZITA In țara noastră a MAIESTĂȚII SALE IMPERIALE. ȘAHINȘAHUL IRANULUI. MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Maiestățile Lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Iranului, și împărăteasa Farah, aflați pe litoral, și-au petrecut dimineața de luni în largul Mării Negre La bordul vasului-școală Mircea. La sosirea in portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și celelalte persoane oficiale iraniene și române au fost salutați de viceamiralul Grigore Marteș, comandantul Marinei militare. în larg, silueta sveltă bine cunoscută a vasului se leagănă ușor. Ofițerii și marinarii elevi sunt aliniați pe puntea navei, înalții oaspeți se urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului și Republicii Socialiste România. Pe catarg se înalță, alături de pavilionul românesc cel al Iranului. Comandantul școlii de ofițeri de marină, căpitanul de rangul întîi Ilie Ștefan, și comandantul navei, căpitanul de rangul întîi Alexandru Hîrjan, „Nava este gata prezintă raportul de drum“. Sunt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosfera specifică a vieții marinărești. Suveranul Iranului și împărăteasa Farah ascultă cu atenție prezentarea istoricului navei, a activității școlii de ofițeri. Vasul Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave-școala cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiții instruirea pentru navigația pe mare a elevilor școlii de ofițeri pentru marina militară și comercială. Se pornește în larg. După ce vasul parcurge cîteva mile cu ajutorul motorului, asistăm la o demonstrație de iscusință marinărească. La comenzile scurte, elevii urcă agili pînă în virful celor trei catarge și întind pînzele — vela mare, gabierul și contragabierul, zburătorii și vela cea mai de sus — din dumica Valul alunecă acum ușor, fără zgomot. Sintem pe puntea unei corăbii cu pînze, înalții oaspeți admiră priceperea marinarilor noștri. O formație artistică a marinarilor prezintă apoi un scurt program. La amiază, vasul acostează din nou la Mangalia. Șahinșahul Iranului luîndu-și rămas bun de la gazde a mulțumit cu căldură pentru momentele petrecut la navei școală Mircea și se-a bordul arat succese în desăvîrșirea pregătirii marinărești. După-amiază, șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Aryamehr, și împărăteasa Pahlavi Farah, (Continuare in pag. a IV-a) De „Ziua învățătorului“ CONFERIREA DE ORDINE ȘI MEDALII UNOR CADRE DIDACTICE ÎN CAPITALĂ Gu prilejul „Zilei învățătorului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincții au fost înminate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Malița, ministrul învățămîntului. In semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste România" tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici , Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România“, „Profesor emerit al Republicii Socialiste România“, „învățător emerit al Republicii Socialiste România“ și „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România“. Cu același prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a 11-a profesorului universitar Cristofor Simionescu și „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, tovarășilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățătorului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decorați au luat cuvintul acad. Remus Răduleț, profesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din București, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului școlar al județului Covasna și prof. Ion Ciulacu, directorul liceului „Ion Slavici“ din S Banciu, care și-au exprimat sentimentele de adîncă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guvernul școlii și corpului didactic, pentru înaltele distincții primite. In încheierea solemnității, primit cu entuziaste aplauze, a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Stimați tovarăși. "Doresc, în primul rând, sa vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbătorim această zi în fiecare an și să să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulțumiți de felul in care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învățămîntului; de altfel, suntem la încheierea anului școlar și se cunoscn Anii generale rezultatele, care — așa cum am spus — sînt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sunt totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cit mai temeinic comorile științei și culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase greutăți. In aceste condiții, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toți oamenii muncii, înțelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria față de patrie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns partidului și au acționat în chemării aceste împrejurări — constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educative a școlii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, țin să adresez în această zi mulțumiri tuturor acelor care și-au îndeplinit și își îndeplinesc datoria față de țară, față de popor, față de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoașteți perspectivele dezvoltării României Socialiste în următorii ani: înfăptuirea programului IN CEA DE-A PATRA ZI A FESTIVALULUI FOLCLORULUI TIMIȘEANU IMPRESIONANTĂ FRESCĂ A DATINILOR POPULARE Luna iunie, în întreaga ei splendoare cu poiene tainice, cu auriul holdelor legănate leneș în vînt, cu aerul înmiresmat . de parfumul florilor de tei am regăsit-o duminică, în cetatea florilor și a parcurilor, încinsă pe trupurile flăcăilor și fetelor „Din fundul lumii, mai din sus / Și din Zorii și din Apus / Din cu loc poți gîndi să bați / Venit-au roluri de-mpărați . . 1.200 de purtători ai costumului popular timișean $i-a coborit forestierul Petru Florescu, cu alți 50 de nuntași din inima bătrinilor munți Poiana Rusca, întîlnindu-se mai în jos cu sticlarii din Tomești și din Curtea, cinstind apoi din plosca lui Valeriu Văleanu și Ion Lungu, și ei girări, la nunta tinerilor țărani cooperatori Doina Gruiescu și Ioniță Sîrbu din Dubești. Vestmintele lor sunt sobre, amintindu-ne de strămoșescul nostru port dacic. Zile, ce fac corp comun cu poalele, sunt lucrate în alb-negru, la fel și cojoacele bărbaților iar podoabele capului, alcătuite din baticuri în forma ștergarului, sunt alcătuite intr-o policromie redusă. In urma lor, în ritm de joc și sunete de orchestră, vin vestiții dansatori de la Brănești. Pe iile, cîrpele și cotrînțele copilelor de școală, ale fetelor de măritat sînt strînse culorile rubinii din zorii zilelor de vară, galbenul spiceloi coapte, iar negrul, simbolul veșniciei, îl poartă perechile din urmă pe laibăre, brîuri și catrînțe, bărbații și femeile, acei care au trecut de-acum de a doua tinerețe. Sute și sute de timișoreni, postați la geamuri și balcoane, de-a lungul străzilor, admiră pe lucrătorii holdelor mănoase din cîmpiile Lugojului și Sînnicolaului, zone care au dat țării costume populare devenite prototipuri ale portului popular bănățean. Aici își au obîrșia cotrînțele, opregele și laibărele femeiești, lucrate într-o tehnică ornamentală de o deosebită complexitate, caracterizată mai ales prin prezența firului metalic aurit, care ii dă atîta strălucire. Confecționarea lor a constituit, multă vreme, ocupația de bază. Ajunsă chiar pînă la specializarea cusătoreselor din locurile acestea Tui alaiul curgător al parăzii recunoaștem pe purtătoarele costumului popular specific localitățile: Victor Vlad Delamarina, Coștei, Belinț, Boldur, Chevereșul Mare, Buziaș. Ele poartă pe brațe piese vestimentare, ponevi, climuri, cotocele, obiecte de ornament pentru interior, fiind continuatoarele creatoarelor ale căror miini iscusite au redat cu acul și suveica întreaga noblețe și mărinimie sufletească a omului din popor. Orchestre renumite, dansatori populari vestiți vin să redea cadrul autentic al creațiilor populare. Ir ritmul lor trec purtătorii comorilor folclorice din cîmpia timișeană, reprezentanții Sacoșului Turcesc, Jebelului, Agriș, Saravale, Gătaia, Deta, intrecîndu-se cu cei care aduc la festivitate frumusețea costumelor naționalităților conlocuitoare. Douăsprezece perechi din Vartig poarta cu ele adevărata istorie a colonizării șvabilor în Banat ; au în spate desage, copii și unelte ce reprezintă ocupația lor la venirea în Banat. Impresionante sunt costumele populare maghiare de la Tormac, cele germane, de la Pietroasa Mare, Bencecul de Sus și Giarmata, cele ale sîrbilor din Sînmartinul Sirbesc și Foieni. Muzica nu mai contenește. Dansatorii români, germani, maghiari sîrbi execută frumoase jocuri populare, pe care timișorenii le-au urmărit în serile din urmă pe scenele Parcului de cultură „A prins să sune sunet viu / De treasc și trimbiți și de chiu/Dar ce scriu eu ?/ Oricum să scriu / E ne-mplinit". Căci ei au venit la festivitate in sărbătorești costume păstrate din bătrini. Trec, rind pe rind, purtătorii costumelor populare, dansatorii si instrumentiștii din părțile Sînnicolaului Mare, urmați de formații instrumentale aduse din toate colțurile județului. Timp de două ore, străzile Timișoarei s-au transformat intr-un adevărat spectacol, orașul devenind parcă mai frumos, mai expresiv, mai dinamic, imprumutînd din farmecul acestor nestemate țesătura aleasă a gingășie, gindurilor și cîntecelor de dor, a năzuințelor și muncii celui mai mare artist, poporul. Festivitatea a fost urmărită de mii și mii de timișoreni, de reprezentanții conducerii de partid și de stat a județului și a municipiului, în frunte cu tovarășul Mihai Telejen, membru al C.C. al P.C.R., priro- ANTOANETA MAGURA (Continuare în pag. a II-a) Hai să-ntindem hora mare . .. In fața Operei de stat, urmărită de la balcon de reprezentanții organelor județene și municipale de partid și de stat, parada portului popular o adevărată desfășurare a simțului estetic ales, cu vechi și trainice tradiții, al maselor populare. (Continuare in pag. a II-a) încheierea lucrărilor Consfătuirii metodico-științifice in probleme de educație fizică și sport Cei peste 200 de participanți, profesori de educație fizică, medici sportivi, antrenori, sportivi fruntași din județul Timiș și din orașele București și Oradea, au dezbătut in a doua zi a Consfătuirii metodico-științifice în probleme de educație fizică și sport, temele „Mărirea eficienței educației fizice în învățămînt“ și „Sociologia timpului liber prin exerciții fizice sport“. De remarcat aplicativisitatea practică a majorității lucrărilor prezentate : studiul referitor la îmbunătățirea programelor de educație fizică în școala generală, realizat de un colectiv condus de conf. dr. C. I. Bucur și lucrarea privind cercetarea potențialului biologic al elevilor din județul Timiș elaborată de un larg colectiv de cercetători de la Universitate și Institutul politehnic din Timișoara sub conducerea prof. univ. C. Iovănescu. tr, concluziile celei de a XVII-a sesiuni de comunicări științifice a Centrului metodologic al Consiliului județean Timiș pentru educație fizică și sport s-a subliniat orientarea nouă a activității de cercetare în domeniul educației fizice și sportului, care trebuie să cuprindă mișcarea sportivă de masă și, în mod deosebit, activitatea de performanță. A