Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-02 / nr. 7948
TRADIȚIE ȘI CONTINUITATE Ion Stratan, directorul Muzeului de artă, istorie și etnografie Lugoj Nici unde nu se poate vorbi mai continuitatea mult despre tradițiilor ca in Lugoj. „Săptămîna culturală lugojeană“, desfășurată între 31 mai și 7 iunie 1970, încheiată semnificativ cu Festivalul coral ,,Ion Vidu“, organizat de Casa Centrală a Creației Populare, a demonstrat cu prisosință trăinicia tradițiilor cultural-artistice ale orașului de pe Timiș, adincite și amplificate în condițiile construcției societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Lugojenii moștenesc dragostea pentru cîntare In familie, din tată in fiu. Ei cintă In cor viața întreagă pînă la adinei bătrînețe : „din corul nost nu se țese-n pensie“, spun cu mîndrie veteranii formației lui Vidu. Mindria de a face parte din corul lugojean s-a statornicit în rîndul țăranilor muncitori și meseriașilor lugojeni de secole, de pe vremea maistrului săpunar Vasile Brediceanu și a soției sale, Iuliana, mari amatori de artă și cultură, transmisă fiului lor Coriolan Brediceanu, animatorul vieții culturale lugojene de mai tîrziu , prin el, prin fiul său Tiberiu Brediceanu, compozitor cu renume, ni s-a lăsat moștenire o bogată și valoroasă creație muzical-folcloricâ, la lucrul timpului. Ca și in atelierele maistorilor lugojeni, cîntecul era la el acasă. Calfele lucrau și cîntau. Nu vroiau să rămînă cu nimic mai prejos, decit Înaintașii lor eântăreți vestiți în întreaga țară. Mai tîrziu, ei s-au organizat într-un cor al lor, „corul meseriașilor“, activînd în același timp și în „corul mare“ pe care-l socoteau îndrumător. Ciprian Porumbescu, în trecerea prin Lugoj pe la anul 1882, a fost invitat să rămînă la aniversarea a 25 de ani de la întemeierea „corului plugarilor“ din Chizătău. Oaspetele a petrecut, la întoarcere, o zi și noapte la Lugoj, fiind Inovitat în casele maistorilor cântăreți lugojeni, de la marginea orașului, unde lingă o seamă de cîntece bănățene s-au ascultat atunci, pentru prima dată cîntece din „Țara de sus“, cele ale lui Ciprian Porumbescu. În casa de la vie a lui Coriolan Brediceanu, vestitul lăutar bănățean Nica Iancu-Iancovici a evitat în seara aceea jocul popular „Lugojeana“, cuies din satele mărginașe orașului cu același nume, prelucrat mai tîrziu de strălucitul compozitor Ion Vidu. Dar maistorii cântăreți erau renumiți și pentru obiectele lor de artă. Veste despre frumusețea și finețea lucrului lor trecuse de mult hotarele orașului. La tîrgurile din Ardeal și Crișana marfa le era căutată și apreciată. Aici ei primeau comenzi și stabileau data tîrgurilor viitoare, cînd obiectele trebuiau să fie lucrate după dorința și gustul clientului. Cine cunoaște și nu-și amintește că aici, la Lugoj, existau pe vremuri fierari care prelucrau in forță porți lucrate cu mult gust . De la vestiții tîmplari lugojeni, maeștri în ornamentarea porților din lemn cu motive românești și geometrice, cu dragoni, au rămas și azi porți ce fac fața unor gospodari din Belinț, Chizătău și chiar alții de peste apa Timișului din Ohaba Forgaci, Ficătari. Ca și aceștia și meșterii cojocari înfloreau cojoacele și burdicele cu o broderie știută de ei după ritmul unui sentiment, al unei emoții a căror transfigurare o vedem, o simțim. Monumentalitatea artistică a cojoacelor de Lugoj a rămas inegalabilă în tîrgurile bănățene, împodobirea lor cu motive florale alese și cu „pană de păun cu ochi“ creau o viziune de mare finețe artistică. La Lugoj meșteșugurile erau pe atunci in floare. Se bucura de mare cinste muncă olarilor. Ei ocupau un cartier întreg, in partea de nord-vest a orașului, cartier intrat în nomenclatura urbei sub denumirea de „cartierul olarilor". Oalele cu brîu în relief sau cu scară în ornament, cu terți supraînălțate ca la amforele grecești dădeau (Continuări in pag. a IV-a) yOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOC Í BRÂNCUȘI Cînd piatra și lemnul învață să cînte, așa cum păsările învață să zboare, mina omului devine un arcuș fără seamăn, sortit nemuririi. Cele cinci degete dau pietrei și lemnului puterea tainică a emoției ce , mișcă pînă și ochiul înghețat al timpului. Sculptorul, căci el este purtătorul celor cinci degete ferme , care, e o biografie simplă supusă fără excepție omenescului. Brâncuși a fost unul din sculp cuvinte potrivite zorii supuși omenescului, răb bdator în neliniște, visător și rătăcitor. Cutreierind Europa și America, a dus cu sine o comoară în suflet, pe care a făcut-o să cînte etern. Piatra și lemnul său sufereau de frumos, căci veneau de sub munții incremeniți ai Gorjului, iar el, sculptorul Brâncuși, nu era un vis, nu. el era un întreg popor de meșteri, învățați să surprindă zborul lemnului și al cremenei către infinit, el era un popor, așezat în jurul unei mese, în tăcere, el era un popor de pe Jiu, sortit unversalului. Expozițiile Brâncuși poartă ] pecetea solemnului — intîlnirea cu un popor primenit pentru , totdeauna cu lumina calmă de ] sub fruntea Hobiței, cu dalta și visele aruncate ca o eșarfă încărcată de semnificații peste materie. Brâncuși — fratele nostru neinstrăinat in înstrăinare. ION VELICAN ^ooooooooooooooooooooo-'' a PROLETARI DIN TOATE JÃRILE, UNIȚIVA! Anul XXVII nr.948 # Duminică, 2 august .970 s* 6 pagini, 30 bani Maximă responsabilitate In gospodărirea materiilor prime și materialelor Raționalizarea consumurilor specifice — factor principal de reducere a prețului de cost al producției industriale Adunările generale ale salariaților dezbat. In aceste zile, atît modul cum se realizează îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor sporite asumate în întrecerea socialistă, cît și pregătirea temeinică a producției pe 1971, primul an al viitorului cincinal. In cadrul acestor dezbateri, un loc important îl ocupă, firesc, problema folosirii chibzuite a materiilor prime, materialeadăugăm că în această excepțional de importantă acțiune pentru economia noastră națională s-au remarcat întreprinderile „Electrometal“, „6 Martie“, „Electrobanat“ și Uzinele mecanice, toate din Timișoara — care au economisit 199, 187, 163, respectiv 143 tone metal ; întreprinderile din cadrul Combinatului de exploatare și industrializarea lemnului Timișoara, care au redus for, combustibilului, energiei electrice etc. — cale principală de reducere a prețului de cost, de sporire a acumulărilor bănești, de creștere a eficienței activității economice. Bilanțul semestrului încheiat, atestă că industria timișeană a obținut succese deosebite și din acest punct, de vedere, rod al traducerii în fapt — de către organele și organizațiile de partid, de către consiliile de actconsumurile specifice cu 1.202 mp material lemnos, precum și Combinatul textil Lugoj și I.I.L. „Banatul“ Timișoara cu 61 și respectiv 50 mp; întreprinderile pendinte Combinatului de pielărie și încălțăminte Timișoara — 23,3 mii mp piele pentru fețe pantofi. Combinatele textile nr. 1 Timișoara și Lugoj, care au redat consumului productiv 13, respectiv 32 tone amestec die ministrație și comitetele de direcție — a vastului plan de măsuri aprobat de către Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. din aprilie a.c., vizind reducerea continuă a consumului normat de materii prime, materiale, combustibil și energie, reglată, de altfel, care esstadiul îndeplinirii, pînă la 30 VI 1970, principalelor angajamente, tip bumbac j economii însemnate de energie electrică au „Ceramica“ a înregistrat Jimbolia, „Solventul“ și Uzina de reparații Timișoara, Mondial* — Lugoj, „Ciocanul“-Nadrag ș.a. Rezultatele obținute: VASILE NINI directorul Direcției județene de statistică Timiș (Continuare în pag. a ll-a) Angajament Realizat «/o din angaja- 1 anual pînă la .30 V mental anual • metal — total tone 1.200 1.181 98,4 • material lemno* mc 2.000 1.409 70,5 • piele — total mp 30.000 23.318 7,7,7 • fire și fibre textile tone 40.0 40,3 101,3 e •tăriile electrică mii kWh_______1.563__________2.309__________147,7_______ Ce se construiește în Piața Huniade? Răspunde tovarășul Dumitru Pîrvu, președintele Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești Timiș Chiar dintru început, tovarășul Dumitru Pîrvu ne-a asigurat că majoritatea locuitorilor din județ beneficiază, într-un fel sau altul, de serviciile prestate de cooperația meșteșugărească timișeană. — Nu e nici o exagerare ? — De loc ! Unitățile noastre oferă prestații de care nimeni nu se poate, dispensa : frizerie, coafură, fotografii, haine și încălțăminte, reparații ale obiectelor de uz casnic — ca să dau numai cîteva exemple. O dovadă... statistică : valoarea medie a încasărilor anuale realizate de U.J.C.M. Timiș de la fiecare locuitor al județului este de aproximativ 25 de lei ! Este firesc să se întîmple așa de vreme ce uniunea noastră are o arie de producție și deservire extrem de diversă în cele 19 cooperative pendinte — Cite dintre acestea funcționează la Timișoara ? — 11. Cu toate astea, solicitările cresc continuu. De aceea — și eu asta am să încep să răspund întrebării dv. — investițiile alocate în 1970 totalizează peste 18.000.000 de lei. Intre cele mai importante obiective planificate, se numără și cel al cărui amplasament a fost stabilit, în piața Huniade, vizavi de Muzeul Banatului , CASA DE MODE A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI. Menționez din capul locului că acest obiectiv va cuprinde o gamă mult mai largă de activități și servicii preferențiale decit lasă să se înțeleagă denumirea fixată în lista de lucrări. Desigur, caracterul primordial al clădirii este, prin excelență, unul de deservire. — Cîteva detalii ? — Etajul I va cuprinde partea cea mai reprezentativă a întregului complex, și anume prezentarea noilor modele și primirea comenzilor. Aceste activități au fost concepute într-o suită de spații legate organic între ele, cuprinzînd sălile de prezentare a modelelor, o expoziție permanentă și saloanele Casei de mode propriu-zise, cu sectoare pentru primirea comenzilor, cabine de probă și retuș. Un larg spațiu s-a repartizat activității de coafură cosmetică. Amplasate la etajele I și II, saloanele respective vor avea acces separat de restul activităților și vor cuprinde unități de lux Convorbire consemnată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a III-a)J Panoramă a Complexului studențesc timișorean Foto , E. ROBICSEK Un deziderat de permanentă actualitate: Comisiile pe probleme ancorate in actualitatea ererii economice și social-conorate Puncte de vedere exprimate de secretarii comitetelor comunale de partid din Giarmata, Ciacova și Jebel Create pe lingă comitetele de partid, comisiile pe probleme constituie un mijloc de antrenare efectivă a tuturor membrilor organelor de partid la elaborarea diferitelor hotărîri, la efectuarea unor finalize și studii, la munca de îndrumare și control. Rezultatele obținute vin să confirme că aceste organisme, prin excelență de lucru, contribuie la ridicarea nivelului activității de partid, la soluționarea unor probleme economice, social-culturale, edilitare. Aria preocupărilor comisiilor pe probleme este deosebit de complexă, multilaterală. Acesta este și motivul pentru care continuăm discuția inițiată de redacția noastră la sfîrșitul lunii Iunie a.c. — „COMISIILE PE PROBLEME ANCORATE IN ACTUALITATEA VIEȚII ECONOMICE ȘI SOCIAL-CULTURALE“ — invitînd alți secretari de comitete de partid să ne împărtășească din experiența și preocupările majore ale comisiilor pendinte. — Stabilirea programului de lucru constituie un important in activitatea moment unei comisii. Dar aceasta nu este suficient. Esențialul constă în organizarea muncii pentru înfăptuirea măsurilor fixate. Legat de acest aspect, ce ne puteți spune? TRAIAN MEȘTER, secretar al Comitetului comunal de partid Giarmata . In viața comunei se ridică o multitudine de probleme. Majoritatea lor fac obiectul preocupărilor comitetului de partid. In finalizarea multora dintre ele, ne bizuim pe forța și competența comisiilor pe probleme. Pînă nu de mult, în programul de lucru al acestor organisme erau cuprinse mai multe teme de studii.. Mergînd pe teren, cu un asemenea plan, membrii comisiei au putut, în cel mai fericit caz, să se intereseze în general de aceste probleme. De aceea, am indicat comisiilor să ia în studiu’ și urmărire o temă sau două din cele cuprinse în planul comitetului de partid. De pildă, pentru trimestrul curent, am cerut comisiei economice să se preocupe și să studieze mijloacele de realizare a planului de venituri și cheltuieli în cele două cooperative agricole de producție, modul concret în care pot fi compensate pierderile suferite de pe urma calamităților naturale. Cîteva idei de mare importanță au prins deja contur. Bunăoară, cunoscând situația specifică din acest an, comisia a ajuns la concluzia utilită- Discuție consemnată de I. CRAȘOVAN (Continuare in pag. a lUa) Tn 1.0. din Județ Carențele de organizare au adîncit decalajul dintre unități la lucrările agricole Am intrat în august. Normal, într-un an cu condiții climatice obișnuite, la această vreme grînele trebuie să se afle în întregime în hambare, iar miriștile, în mare parte, arate. Dar lucrările campaniei agricole de vară sînt acum întîrziate. Aceasta, desigur, în primul rînd din cauza capriciilor climatice ale anului. Nu e însă mai puțin adevărat ca la întîrziere au contribuit și unele carențe organizatorice, persistente încă intr-o serie de unități. Totuși, în zilele din urmă, ritmul recoltărilor și al celorlalte lucrări de sezon s-a intensificat simțitor, ne spune tovarășul ing. Ioan Mihu, directorul Inspectoratului județean al R.A.S. De la o viteză zilnică de 1.500-1.700 hectare, am ajuns acum la peste 3.000 de hectare. De altfel, în săptămîna aceasta am realizat peste 60 la sută din întreaga suprafață recoltată în actuala campanie. In întreprinderile agricole de stat din județ recolta de grîu este strînsă de pe circa 34.700 de hectare, ceea ce reprezintă în jur de 80 la sută din suprafața cultivată. Apreciem însă că deși ritmul recoltării s-a intensificat, el nu a ajuns încă peste tot la nivelul posibilităților. Există încă nejustificate diferențe de la o unitate la alta, întreprinderile agricole de stat din Teremia, Buziaș, Timișoara, Variaș, Grabați, organizîndu-și minuțios activitatea din campanie, lucrînd cu randament ridicat pe combină, au Încheiat recoltatul griului, pe întreaga suprafață, Încă înainte de sfîrșitul lunii iulie. In același timp, I.A.S. din Becicherecu Mic a recoltat pînă la 31 iulie, numai 535 de hectare de grîu din 1.342 cultivate, Șag — 570 din 1.200, Gătaia — 1.600 din 2.800 etc. Paralel cu intensificarea recoltatului trebuie să se desfășoare la I.A.S., cu mult mai mare operativitate, eliberarea terenului de paie, aratul miriștilor și semănatul culturilor duble, lucrări care după cum se știe, prezintă o importanță cu totul deosebită în condițiile acestui an, cînd se impune recuperarea cît mai posibilă a pierderilor cauzate de calamități. Din suprafața recoltată in I.A.S. au fost eliberate de paie 22.079 hectare, arate 14.500 și semănate cu culturi duble 11.200 de hectare. Întuși decalajul dintre aceste lucrări denotă că încă nu se lucrează peste tot, concomitent, în ritmul și operativitatea cerută, deși posibilități există după cum ne-o dovedesc exemplele concrete dintr-o serie de unități. Căutind să imprime cît mai mult cu putință un „flux continuu" activității tractoarelor, I.A.S. din Dudeștii Vechi, Sînandrei, Sînnicolaul Mare etc., au reușit, paralel cu recoltatul griului, să are suprafețe considerabile — între 1.200-1.450 de hectare și să însămînțeze cu culturi duble, luînd-o chiar înaintea graficelor stabilite pentru aceste acțiuni. Dar la aceste importante lucrări sînt nepermis de mult rămase în urmă întreprinderile agricole de stat din Becicherecu Mic, Șag, Lugoj, Gătaia și altele. Săptămîna care începe este hotărîtoare pentru recoltatul griului de pe ultimele suprafețe și semănatul culturilor duble. Ritmul de lucru are posibilitatea să crească vertiginos, întrucît din unitățile care au terminat recoltatul și din cele care se apropie de încheiere cu această acțiune se eliberează importante mijloace mecanice — combine, prese de balotaj, tractoare — care se cer grabnic dirijate și folosite cu randament maxim ln întreprinderile rămase în urmă. Urgentarea la maximum a recoltării, eliberării terenului și semănatului culturilor duble se impune cu atît mai mult cu cît, pentru luna august, se anunță de pe acum vreme capricioasă. La Cenad Pe frontul refacerii . Apele s-au retras, forța oamenilor tot mai unită . Rănile pămintului se cicatrizează ■ Cuvîntul și fapta mobilizatoare ale comuniștilor Instructorul Comitetului județean de partid, tovarășul Dumitru Danșe, ne înfățișează fapte concludente despre modul în care acționează comunală de partid, organizația comitetele și birourile organizațiilor de bază, fiecare comunist în parte în sprijinul vindecării rănilor pricinuite de apele revărsate peste acest pămînt, poate cel mai fertil din cîmpia bănățeană. Apele s-au retras în matca lor, cedînd vădit în fața dîrzeniei, voinței unite a oamenilor. In mare parte, lucrările au fost luate de la început, mai hotărît, mai spornic, începînd cu acele zile de maximă încordare ale lunii mai, activitatea pe cîmpia Cenadului a cunoscut un ritm și mai intens, preocupări susținute pentru refacerea semănăturilor, întreținerea mai atestă a culturilor salvate, pregătirea recoltării păioaselor. — Mai sunt încă răni nevindecate — ne spune tovarășul Danse. Furia apelor și-a lăsat adînc imprimată amprenta asupra plantațiilor, a culturilor cerealiere și legumicole, a vetrei comunei în ansamblul ei. îmbucurător este faptul că pentru înlăturarea urmărilor neplăcute, oamenii acționează în aceste zile, ca și în acelea de luptă cu furia valurilor, calmi, hotărîți, siguri de izbîndă. Cutreierăm hotarul comunei în lung și-n lat. Din zori pînă seara tîrziu lucrul nu contenește. Freamătul muncii se întîmpină pe ultimele parcele pe care se strînge griul, la recoltatul usturoiului, la arat și însămînțatul culturilor duble, la strînsul furajelor, în grădina de legume reînsămînțată pe mai bine de 130 de hectare, la culesul fructelor, peste tot. Reluând imaginea unui alt reportaj despre acești oameni putem spune că activitatea lor prezentă constituie tot o bătălie — bătălia din lunca Mureșului. Roadele ei se culeg acum, la toamnă, anii următori. De aceea coopeîn ratorii pe care îi întâlnim în plină acțiune depun toată priceperea și pasiunea pentru ca roadele să fie cît mai bune. Pe tovarășul Ion Marienuț, președintele C.A.P. Mureșul îl găsim în mijlocul grădinarilor, își arată satisfacția pentru că aspersoarele, despre care se discutase la operativa precedentă, funcționează din plin, asigurînd plantelor răsădite (varză, roșii, ardei, fasole verde etc.) umiditatea necesară, stimulativă. — Terminând recoltatul griului și al orzului, mai repede ca de obicei, ne măturisește președintele, ne-am concentrat eforturile spre eliberarea terenului, aratul întregii suprafețe și însămînțarea ei cu culturi duble. După cum vedeți, pe unele parcele porumbul a răsărit și se dezvoltă riguros. Menționez că atît la seceriș cît și la arat și semănat, cooperatorii au muncit cu însuflețire, fără precupeți nimic. I-am întîlnit în zorii zilei, ca și seara tîrziu, pe combine sau pe camioane, la strînsul baloților ori la semănat pe comuniști ca Nicolae Wolf, Andrei Toth, Alexa Disici, Vitomir Jivici și alții. La îndemnul organizației de partid, în toată această perioadă, a mobilizat la diferite lucrări fost cîmp și personalul administrattiv. Un sprijin efectiv ne-au dat elevii și studenții aflați în vacanță care, la chemarea organizației U.T.C., au mers și au lucrat alături de părinți sau frați la cîmp. Același ritm, aceeași hotărîre de a se face totul pentru ca griul și orzul sa ajungă cît mai ION ULARU (Continuare în pag. a II-a)