Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-20 / nr. 8014

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.014 Marți, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani CUVÂNTAREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARĂ A ADUNĂRII GENERALE A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai State­lor membre ale Organizației Na­țiunilor Unite, de Aniversarea creării, cu un sfert veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției inter­naționale și a schimbărilor petre­cute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această se­siune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru rea­lizarea unei cooperări multilate­rale între națiuni, pentru asigu­rarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea răz­boi mondial, cind nu se uscase în­că sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adînca lăsată de zecile de milioane de victime că­zute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși de­numirea de Organizație a Națiuni­lor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigu­re dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fa­ța popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a ju­cat un rol de seamă i­. viața in­ternațională Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost a­­doptate o serie de hotărîri și re­zoluții de mare însemnătate. Din păcate , însă multe din aceste ho­tărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe a­­rena mondială, Organizația Națiu­nilor Unite a adoptat hotărîri ne­­juste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative a­­supra dezvoltării vieții internațio­nale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a ce­lor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în ve­derea creșterii rolului ei în solu­ționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între po­poare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social și națio­nal care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat so­cialist — Uniunea Sovietică. As­tăzi in lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dez­voltarea economică-socială pe ca­lea socialistă Apariția și dezvol­tarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la or­dinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri so­ciale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub do­minația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștiga­­rea independenței naționale, siste­mul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au a­­părut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organi­zația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o re­prezintă, înțeleg tot mai mult că­ stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a cola­borării între națiuni libere și ega­le în drepturi, să pună capăt răz­boaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii ome­niri. Reuniunea noastră are loc în con­diții internaționale com­plexe,­­ care oferă încă multe motive de neliniște tuturor po­poarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua con­flagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să pro­voace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației colo­niale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și ro­dul muncii pentru propria lor bu­năstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se mani­festă încă forțe imperialiste și co­lonialiste care vor să continue ve­chile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o po­litică de forță și dictat, amestecîn­­du-se în treburile interne ale altor state, incercînd să le impună voin­ța lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, pu­ternicul curent­ al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale de­monstrează în mod elocvent că a­­tunci când popoarele sunt cu adevă­rat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor, Dați-m­i voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și ex­terne a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și indepen­dente cu unt sfert de veac în urmă, in aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile miini, trecînd la edificarea unei o­­rînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obți­nut, într-un timp istoric scurt, rea­lizări de seamă in propășirea sa e­­conomică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor sta­te, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit in acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. Româ­nia își propune să depună în conti­nuare eforturi susținute pentru am­plificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bună­stării materiale și spirituale a în­tregului popor. Nu uităm nicioda­tă că un popor poate fi cu adevă­ (Continuare în pag. a IV-a) încheierea vizitei președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California. Sosirea la New York După ce a vizitat orașul Califor­nian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbă­­tă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președinte­lui Nicolae Ceaușescu in California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important cen­tru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român, so­ției sale, persoanelor care îl înso­țesc le-au fost prezentate cartiere avînd­ fiecare an evident, specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios într-un com­plex urbanistic, unic in felul său, conferind marelui oraș de pe coas­ta Pacificului personalitate și dis­tincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui Ro­mâniei cîteva monumente semnifi­cative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care, prin munca lor, au construit — în­tr-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce în­seamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-l caracterizează, prin portul său, — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monu­mentul închinat lui Columb. Un turn inalt și suplu, o statuie înfăți­­șînd un bărbat cu o figură senină și energică, sînt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizita­rea acestui parc întins pe cîțiva ki­lometri pătrați, el însuși un monu­ment natural. Intr-o mică arbori giganți, unic in felul său, ooiană, încadrată de fost fixată, în ur­mă cu 25 de ani, o placă memorială consacrată lui F.D. Roossevelt, me­nită să omagieze contribuția sa la întemeierea Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii af­lați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase, pe conducătorul statu­lui român. După popasul la National Monument“, „Muir Woods coloana de mașini și-a continuat drumul în­­dreptîndu-se spre coloana Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins, care, în anul 1945, cind aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fu­sese destinat să găzduiască edificiul sediului­ O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîm­­toare a Golfului San Francisco, pre­cum și vizitarea pe mare, la bordul unei șalupe, a unei părți a poetu­lui. La amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu și persoanele oficiale care îl înso­țesc și-au luat rămas bun de la gaz­dele californiene pe aeroportul in­ternațional San Francisco. Prima­rul orașului, «l Alioto, și colabora­torii săi și-au exprimat satisfac­ția de a-l fi avut in mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special, pus la dispozi­ție de Casa Albă, s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, in cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face scurtă plimbare cu yachtul în ju­­­rul insulei Manhattan — nucleul întregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră­­,The Highlander“, ca­re a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gar­dă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes, proprietarul yachtului, cu­noscut industriaș și editor al unor publicații de informație și comen­tariu economic. Yachtu] a parcurs un itinerar care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington“, a continuat spre sud­­est, de-a lungul Manhattan-ului pînă în dreptul monumentalei Sta­tui a Libertății, pâtrunzînd apoi în apele East­ River-ului, spre est, din­colo de podul ..Quensboro“. Aceas­ta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Y­ork-ului, princi­palele sale centre și edificii : zgî­­rie norii din Wall-Street, giganti­cul Empire State Building, parale­lipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele docuri, antre­pozite, dane portuare, podurile sus­pendate peste cele două fluvii, în­tinsul chei al cartierului Harlem, profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit expli­cații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de or­din edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care il însoțesc 1 FIECARE MINUT E PREȚIOS PENTRU STRÂNSUL RECOLTEI ȘI SEMĂNATUL GRIULUI La secția­­ de mecanizare din Giroe ZiiE Șl NOPȚI DE INTENS EFORT Plăcută ne-a fost­­ surpriza, du­minică dimineață, cind la sediul secției de mecanizare nr. 2 a I.M.A. din Freidorf care deservește cooperativa agricolă din Giroc n-am intîlnit decit pe șeful secției respective, Jiva Crișanov și pe Re­mus Podborschi, inginerul șef al cooperativei. Din cele 18 tractoare ale secției, la sediu, au fost găsite doar două , unul cu o defecțiune care necesită intervenția uzinei constructoare și altul cu o mică avarie la bara de direcție. — Azi — ne spune Jiva Crișanov — mecanizatorii noștri lucrează cu 6 tractoare la discuit, 4 la se­mănat, două la siloz, unul la tă­vălug și 3 la arat. Cu forța pe care o avem, în trei zile terminăm ara­tul și pregătitul terenului, iar pîna jos se vor introduce în pămînt și ultimele boabe de grîu.. De fapt,, la cooperativa din Gt­­roc­ arat au mai rămas, duminică, de 90 hectare și de insămînțat 182 hectare cu grîu. Ele se vor ter­mina in timpul amintit de inter­locutorul nostru. Mecanizatorii de la această secție, in frunte cu co­muniștii­, au demonstrat in săptă­­mîna care a trecut că sunt capabili să depună eforturi intense, ziua și noaptea Este suficient să amin­tim că incepind cu data de 12 oc­tombrie, la această secție, tracto­riștii efectuează însemnate lucrări și noaptea. Sîmbătă seara, de e­­xemplu, la ora 20 au intrat cu tractoarele în brazdă 16 mecaniza­tori, care ziua, efectuează alte lucrări Și astfel, cu 9 tractoare, in sala nr. 7, s-au arat peste ?0 hectare ! alți 6 mecanizatori, cu discurile, au pregătit 70 hectare de teren pentru semănat, iar cu un tractor s-a lucrat la tăvălugii. S-au remarcat comuniștii Ion Pas și Iulian Rădescu la discuit, Nicolae Nica și Gheorghe Țap la arat ing. A. RACIN­TOVAN (Continuare în pag. a II-a) Pe tarlalele întreprinderii agricole de stat din Făget, în scopul evitării pagubelor ce pot surveni din cauza inundațiilor, se execută însemnate lucrări de hidroameliorații. (Foto : R. MUHL) DUMICA CEA MAI MICĂ.. Duminica din 18 octombrie a cunoscut cea mai largă parti­cipare la muncă pe ogoare, in comparație cu cele precedente din actuala campanie. La che­marea organelor și organizați­ilor de partid, a conducerilor de unități, peste 20.000 de oa­meni au împînzit de diminea­ță ogoarele județului, față de aproximativ 17.000 in duminica precedentă. Și de data aceasta, țăranii cooperatori, mecaniza­torii și lucrătorii din fermele agricole de stat au fost sub­stanțial sprijiniți la lucrurile de pe ogoare, de mai bine de 4.000 de salariați din instituții și în­treprinderi, precum și de apro­ximativ 4.000 de elevi și stu­denți. Cum era și firesc, această masivă și entuziastă înmănun­­chere de forțe s-a soldat cu rea­lizări care merită a fi consem­nate. S-a strins recolta de po­rumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. de pe aproape 2.500 de hectare — cu aproxi­mativ 500 de hectare mai mult decit în duminica trecută. Și mai concludente sunt realizări­le mecanizatorilor la arături, pregătirea terenului, însămîn­­țări. Faptul este explicabil, în­­trucît la 20 octombrie, se în­cheie perioada optimă stabilită pentru însămințarea griului față de ce, eforturile s-au am­plificat cu deosebire la aceste lucrări. In cursul zilei de du­minică au fost arate aproape 3.000 de hectare ■— dublu față de duminica trecută : s-a pre­gătit patul germinativ pe mai bine de 5.800 de hectare (aproa­pe triplu comparativ cu dumi­nica precedentă) și s-au semă­nat peste 8.000 de hectare, cu aproape 2.000 mai mult decit in 11 octombrie. La o activitate mult mai sus­ținută au fost mobilizate și mij­loacele de transport. Dovadă, cantitatea apreciabilă de produ­se transportată din cîmp în cursul zilei , peste 600 de tone de porumb au fost duse la baze­le de recepție, altele circa 4.000 de tone au fost depozitate în pătulele unităților. Totodată, au fost cărate și peste 750 tone de sfeclă de zahăr, aproape 200 to­ne de floarea-soarelui etc. Pa­ralel cu aceste multiple și im­portante lucrări, în majoritatea cooperativelor agricole și între­prinderilor agricole de stat a continuat acțiunea de însilozare a furajelor. Poate dacă ar fi să se stabi­lească o ierarhie a hărniciei lu­crătorilor de pe ogoarele jude­țului, fără indoială, pe loc de frunte s-ar situa mecanizatorii. Avînd exemplul insuflețitor al comuniștilor, in numeroase în­treprinderi de mecanizare trac­toriștii au înscris realizări de seamă in agenda de lucru de duminică. Pe un prim loc se si­tuează I.M.A. Buziaș, care a in­­sămînțat in cursul zilei, peste 560 de hectare, a arut mai bine GH. Id­ALAl (Continuare în pag. a ll-a) IM­PAG. A HI­A SPORT B9 Cronici de la meciurile de fotbal de diviziile A, B și C A B întreceri, rezultate de la alte competiții sportive Cinci vizitezi, secția încălțămin­te a fabricii Victoria — locul de naștere al vestiților pantofi Guban — găsești o originală îmbinare a muncii meșteșugărești cu tehnica modernă a secolului XX. Parcă niște lucrători manufacturieri, descinși dintr-un tablou de epo­că, și-ar fi dat întîlnire aici cu mînuitorii unor in­stalații contempora­­rane. Se ștanțează cu mina — anevo­ios, cu migală — dar există și un pantograf care co­piază fără abateri liniile sinuoase ale modelului. Se corec­tează manual mi­cile devieri lăsate de ștanțuri, dar fie­care piesă trece o­­bligatoriu prin ma­șini de egalizat care reduc inegalitățile bile, diferite împreunarea nu e un impercepu­­­t ehnicilor paradox, măiestria inegalabilă a meșteșuga­rilor la­ anumite operații e com­pletată și amplificată cu precizia mecanismelor în scopul unor per­formanțe deosebite Un adevărat cult al calității, respectat cu străș­nicie la fiecare fază, te face să te gîndești la lucrătorii de fili­gran. Inchipuiți-vă că fiecare pantof este spălat cu o soluție specială, iar peste micile țosă­­turi — nu ale pielii, așa ceva nu se admite, ci ale culorii — se depune un tac incolor, așa chi­ept fiecare părticică ștearsă, cît o dungă de praf rămasă printre îmbinările feței cu talpa, se re­generează, încadrindu-se perfect în ansamblu. Muncă de maestru, așa cum și pantofii în minunatele culori, maron, verde-oliv, bronz, bleu alb-murdar și în alte vreo 30, sunt tot muncă de maestru , elegante flexibile, comode , bi­juterii ale artei pantofarilor. Nu e exagerat cind afirmi că la Victoria calitatea a devenit un ritual. Nimic de zis, în toate întreprinderile din țară obiectivul acesta propulsează neîncetat noi energii și valori,­­ dar aci, mai mult ca în alte părți, migala de artist e transpusă pe scară in­dustrială. Sala de expoziție, vizi­tată zilnic de oaspeți din țară și de peste hotare, aduce cu un sanctuar al cultului pentru pro­duse de calitate. Nu datorită or­namentației strălucitoare și ilumi­nației feerice, ci exponatelor. A­­lături de pantofi, în culori riva­lizând­ cu penajul păsărilor colibri, găsești candelabre luxuriante și poșete moi, saxofoane argintii și vopsele de acoperire în tuburi de un gust rafinat, apoi un evantai multicolor de imprimate P.C.V. și de piei artificiale. Cine oare a modelat candela­brul acela modern ale cărui bra­țe par niște ramuri de copac me­talice . Un alt model atrăgător e versiunea contemporană a unui felinar, din cele forjate in era medievală de breslași iscusiți. Printre poșete, alături de cîteva cu o notă de valijoară, găsești și imitația unei tolbe vînătorești, ca cele croite de străbuni din iască sau piele de bovi­nă. Poți să nu fi de acord cu fantezia creatorilor — gusturi­le, se știe, sunt diferite — dar in orice caz trebuie să recunoști execuția fără cusur a fiecărui ar­ticol Ceea ce înainte de toate e un succes al organizării produc­ției, al studierii fiecărui detaliu in parte dar și al produsului in ansamblu. Un amănunt se cere a fi sub­liniat : biroul directorului face corp comun cu sala de expoziție. Orice client cu treburi la direc­țiune face, în mod practic, și un tur al expoziției. Nici nu se poa­te închipui un grad de funcționa­litate mai mare conferit unui bi­­rou, o deschidere ‚*^**®” mai atentă spre pu­blic­ Și nu e sin­gura : șeful servi­ciului planificării, Pavel Kopacska ne informează că, pen­tru pregătirea par­ticipării la contrac­tările din săptămî­­na aceasta, un de­legat special a fost trimis la Bacău pen­tru a transmite tele­fonic spațiului dimensiunile pus la dispoziția întreprinderii. După datele primite, în holul clădirii administrative s-a ținut „o repe­tiție generală", bineînțeles ce s-a confecționat standul după în mărime naturală Apoi totul, standul cu exponatele, a fost tri­mis la locul contractării. E ușor să faci produse demne de admirație dacă lucrezi cu ma­terii prime și materiale de o­ca­ ts. CIMPEANU (Continuare in pag. a II-a) Migala de industriala pe sca

Next