Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-25 / nr. 8045
1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.045 Miercuri, 25 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani RECEPTIVITATEA FAȚĂ DE NOU, ATRIBUT ESENȚIAL AL MUNCII POLITICE DE MASĂ Cum răspund organizațiile de partid din municipiul Timișoara acestui imperativ? Documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român subliniază faptul că dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale a socialismului, perfecționarea finuă a relațiilor de producție, conformelor de conducere a vieții economice și sociale, determină abordarea în chip nou a problemelor construcției socialiste. Participarea conștientă a comuniștilor, a masei largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor economice și obștești, la elaborarea politicii partidului, au devenit dominante ale vieții sociale din țara noastră, demonstrînd profundul democratism al orînduirii socialiste, încrederea mare de care se bucură partidul în rîndul poporului. In complexitatea factorilor care concură la informarea și formarea oamenilor, la dezvoltarea conștiinței socialiste, la cultivarea trăsăturilor înaintate, care determină, in final, progresul social neîntrerupt, munca politică de masă cu multiplele ei forme și metode ocupă un joc esențial. Răspunzind unor sarcini și cerințe majore, avind permanent adresă precisă, ea are o mare putere de înrîurire asupra oamenilor, a colectivelor în întregul lor, mobilizîndu-le la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, la perfecționarea proceselor de producție, obținerea unor produse competitive pe piața internă și internațională, care ridică faima și prestigiul economiei noastre naționale. Pornind de la aceste cerințe, într-o recentă plenară a sa, Comitetul municipal de partid Timișoara a analizat modul în care răspunde munca politică de masă sarcinilor imediate și de perspectivă ale producției, eficiența formelor și mijloacelor prin care acționează organele și organizațiile de partid în sprijinul activității economice, stimulării noului, generalizării a tot ce este înaintat în domeniul producției materiale. Dezbaterile din plenară, amplificate în cazul fiecărei organizații, cu prilejul adunărilor și conferințelor pentru dări de seamă și alegeri, au scos în evidență rezultate pozitive certe dar și rămînerile în urmă. Observațiile critice, propunerile judicioase făcute ca și hotărîrile care s-au adoptat au menirea să conducă la rezultate economice superioare, pe măsura marilor posibilități existente, a cerințelor și exigențelor actuale. In municipiul Timișoara, ca și în alte localități din județ, colectivele întreprinderilor industriale sunt antrenate în momentul de față într-un amplu efort pentru ca sarcinile de plan și angajamentele pe acest an să fie îndeplinite în mod exemplar, pregătind în același timp cu răspundere, și în cele mai bune condiții, producția anului 1971, demararea cu succes a viitorului cincinal. Este meritoriu faptul că în cele mai multe unități acestor obiective esențiale, cu largi implicații, le este subordonată munca politică, cu varietatea ei de forme și mijloace, întreaga activitate educativă de formare la oameni a unor convingeri și deprinderi cerute de înaintarea societății noastre pe calea indicată de Congresul al X-lea al partidului. Bilanțul celor 10 luni încheiate din acest an este în general bun pentru economia municipiului : planul producției industriale globale a fost realizat în proporție de 101,5 la sută, la producția marfă vîndută și încasată a fost înregistrată o depășire de 2,4 iar în domeniul productivității muncii o depășire de 3,3 la sută. Pe primele trei trimestre ale anului, valoarea economiilor obținute prin reducerea prețului de cost se cifrează la peste 21 milioane de lei. Așa cum s-a apreciat în cadrul plenarei, în întreprinderile industriale, pe șantierele de construcții, la fiecare loc de muncă există încă importante rezerve interne nevalorificate, posibilități și mai mari de creștere a producției și productivității muncii, de realizare pe ansamblul municipiului, a unui bilanț economic care să onoreze în și mai mare măsură colectivele de muncă, organele și organizațiile de partid. Este un bun cîștigat că în tot mai multe întreprinderi, propaganda tehnică, cu întreaga ei gamă de forme, agitația vizuală, munca politică de la om la om, informează cu regularitate pe salariați asupra mersului producției, a rezultatelor obținute, a neajunsurilor care se ivesc în secții și sectoare. De cele mai multe ori, această activitate este strîns legată de explicarea unor procedee tehnologice, de popularizarea metodelor înaintate. Mai ales în acest an, în atenția muncii politice de masă au stat modernizarea metodelor de conducere a activității GHEORGHE TACHE secretar al Comitetului municipal de partid Timișoara ION ULARU (Continuate în paga I ha) De azi în sala „Olimpia“ din Timișoara Ediția a XI-a a „Trofeului Carpați” la handbal feminin Incepînd de azi, sala „Olimpia“ din Timișoara va găzdui cea de-a XI-a ediție a „Trofeului Carpați“ la handbal feminin. Privind lista participantelor la această competiție ne putem da seama că și-au confirmat participarea cele mai bune echipe de handbal feminin din lume. Formațiile R. D. Germane, Cehoslovaciei, Uniunii Sovietice, Poloniei, Iugoslaviei, Ungariei, precum și cele două formații românești, România A și România tineret se vor întrece în perioada 25—29 noiembrie pentru cîștigarea „Trofeului Carpați“. Avind în vedere numărul mare de participante ele vor fi împărțite în două serii care vor decide cîștigătoarele pentru fiecare serie, în zilele de 25, 25 și 27 noiembrie. Ziua de sîmbătă 28 noiembrie va fi zi liberă pentru participantele la turneu dar nu și pentru amatorii de sport timișoreni care vor asista, tot în sala „Olimpia“, începînd cu ora 18, la întîlnirea internațională de handbal masculin dintre reprezentativele SPANIEI și româniei tineret. Duminică in ultima zi a în ION STAN f Continuare in pag a III-a) Lotul reprezentativei A a României Linia electrificată Orșova- Caransebeș in stadiu final Construcția căii ferate electrificate Orșova — Caransebeș ajuns in stadiu final. Duminică, a 22 noiembrie a.c., s-a făcut probă generală de punere sub o tensiune in vederea dării în folosință la termenul de 30 noiembrie a.c. conform prevederilor planului de stat. Execuția probei s-a făcut de către echipe de specialiști ai Regionalei C.F.R. Timișoara și ai Direcției Generale Linii și Instalații din București. Probele au corespuns întrutotul prescripțiilor tehnice. (Pavel Popovici, corespondent). „Ziua președintelui“ In zilele de 23 și 24 noiembrie a avut loc la Timișoara .,Ziua președintelui“ organizată de Biroul executiv al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, la indicația și cu sprijinul Biroului Comitetului județean de partid. Pe lingă președinții cooperativelor agricole din județ au participat la această adunare periodică de dezbatere a principalelor probleme ridicate de practica organizării producției și a muncii în agricultura cooperatistă cadre de conducere de la Direcția agricolă, sucursala județeană a Băncii agricole, reprezentanți ai organelor contractuale și ai unităților care deservesc cooperativele, aparatul Uniunii cooperatiste județene. Prima zi a dezbaterilor a fost dedicată analizei rezultatelor obținute în acest an atît in sectorul producției vegetale cit și în cel zootehnic, precum și a situației economico-financiare a cooperativelor. In acest sens, unii președinți de unități au prezentat scurte informări prin care și-au împărtășit experiența, cerînd totodată sprijin în rezolvarea unor probleme de importanță deosebită în dezvoltarea, pe mai departe, a avuției obștești. In cea de-a doua zi au fost analizate, în aprofunzime, probleme legate de respectarea disciplinei contractuale: realizarea planului de investiții, folosirea judicioasă a creditelor, gătit iernatul felul în care s-a preanimalelor și buna furajare a acestora în scopul realizării unor producții constante de lapte și carne. Participanții la „Ziua președintelui“ au luat în discuție și alte probleme printre care : pregătirea și asigurarea producției legumicole, aprovizionarea cu semințe și unele aspecte legate de buna desfășurare a lucrărilor specifice actualului sezon. Informările prezentate, discuțiile la obiect, măsurile preconizate spre a fi aplicate au scos pregnant în evidență utilitatea organizării „Zilei președintelui“, dorința tuturor participanților de a munci neobosit pentru punerea în aplicare a sarcinilor izvorîte din hotărîrile celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea agriculturii. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Trifon Darie, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. La fabrica Dormalina din Timișoara imprimarea foliei pentru covoare de P.C.V. cu diverse modele se execută cu mașini moderne care asigură o productivitate ridicată și o calitate superioară Inpag.alla Producții mari . „EtiIii de lapte și carne cibernetică" |g prefuH • Contraste cotidiene I de cost reduse fLmmmmmmmmammmm mammmmmmmmmmm După cum bine se știe, o agricultură intensivă este de neconceput fără o zootehnie dezvoltată. Pornind tocmai de la acest principiu, programul național de dezvoltare a zootehniei stabilește pentru următorii cinci ani și în perspectivă, pînă în 1980, un complex de măsuri științifice care să ducă atît la sporirea efectivelor cît și a producției animaliere. In sectorul socialist al agriculturii se prevăd ritmuri de creștere de 12—13 la sută. Pe deplin conștienți de importanța deosebită pe care o prezintă zootehnia pentru dezvoltarea agriculturii în general și a economiei naționale în special, lucrătorii I.A.S. din Caranituri stăruitoare depun eforpentru materializarea obiectivelor planului național privind dezvoltarea zootehniei și sporirea producției animale. La ferma de vaci pe care o conduc, întreaga atenție a îngrijitorilor este îndreptată înspre creșterea producției medii de lapte pe vacă furajată, a sporului de creștere în greutate a animalelor și reducerea prețului de cost al producției. Urmărim peste tot ca, prin scăderea consumului de furaje pe unitatea de produs, să obținem o eficiență economică cît mai ridicată a fermei. Ferma noastră dispune în prezent de 726 vaci. Lucrînd cu pasiune și simț de răspundere, îngrijitorii de animale au reușit să realizeze pînă la 31 octombrie o producție medie de 2.521 litri lapte de fiecare vacă furajată, fapt ce ne garantează obținerea sarcinii anuale de plan, de 3.100 litri. De asemenea, tot pînă la această dată, ferma obținuse 541 de viței, față de 522 planificați, iar la turma de bază erau trecute 105 juninci față de 74 prevăzute în plan. Intrucit ponderea hotărîtoare la prețul de cost al laptelui și cărnii o dețin furajele, am căutat, in primul rînd, să stabilim o structură cît mai corespunzătoare a culturilor destinate furajării, structură care să permită, Întocmirea unor rețete de furajare optime și să aplicăm cele mai corespunzătoare măsuri agrotehnice in scopul obținerii unor producții mari cu cheltuieli minime. Am reușit, astfel, să strîngem și să depozităm în condiții superioare 950 tone de fînuri față de 870 cit prevede planul și să avem însilozate 5.800 tone nutrețuri față de 5.600 tone sarcină de plan. La insilozare, folosim bazinele aeriene, fără acoperire, nutrețurile fiind bine tasate cu ajutorul tractorului pe șenile. Pentru a evita deprecierea silozului, peste ultimul strat semănăm orz, cultura astfel creată constituind un bun acoperiș protector. Faptul că de producerea furajelor se ocupă în exclusivitate ferma, ne obligă să ne preocupăm îndeaproape și de cheltuielile necesare producerii lor. Cu sprijinul consiliului de administrație, ne-am îngrijit de aplicarea celor mai corespunzătoare tehnologii de recoltare a fînurilor. Astfel la lucernă, recoltarea am început-o tn faza de buton și am încheiat prima coasă în faza de îmbobocire. Am organizat în așa fel munca de recoltare ca faza de înflorire să nu fie depășită asigurînd astfel cele mai mari cantități de substanțe nutritive. Clasa a doua s-a făcut in faza de înflorire dînd astfel posibilitate plantelor să-și asigure substanțe de rezervă in colet, în scopul prelungirii longevității culturii. Finul recoltat a fost balotat după o prealabilă scădere a umidității. Pentru a evita orice risipă s-au executat și greblări. Că două s-au înregistrat rezultate bune și la acest capitol, ne-o dovedește limpede prețul de cost al unei zi furajate care. __________ la vacile cu lapte, e de 8,95 lei față de 9,70 lei, iar la vițele, de 5,80 lei față de 5,90 lei prevăzuți. Am reușit ca, printr-o bună furajare, să obținem mari prin consumuri randamente reduse pe unitatea de produs și la producția de carne. La tineretul de la 6—12 luni, bunăoară, sporul zilnic în greutate este de 612 grame față de 600 prevăzut, iar la vitele de peste 12 luni, de 474 grame față de 450 planificat. Și la vitele montate sporul mediu este cu 70 grame mai mare decit cel prevăzut, iar la junincile gestante, cu 42 de grame. Pe lingă vaci, ferma noastră crește și păsări pentru carne. Am și livrat pînă acum 140 tone de carne de pasăre, față de 130 tone cît ne este sarcina anuală de plată și avem create toate condițiile ca să mai livrăm încă alte 30 de tone. Concomitent cu obținerea unor furaje ieftine și de bună calitate și cu întocmirea și administrarea unor rații echilibrate, ne-am preocupat îndeaproape și de asigurarea unei asistențe sanitar-veterinare calificate. Am reușit în acest mod să reducem mortalitatea mult sub nivelul prevăzut și să ne prăsim animale cu un potențial biologic ridicat. Desigur, succesele înregistrate in activitatea desfășurată până acum constituie pentru noi toți motive de satisfacție. Ele nu ne mulțumesc însă. Cu sprijinul și sub îndrumarea nemijlocită a organizației de partid, cu ajutorul consiliului de administrație vom căuta noi soluții și vom adopta asemenea măsuri care să ducă la o valorificare și mai eficientă a tuturor rezervelor de care dispune ferma noastră, în scopul creșterii eficienței economice a producției. dr. veterinar CORNEL OLARU șeful fermei de creșterea taurinelor Carani „Zootehnia, pe treptele eficienței:i< STUDENȚII ȘI MIJLOACELE DE INFORMARE PROFESIONALĂ Revoluția tehnico-științifică contemporană are, printre multiplele sale efecte, o adevărată explozie informațională. Ca urmare, informarea profesională este,mai mult ca oricînd, o latură de importanță deosebită a procesului de creștere a cadrelor din toate ramurile economiei și culturii. Pierind de la aceste considerente, ancheta întreprinsă de cadre didactice de la catedra de științe sociale a Universității în 18 facultăți ale centrului universitar Timișoara a căutat să scoată in evidență greutățile intîmpinate de studenți în procesul de informare profesională, pentru a găsi remediile necesare. Se impune faptul că studenții timișoreni se arată deosebit de interesați de condițiile ce le sunt oferite în vederea obținerii unui volum cu mai mare de cunoștințe, prim parcurgerea materialului bibliografic, a unor reviste de specialitate. Astfel, din totalul celor 1.130 de tineri chestionați, numai 67, adică mai puțin de 6 la sută, nu răspund la Întrebările referitoare la dificultățile informării. Una din cauzele importante care generează impedimente in stăpânirea ultimelor teorii și descoperiri ale științei și culturii tn specialitățile în care se pregătesc o constitiuie lipsa materialelor documentare din bibliotecă. O statistică a răspunsurilor pe institute evidențiază întocmite pregnant asemenea goluri: institutul politehnic, peste 33 la sută, Universitatea — 36 la sută, institutul agronomic — 38 la sută, Institutul de medicină — 25 la sută. Cum se reflectă această penurie informațională în pregătirea tineretului universitar ? Procedînd la o Împărțire pe grupe a studenților, luind ca punct de plecare media la ultima sesiune de examene, am obținut unele date deosebit de interesante. Astfel, din numărul celor cu medii pînă la 7, procentajul răspunsurilor privind sărăcia de material documentar este de 24,8 la sută; la studenții cu medii între 7,01 — 8,50, acesta crește la 33 la sută. Ridicat se menține și la studenții foarte buni — cei medii peste 2,50. Constatărilor noastre, în urma răspunsurilor venite din partea studenților, le-am adăugat o discuție cu directorii bibliotecilor de la Universitate și de la Institutul polit.. . tovarășii Trifu Knezevici, r'. •’'Ițtak'" Ghișe. biblioteca Universității din Timișoara nu are drept de depozit legal (drept care i-ar asigura intrarea automată a cire «iui exemplar din toate lucrările reapar în țară) nu ar trebui să constituie o justificare pentru lipsa unor titluri absolut necesare studenților. Este desigur adevărat că organizarea acestei biblioteci pe șapte nivele dăunează mult cunoașterii operative a fondului existent și, mai ales, în servirea promptă a solicitanților. Se cere totuși un efort mai susținut al personalului de deservire, pentru ca tinerii ce așteaptă uneori minute în șir pentru a primi volumul sau revista comandată, să nu mai piardă atîta din timpul pe care l-ar putea dedica studiului. Utilizarea fondului documentar al bibliotecii Universității este mult îngreunată de întocmirea foarte slabă a cataloagelor de bibliotecă (a fișelor). La acest lucru concură, după cit se pare, atît fluctuația principiilor de cataloage, existente pe plan național, cît și propriile lipsuri ale colectivului bibliotecii. Astfel, mulți studenți acuză pierderea unui timp prețios în căutarea cotelor volumelor, întrucât fișele nu sunt întocmite la zi. Există în schimb o listă (de fapt un întreg dosar) cu volumele nou intrate în bibliotecă, dar în această listă sunt prezentate drept noutăți și volumele apărute in 1968. Pentru a consulta tabelul respectiv, în care cărțile nu sunt trecute în ordinea alfabetică a titlurilor sau autorilor, este necesar timp îndelungat și răbdare. Ca să nu mai vorbim de faptul că multe lucrări sînt în exemplare puține, ceea ce restrînge posibilitatea consultării lor de către masa de studenți. Credem ca una din soluțiile remedierii acestui neajuns ar constitui-o microasistent univ. PETRU TOADERE (Continuare in pag * llet) timișoara universitară i.± Q<x><>«><><>o<x>o<x><xxx><>o<>o<>'0 OM SIMPLU Cei mai mulți fac marea greșeală că prin „om simplu" în- $nțeles „om lipsit de cultură“. Er> adevărat, un număr de cetățeni nu sunt cernuți prin multe școli; ei au crescut și s-au educat la școala muncii, la școala vieții — cum se spune, dar asta nu înseamnă că ei se înscriu în acea categorie, a omului simplu. Cunosc medici, ingineri, profesori, scriitori, pe care îi consider, și ei înșiși se consideră, oameni simpli. Și asta atîta timp citi> $ prin om simplu trebuie să in O I S Ș-------------------------------o cuvinte potrivite Ițelegem un om lipsit de certificate de inteligență, ori titluri onorifice, ci om de bun simț, străin de, etichetă și snobism, necontrafăcut, nealterat de iecturi la modă. Omul simplu e prea puțin cunoscut și prețuit de semenii săi, pe cînd cei cu tupeu, carieriștii, viclenii, abilii își fac vad cu miinile amîndouă oriunde trăgind spre sine. Omul simplu , stă la locul său, frămintat de ’ gînduri, celălalt, deghizat în ra’ finament și extaz, calcă în picioare, țipă, sau trece zimbind ’ cinic printre muritori. Zugrăvind chipul lui Mircea cel Bătrîn, Eminescu spunea : „La un semn deschisă-i calea și I s-apropie de cort / Un bătrin atît de simplu, după vorbă, după sport“. Așadar, după vorbă, după sport. Nu pledez pentru Conservatorism in limbaj ori în arta I vestimentară, dar stimez linia ■ de echilibru, acea linie a bunu’lui gust, proprie omului simplu. , Deci omul simplu, țăran, sarvânt, artist sau muncitor, ‘ demn de stima noastră a tutu- e ] ror, pentru că el poartă in piept o inimă adevărată. ION VELICAN