Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-22 / nr. 7938
Anul XXVII nr. 7.938 Miercuri, 22 iulie 1970 4 pagini, 30 bani ->o <XXX><X><X>00<><X><XX><S-<X><' MUNCĂ Șl OMENIE într-un interviu luat în Prim- plan de televiziune, sculptorul Romul Ladea, ca vechi profesor de arte plastice, întrebat ‘ > fiind ce recomandă tinerilor , ‘ ucenici întru artă, spuse doar ‘ I cuvintele : „muncă și omenie !" ’ Oricît de neobișnuite erau asemenea sfaturi adresate artiștilor, mai deprinși cu pozele ’ extravagante decit cu vorbe de -n bun simț, un mare artist li se J ■ dăruia astfel sufletește, ca un ’ ’ părinte, cu înțelepciunea nicio [ dată perimată, a experienței de, * sute și mii de ani a poporului. Munca și omenia sunt într-a ldevăr etern legate prin însăși, calitatea noastră esențială de ■ bimani care raționează in ori-, cuvinte potrivite ce împrejurare, căci altfel nu ar supraviețui. Munca a făcut pe maimuță om, pentru că munca i-a dat o mină, adică îndemînare, munca < l-a făcut social, căci nu poți munci decit în cooperare cu < 0 alții ; chiar și atunci cînd muncești singur, te slujești de uneltele altora și ale tuturor. Munca ne dă conștiința puterii, certitudinea realității și gustul desăvîrșirii. Fără muncă, fără sforțarea de a transforma [ realitatea înconjurătoare după ] nevoile noastre, n-am avea niciodată bucuria de a birui, fără [ de care nici n-am ști ce inseamnă datoria de a fi om. Dacă viața o primim prin ] naștere, ne este dată de la natură, omenia trebuie să ne-o [ cucerim treptat de la o vîrstă la alta, prin muncă și stăruință. [ Omenia e un simț al datoriei [ față de viață, e o neistovită ] luptă pentru a ne merita pe noi [ inșine cu toate visurile și satisfacțiile noastre. Omenia e , amprenta efortului nostru de [ mai bine, e reflectarea dorinței ] noastre de nemurire, conștiința, că n-am fost și nici nu putem trăi izolați. Nu-i firesc, așadar, ca, în primul rînd, artistul creator să i se pătrundă de rostul îndemnului de a munci mereu și de a rămîne om de omenie? NICOLAE ȚIRIOI' În pag, a H-a SI Producția de grîu a anului viitor impune: asigurarea din timp a semințelor IU Contraste cotidiene Obiectiv primordial pentru antreprizele de construcții din municipiul Timișoara RECUPERAREA INTIRZIERILOR și Îndeplinirea integrala A PLANULUI DE INVESTIȚII Beneficiind de sprijinul permanent al conducerii de partid și de stat, de preocuparea și îndrumarea susținută a Comitetului județean de partid, unităților economice, instituțiilor și altor organizații din municipiul nostru le-au fost alocate și în 1970 fonduri importante de investiții. Imaginea amplului efort constructiv este, deopotrivă, conturată și de preocuparea esențială ce se acordă executării și punerii în funcțiune, înainte de termen, noilor obiective economice — potrivit hotărîrilor înscrise de lucrătorii șantierelor in angajamentele considerabil sporite asumate de Organizația județeană de partid Timiș. Avem de realizat în acest an investiții in valoare de aproape 700 milioane lei — cu 28, 5 la sută mai mult decit în 1969 — din care peste 337 milioane lei reprezintă lucrările de construcții-montaj. Din acest volum, 510 milioane lei (73 la sută) sunt destinate dezvoltării industriei, 57 milioane lei transporturilor și deservirii, iar 93 milioane construcțiilor de locuințe, lucrărilor social-culturale, edilitargospodărești etc. Sunt prevăzute să intre în funcțiune, între altele, secția de suveicr de la „Ambalajul metalic“, secția de preparate de carne și semiconserve de șuncă. Ing. Ilie Morodan secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. noi spații la Antrepozitul frigorific, unitatea de făinuri proteice și spălătoria și curățătoria chimică ale C.I.L.T., linia de îmbuteliat sticle cu bere, o autogară pentru traficul de călători, stația de reparat utilaje a I.C.M. Timișoara, 410 locuri în cămine studențești, 940 în cămine muncitorești, 296 în creșe și grădinițe, o cantină cu 1.800 de locuri la U.M.T., noul pavilion al Facultății de mecanică, stația de desfacere a produselor petroliere, noi rețele de apă, gaze, canalizare și termoficare etc. Tot în 1970 au început sau vor începe lucrările pregătitoare pentru atacarea unor noi capacități și obiective ce se vor da în funcțiune în anii următori — Fabrica de aparate de măsură și control electrice, unitatea de construcții de vagoane de tramvaie, baza mixtă de exploatare tramvaie și troleibuze, Spitalul general de 500 paturi cuplat cu policlinică, dezvoltări de capacități la „Azur“, U.M.T., „Electrobanat“, „1 Iunie“, „Industria linii“, „Dermatina“ etc. De asemenea, se continuă acțiunea de dezvoltare și modernizare a unităților existente, pe calea dotării cu mașini, utilaje și instalații moderne. Mă refer, în special, la „Electrobanat“, „Electromotor“, „6 Martie“, U.T.T., „Teba", „Garofița“, „1 Iunie“ și „Arta textilă“. La toate acestea se adaugă importante lucrări socialculturale. Avind in centrul preocupărilor sarcinile reieșite din lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, din hotărîrile Comitetului județean de partid, în domeniul investițiilor, Biroul Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. a stabilit o seamă de măsuri politice și organizatorice în vederea întăririi rolului de conducător al organizațiilor de partid, sporirii contribuției organizațiilor sindicale și de U.T.C. in direcția realizării planului de investiții. In acest sens, prin comisia economică, au fost întreprinse analize cu reprezentanții unităților de construcții, proiectare și beneficiari, în care s-a studiat nivelul realizării investițiilor, stabilindu-se măsuri concrete, capabile să ducă la respectarea termenelor de punere în funcțiune. Asemenea analize au avut loc în lunile martie, aprilie și mai, dezbătîndu-se probleme privind asigurarea cu documentații și utilaje tehnologice, mersul lucrărilor de construcții, gospodărirea mijloacelor materiale pe șantiere, realizarea principalilor indicatori de plan etc. Tot in acest timp, organizațiile de partid din întreprinderile de construcții și din cadrul șantierelor au analizat, în adunări generale, modul cum a fost realizat planul de investiții, contribuția comuniștilor și a celorlalți salariați la Îndeplinirea angajamentelor asumate — stabilind măsuri în vederea ridicării nivelului tehnic al producției, întăririi disciplinei în muncă, intensificării muncii de agitație vizuală și propagandă, ridicării nivelului politic și ideologic al cadrelor. Este cazul organizațiilor de bază de la Grupul 1 construcții al T.C.T., întreprinderea de construcții in transporturi, I.R.E.T., șantierul de construcții „Electromontaj“ ș.a. In activitatea desfășurată, Comitetul municipal de partid, organi(Continuare în pag. a 11-a) Pe una din marile artere de circulație ale municipiului Timișoara se profilează clădirea Facultății de construcții, modernă alcătuire din beton și sticlă, pepinieră de viitoare cadre cu înaltă calificare. (Foto : E. ROBICSEK) ?so<xxxxxxxxxx>oooo<xxxxy Lucrări de mare urgență: Strînsul grînelor și semănatul culturilor duble Precipitațiile căzute în ultima vreme fac acum, mai necesară mult decit oricînd, concentrarea tuturor eforturilor la terminarea grabnică a recoltatului griului și însămînțatul culturilor duble. Pentru a preîntîmpina orice pierdere și a avea recolta cît mai repede depozitată. în hambare, trebuie ca, pe lîngă forțele mecanice, să fie folosite din plin la seceriș și cît mai multe brațe de muncă manuale. Ținînd seama de aceste imperative, multe conduceri de unități agricole se preocupă, cu simț de răspundere, de buna organizare a muncii, verificind în fiecare dimineață și chiar de mai multe ori pe zi etanșietatea combinelor, funcționarea aparatelor de treier și a reglajelor, astfel ca acestea să poată lucra fără întrerupere; că Verificarea zilnia lanurilor și recoltarea cu prioritate a celor cu tendință de răscoacere precum și a soiurilor ce se scutură mai ușor face ca pierderile să fie reduse la minimum. Pentru lanurile puternic îmburuienate, culcate, sau cu soluri mai umede, cooperativele de la Făget, Comloșu Mare și din alte părți au asigurat echipe de cosași. La Făget, de exemplu, starea lanurilor de grîu obligă ca aproape jumătate să fie recoltate numai cu coasele. Din situația operativă, centralizată la Direcția agricolă județeană, rezultă insă că, nu peste tot, lucrările agricole de sezon sunt organizate în flux continuu, astfel ca, paralel cu recoltatul, să se desfășoare și eliberatul terenului de paie, pregătirea și însămînțarea lui cu culturi duble. Decalajul nejustificat de mare dintre recoltate suprafețele și cele arate și însămînțate își are cauza, în primul rînd, în încetineala cu care se lucrează la balotatul paielor și eliberatul miriștilor.. 1 Mai sînt și cooperative agricole ca cele din Birda, Lovrin, Dudeștii Noi, Ohaba Forgaci, Cheglevici, Beba Veche și al(continuare în pag. a II-a) Oricine, pe acest pămînt, a încheiat odată o lucrare, oricine a pus ultimul punct la scriere, cine a alcătuit ultimele 6 piese ale unei mașini strălucitoare, cine a tras cea din urmă linie in josul unei formule și a scris fine, rămîne, în fața propriei sale creații, cîteva momente descumpănit. De fapt, nu acesta e cuvîntul, fiindcă acel om, pus în fața operei muncii sale, nu rămîne descumpănit, ci, mai de grabă, gînditor. Acel om — creator cade pe gîndurî. De unde oare acest moment de tăcere meditativă, în care intră fiecare la rîndul său, după mare operă de muncă creatoare ? Poate că, în acele cîteva clipe, creatorului tuturor valorilor de pretutindeni, privind lung la opera miiților și inteligenței sale, îi va trece pe dinainte întregul efort depus și, legitim, își pune întrebarea unanimă : va realiza creația mea menirea care i se pretinde, se va dovedi ca un bun al omului ? La fel de adinc ca și creatorul bunurilor materiale, își pune această întrebare și creatorul de artă contemporan. Va servi oare opera sa, alături de celelalte, o operă, într-un fel deosebită, fiindcă nu este palpabilă, ci se adresează spiritului neliniștit omenesc, va servi ea, zic, la a însufleți pe oameni, va fi alături de ei în lupte, în acțiuni, în muncă, în momente de disperare, în eșecuri, ca și în cuceritele biruinți ? își va atinge oa menirea ? Ca în multe domenii ale activității omenești, există și în aria artei impostura, există orgoliul de a substitui o artă veritabilă cu surogatul ei, există chiar o lenevie a spiritului creator, care se complace în a scoate pe bandă rulantă rețetele cleioase ale unei pseudoliteraturi roz-bombon, fără nici un apel la conștiința atît de controversată contemporană, fără a atinge nici o zonă a faptelor, cu adevărat dramatice, în grandoarea lor, săvîrșite de acest popor. Creație a spiritului și operă de cunoaștere a lumii și omului, literatura de totdeauna și mai cu seamă cea contemporană, nu poate fi lipsită de gustul adevărului umanității pe care o reprezintă, nu poate să nu caute, insistent, acest adevăr, ca pe o adevărată zeiță Echo, care se repercutează în memoria afectivă a artistului. Pentru a-și satisface setea sa de adevăr și echilibru, artistul creator poate să se contemple doar pe sine, cum se întîmplă în arta în care, întocmai lui Narcis, spiritul nu cunoaște o altă lume spre care să se îndrepte decit contemplația de sine? Autocontemplația, în literatură, sfîrșește prin a nu fi vie. Prin autocontemplație arta consimte că Ion Arieșanu piardă privilegiul cunoașterii. Dar a reduce arta numai contemplație de sine, fără a însa făptui saltul spre o cunoaștere a lumii prin ea însăși, înseamnă a o degrada, a o face să decadă fără scăpare. Menirea artei noastre nu este aceea de a pendula între contemplație narcisistă și acțiune, istovindu-se pe sine în această dedublare și pendulare, ci de a trece net de partea acțiunii, a dinamicii, pentru a tulbura ape neturburate. Așa cum, după Aristotel, filozofia se naște din uimire, arta, literatura în speță, reabilitează actualitatea, îi conferă o neobișnuită gravitate, o încarcă de misterul cunoașterii artistice și face din niște probleme firești, de toată ziua, ale cotidianului, niște probleme „nefirești“ sau, altfel spus, niște probleme deosebite ale cugetării, ficțiunii și fanteziei creatoare. Manifestarea atît de diversă a creației noastre literare duce adeseori la ideea de discernere, din jocul formulelor abordate, din fantezia manierelor, a scriiturilor, la acelea care-și înțeleg menirea de a interesa pe cititorul, nu subnutrit, firește, ci pe cititorul generos, capabil să aprecieze, să judece, să opteze. Influența operei de artă, în masa cititorilor, o putem oare aprecia altfel decit răsunetul în conștiința vie prin lor ? Cărțile lui Balzac, Tolstoi, Dickens, Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu au intrat, fără îndoială, prin decenii, definitiv, în conștiința cititorilor nu numai datorită povestirii captivante, a intrigilor abil țesute, a unui stil cuceritor, ci, mai ales, fiindcă ele au avut acea putere de evocare a unei lumi, a unor jocuri și a unor oameni, în care contemporanii s-au văzut pe sine, s-au regăsit, cu întreaga lor bogăție de sentimente con Continuare în pag. a III-a) Măreția și perenitatea CU PRILEJUL CELEI DE-A 70-A ANII A ZILEI DE NAȘTERE A TOVARAȘULUI GHEORGHE STOICA După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei de a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate tovarășii Nicolae Ceaușeșu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. TOASTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica, Stimați tovarăși. Reuniunea de astă-seară e consacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața, pe care ai trăit-o, ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Stoica îi face cinste nu Gheorghe numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de comuniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului. (Continuare în pag. a IV-a) Adunările generale ale salariaților Cuvîntul de ordine: îndeplinirea exemplară a planului și angajamentelor de muncitorii, tehnicienii și inginerii de la uzina Tehnometal din Timișoara i-am vizitat în repetate rînduri. De fiecare dată puteau fi văzuți preocupați de îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Dar niciodată nu așa de animați de dorința de a rezolva fără rabat problemele de producție ce stau in fața colectivului în acest an, de joncțiune între două cincinale, cum s-au manifestat la recenta adunare generală a reprezentanților salariaților din uzină. Prin participarea în număr mare la discuții, prin spiritul critic și autocritic cu care au dezbătut neajunsurile și prin propunerile valoroase pe care le-au făcut pentru îmbunătățirea activității în viitor, ei au transformat adunarea într-un adevărat forum de lucru, reușind să contureze principalele jaloane după care se vor ghida, în ultimele șase luni ale acestui an al cincinalului și în pregătirea celor mai bune condiții de muncă în primul an al cincinalului viitor. Cum era firesc, pe agenda de lucru a adunării au figurat două puncte, esențiale pentru activitatea curentă și viitoare a uzinei : analiza bilanțului activității economice și financiare din prima jumătate a acestui an și măsurile necesare pentru asigurarea îndeplinirii integrale a planului și angajamentelor asumate pe dezbaterea sarcinilor de plan 1970 , pe 1971 și a măsurilor tehnico-organizatorice pentru realizarea exemplară a acestor sarcini. Darea de seamă a comitetului de direcție, prezentată de ing. Nicolae Birișteică, inginerul șef al uzinei, a scos în evidență faptul că, în frunte cu comuniștii, salariații de la Tehnometal, hotărîți să-și aducă un cit mai substanțial aport la îndeplinirea angajamentelor asumate de Organizația județeană de partid Timiș, în răspunsul dat la chemarea Organizației județene de partid Brașov, au muncit, în prima jumătate a anului, cu mult elan, reușind să depășească sarcinile de plan la toți indicatorii. S-au dat în plus aproape 2,5 milioane lei la producția globală, aproape 3,2 milioane lei la producția marfă și 3 milioane lei la producția marfă vîndută și încasată, respectîndu-se întrutotul gama de sortimente. Cea mai mare parte a acestor depășiri s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii, indicator la care s-a înregistrat o depășire de 2,4 la sută. Participanții la discuții, între care maiștrii Pavel Vasile și Pavel Csipár, ing. Mircea Borza, șeful de echipă Emanoil Vasile și alții, s-au referit în cuvîntul lor la succesele obținute pînă acum, dar au scos în evidență și o sumedenie de lipsuri care au stânjenit bunul mers al producției. Preocupați de dorința ca neajunsurile să nu se mai repete, ei au propus ca spațiile din fața atelierelor de împletitorie și perforaj, unde stau depozitate materiile prime și materialele, expuse intemperiilor și degradării, să fie acoperite, prevenindu-se astfel unele defecte de calitate la produsele finite și irosirea unor însemnate cantități de metal. Cu același scop s-a propus ca materiile prime (sîrmă, tablă etc.) să fie sortate pe dimensiuni și calități chiar din timpul descărcării lor din vagoane, pentru a se evita o serie de transporturi și manipulări în plus. — Dacă ar trebui să judecăm după numărul de electrocare electrostivuitoare cu care este deși tată uzina noastră în momentul de față — a spus maistrul Vasile Anghel în cuvîntul său — am putea spune că transportul intern și bună parte din lucrările cu volum o mare de muncă au fost rezolvate. Dar lucrurile nu stau tocmai așa, pentru că mijloacele de transport despre care vorbeam nu funcționează. Și aceasta pentru că de întreținerea și repararea lor se ocupă doar un singur om care „face și el ce poate“. De aceea, eu propun ca toate autovehiculele interne să fie predate unui singur atelier, unei singure formații de meseriași care să fie în măsură să le întrețină și să se repare cum trebuie, sau să fie trasă la răspundere atunci cînd nu-și face datoria. La rîndul său, tovarășul Marian Niculescu, contabilul șef al uzinei, spunea : „Situația financiară a întreprinderii noastre este umbrită de faptul că în momentul de față C. PETRE (Continuare în pag. a IlI-a) Ieri, a sosit la Timișoara Expediția cicloturistică „Floarea prieteniei“ Ieri, au sosit la Timișoara 130 de pionieri și școlari, participanți la expediția cicloturistica internaționala denumită „Floarea prieteniei", inițiată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor din R.S.R. Ei reprezintă 13 județe fiind cîștigătorii fazelor județene. La Timișoara s-a încheiat faza pe zonă a expediției care s-a desfășurat pe traseul Timișoara — Bocșa — Oțelul Roșu — Deva — Lugoj — Buziaș — Timișoara, circuitul avînd o lungime de 400 km. Cîștigătorii celor trei faze pe zone își vor continua expediția cicloturistică în R.S.F. Iugoslavia, fiind însoțită de pionieri din țara vecină. Expediția „Floarea prieteniei” îmbină în mod armonios rolul recreativ cu cel educativ, contribuind, totodată, la cunoașterea frumuseților din cele două țări cît și la cimentarea prieteniei între pionieri și școlari.