Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)
1971-05-05 / nr. 8181
026 DRAPELUL ROȘU 8.181 (Urmare din pag. 1) Prin amploarea acțiunilor muncitorești și mai ales prin urmările sale asupra evoluției ideologice și organizatorice din mișcarea muncitorească, greva generală a constituit cea mai puternică și mai cuprinzătoare ridicare la luptă muncitorimii din România, prima a mare acțiune a proletariatului desfășurată unitar la scara Întregii țări; ea a zguduit puternic insăși temeliile orânduirii burghezomoșierești, demonstrind forța și vigoarea revoluționară a clasei muncitoare, capacitatea ei de a-și asuma tregului rolul de conducător al Înpoporan lupta pentru transformarea revoluționară a societății, de a conduce destinele întregii națiuni. Avem satisfacția de a evidenția că la această impresionantă acțiune de luptă au participat activ și uniți, indiferent de naționalitate, și proletarii din Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Caransebeș, Anina și alte centre muncitorești din Banat. Numai în Timișoara, greva a cuprins peste 20 000 de muncitori, care timp de 8 zile au înfruntat cu bărbăție represiunile și teroarea autorităților burghezemoșierești. In condițiile creșterii furtunoase a mișcării muncitorești, ale radicalizării ei, are loc un profund proces de clarificare politică și ideologică în urma căruia marea majoritate a membrilor Partidului Socialist se pronunță pentru transformarea acestuia în Partid Comunist. In acest climat social-politic are loc, la 8 MAI 1921, Congresul căruia i-a revenit misiunea istorică de a consfinți, prin lucrările și hot finirile sale, făurirea Partidului Comunist Român. La acest moment de covîrșitoare importanță istorică au fost prezenți și delegați ai socialiștilor și comuniștilor din Timișoara și întregul Banat. Dragi tovarăși. Zămislirea Partidului Comunist Român la Congresul din 8 Mai 1921 a reprezentat o cotitură radicală în istoria clasei noastre muncitoare și a întregii istorii a României contemporane. De-atunci Înainte, grație faptului că mișcarea muncitorească din România a avut în fruntea sa un conducător călăuzit consecvent de Învățătura marxist-leninistă, clasatoare a fost prezentă și și-a muncispus cuvîntul în toate împrejurările mai importante, s-a situat în primele rînduri in lupta pentru progres social. Situîndu-se în fruntea acestor bătălii neabătut Partidul Comunist Român a dovedit că este trup din trupul poporului român, al clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, că nu are alte țeluri mai înalte, scopuri mai nobile decit slujirea cu devotament a intereselor fundamentale ale poporului, a cauzei socalismului și comunismului. Invingînd greutățile aspre ale celor două decenii in care a fost nevoit să activeze în ilegalitate, și înfruntînd prigoana dezlănțuită de clasele dominante, Partidul Comunist Român a rămas permanent stegarul neînfricat al tuturor luptelor revoluționare. Numeroasele acțiuni greviste, bătăliile de clasă ale minerilor de la Lupeni în 1929, ale muncitorilor ceferiști și petroliști din 1933, neînfricatele acțiuni împotriva fascismului pentru apărarea integrității teritoriale, a independenței și suveranității României, au demonstrat marea forță mobilizatoare a partidului, consecvența revoluționară și devotamentul său profund față de cauza poporului, de idealurile localismului. In contextul marilor bătălii de clasă din anii 1929-1933, analele istoriei naționale consemnează și Congresul Sindicatelor Unitare de la Timișoara din aprilie 1929, care se înscrie la un loc de frunte în șirul acțiunilor revoluționare ale muncitorimii, inițiate și conduse de Partidul Comunist Român, grevele lucrătorilor de la „Industria lînii“, Fabrica de lanțuri, țesătoria „Banatul“, Uzinele Romitex, Fabrica de zahăr, Fabrica de bere, fabrica „Standard" și altele. Eroicele lupte ale ceferiștilor și petroliștilor din 1933, care au culminat cu puternicele frămîntări muncitorești din anii crizei economice — a spus ,.n continuare vorbitorul — au avut un puternic răsunet și în centrele muncitorești din Banat, printre care și Timișoara. Muncitorimea timișeană, mobilizată de Comitetul regional Banat al P.C.R., și-a manifestat solidaritatea cu eroicele lupte ale ceferiștilor și petroliștilor, puternica dragoste de țară i-a situat pe comuniști în primele rînduri ale luptei împotriva mișcării legionare și a odiosului Dictat de la Viena. In documentul din septembrie 1940 intitulat „Punctul nostru de vedere“, Comitetul Central al Partidului Comunist Român s-a ridicat cu hotărîre împotriva nedreptului act prin care s-a smuls din trupul țării partea de nord a Transilvaniei, împotriva Dictatului, la Timișoara, Arad, Lugoj, Reșița și alte centre, sub conducerea Comitetului regional al partidului demonstrații au avut loc puternice de stradă, antrenând, alături de muncitori, largi categorii de cetățeni. Bandele hitleriste care încercau să stăvilească manifestația au fost puse pe fugă, manifestanții au atacat cu curaj consulatele din Timișoara ale Germaniei hitleriste și Italiei fasciste în perioada dictaturii militarofasciste, în anii grei ai războiului dînd glas frămîntărilor poporului. Partidul Comunist a reușit coalizeze In lupta antifascistă, pensătru scoaterea României din războiul dus de Germania hitleristă împotriva Uniunii Sovietice, largi forțe sociale patriotice, democratice, progresiste, spiritul revoluționar, de dăruire pină la sacrificiu al comuniștilor pentru cauza libertății poporului, pentru eliberarea României de sub ocupația fascistă și recîștigarea Independenței naționale a înscris o pagină de neșters în istoria patriei noastre. In documentele elaborate după 22 iunie 1941, partidul comunist condamna cu tărie războiul antisovietic și a chemat la luptă împotriva acestuia și a dictaturii fasciste, a fixat sarcinile clasei muncitoare și ale detașamentului ei de avangardă în lupta antifascistă a poporului român. încă in circulara din 8 iulie 1941 C.C. al P.C.R. a chemat întregul popor la luptă unită pentru scoaterea României din războiul in care Antonescu împinsese țara, izgonirea hitleriștilor de pe pămîntul patriei și redobîndirea independenței naționale. In Platforma-program din 6 septembrie 1941 — purtînd semnificativ titlul: „Lupta poporului român pentru libertate și independență națională“ Partidul comunist a propus tuturor forțelor patriotice, antihitleriste să se unească într-un front unic național în vederea răsturnării dictaturii fasciste, încetării războiului antisovietic și alăturarea la coaliția antihitleristă, recucerirea libertății și independenței naționale, formarea unui guvern cu participarea reprezentanților tuturor forțelor patriotice, eliberarea părții de nord a Transilvaniei, arestarea și pedepsirea trădătorilor de țară. In acești ani sub conducerea partidului au fost organizate curajoase acțiuni de sabotare a mașinii de război hitleriste în întreprinderile producătoare de materiale de război și transporturi; țărănimea era îndemnată să se împotrivească rechizițiilor și incorporărilor; au avut loc numeroase acțiuni de luptă de partizani, între care multe s-au desfășurat în Timișoara, în alte centre muncitorești și în satele bănățene. Comitetul regional Banat al P.C.R., o dată cu răspîndirea documentelor partidului cu privire la lupta antifascistă, a editat manifeste de demascare a regimului fascist limbile română, germană, maghiara ră și sîrbă care au exercitat o puternică influență asupra maselor muncitoare din Timișoara și din Banat în întreaga perioadă a dictaturii antonesciene și războiului antisovietic. Intre numeroasele acțiuni revoluționare întreprinse pe aceste locuri se numără și cele de sabotare sistematică a producției de război, organizate de comuniști la Atelierele principale C.F.R., Fabrica de lanțuri, Uzinele „Bozsak“ și la alte Întreprinderi timișene a căror producție era destinată războiului. Totodată organizația regională Banat a P.C.R. a desfășurat o intensă muncă politică în unitățile militare care staționau la Timișoara, Arad, Lugoj și Lipova îndemnînd militarii să refuze plecarea pe front, în cadrul regimentelor 2 Roșiori și 5 Vînători din Timișoara, s-au format grupe patriotice antifasciste care au desfășurat o susținută sub îndrumarea activitate politică comuniștilor. A fost sustras armament din magaziile unităților militare și predat partidului comunist, folosit în luptele organizate de partizani și organizarea insurecției antifasciste. In lupta necurmată cu forțele negre ale reacțiunii, organizația regională Banat a partidului comunist a adus o contribuție de seamă; din rîndurile ei au crescut și s-au călit la școala aspră a înfruntării cu dușmanul de clasă numeroși fii ai partidului, militanți comuniști ca Leontin Sălăjan, Iosif Rangheț și alții care au slujit cu abnegație și devotament cauza sa dreaptă. Numele multor eroi comuniști din Timișoara și Banat, care au căzut răpuși în lupta aspră cu dușmanul, au intrat pentru totdeauna în filele de aur ale istoriei partidului și mișcării revoluționare din țara noastră. Păstrăm cu respect și venerație în memoria noastră pe Ion Fonaghi, ucis mișelește de regimul burghezo-moșieresc, Ocsko Terezia, schingiuită până la moarte de călăii Siguranței, Ștefan Plăvăț, care a căzut eroic în lupta aprigă dusă cu jandarmii în munții Carașului și pe mulți alții, cunoscuți sau eroi anonimi, ce și-au dăruit viața pentru libertate, pentru dreptate socială. Tovarăși. Anii războiului care au adus grele suferințe și sacrificii poporului român, au născut o dîrzâ împotrivire față de dictatura antonesciană în rîndurile clasei muncitoare, țărănimii, Intelectualității, ale armatei și altor categorii sociale Inclusiv ale unor cercuri și grupări politice ale burgheziei. Pe acest fond al puternicelor nemulțumiri existente în țară, al stării de spirit net antinazistă a unor categorii sociale foarte largi, s-a desfășurat cu succes activitatea Partidului Comunist Român a adoptat, potrivit platformei care din iulie 1941, tactica strîngerii laolaltă a tuturor forțelor patriotice naționale care, indiferent de cauze și țeluri, se opuneau fascismului și războiului. Alianțele și înțelegerile politice pentru care a militat cu perseverență și tact Partidul Comunist Român au fost înfăptuite în primăvara anului 1944, după ce încă în iunie 1943 se crease Frontul Patriotic Antihitlerist format din P.C.R., Frontul plugarilor, Partidul socialist-țărânesc, Uniunea patrioților, Madest ul și alte organizații. Pe baza înțelegerii intervenite între Partidul Comunist Partidul Social-Democrat, s-a făușurit Frontul Unic Muncitoresc, act politic care a exercitat o puternică influență asupra unirii celorlalte forțe patriotice. In Manifestul Frontului Unic Muncitoresc, răspindit cu ocazia zilei de 1 Mai 1944, toate patriotice antihitleriste erau forțele chemate să se unească în lupta hotărîtă pentru pace, răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guvern național din reprezentanții tuturor forțelor antihitleriste, izgonirea armatelor hitleriste din țară, sabotarea și distrugerea mașinii de război germane, pentru alianța cu Uniunea Sovietică, Anglia, Franța și S.U.A., pentru o Românie liberă, democratică și independentă. Creșterea luptei antifasciste a maselor, politică și acțiunea tot mai amplă, organizatorică a partidului comunist, victoriile armatelor sovietice pe frontul antihitlerist și amploarea Rezistenței europene, teama de a nu rămîne în afara evenimentelor și în izolare au impus conducătorilor Partidului național-țărănesc și Partidului naționalliberal să adere la platforma propusă de P.C.R. și P.S.D. pentru constituirea Blocului Național Democrat în iunie 1944. Luptei pentru salvarea țării i-au fost subordonate contactele partidului cu un important număr de generali și ofițeri superiori, cadre de comandă ale armatei, stabilirea legăturii cu monarhia și cercurile grupate în jurul palatului regal. Rodul politicii duse de Partidul Comunist Român de promovare cu perseverență a luptei antifasciste, democratice și patriotice a fost victoria insurecției antifasciste din august 1944, eveniment crucial în istoria poporului român, cu adunci consecințe asupra căilor sale de dezvoltare în toate domeniile vieții sociale. Sub lozinca „Totul pentru front, totul pentru victorie“ lansată de partidul comunist, poporul român s-a angajat cu toate forțele alături de coaliția antihitleristâ în lupta pentru zdrobirea Germaniei naziste. Cot la cot cu Armata Sovietică, Armata Română a participat la eliberarea întregului teritoriu al țării și apoi la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei. In zilele glorioasei insurecții, formațiunile patriotice de luptă din Timișoara și alte localități din Banat, colaborînd cu unitățile militare, au contribuit la alungarea cotropitorilor fasciști, au stăvilit ofensiva trupelor hitleriste în zona Timișoarei, împiedicind ocuparea orașului. Luptele grele purtate de formațiunile patriotice și militare pe linia sud Fratelia — Chișoda, Beregsău, Timișoara, Arad și în apropierea șoselei Timișoara-Lugoj s-au soldat cu respingerea și alungarea inamicului. Numeroși patrioți români între care și cei 7 antifasciști din Jimbolia în septembrie 1944, au căzut victimă atrocităților savîrșite de trupele hitleriste pe teritoriul Banatului. Prin actul de la 23 August 1944, poporul român a pășit într-o nouă epocă, de profunde transformări social-politice, și-a deschis drum sigur spre împlinirea idealurilor sale de libertate, de înflorire economică și culturală. Istoria a consemnat pentru totdeauna ca înalte pilde de eroism, de abnegație revoluționară și devotament față de popor, faptele din acei ani, ale comuniștilor; ei au fost sufletul luptei desfășurate pentru refacerea economiei naționale secătuită de războiul și jaful hitlerist, pentru curmarea sabotajului claselor exploatatoare. La îndemnul și sub conducerea comuniștilor, țăranii au trecut la ocuparea și împărțirea pămînturilor moșierești. O strălucită victorie împotriva reacțiunii a fost obținută la 6 martie 1945, cînd valul luptei populare a impus răsturnarea guvernului în care predominau reprezentanții reacțiunii, formarea guvernului prezidat de dr. Petru Groza, primul guvern cu adevărat democratic din istoria modernă a României, în anii care au urmat, partidul a condus masele la noi și strălucite victorii politice încununate cu izolarea și apoi eliminarea de pe arena politică a partidelor claselor exploatatoare. A fost înlăturată, in decembrie 1947, monarhia — ultimul stâlp al reacțiunii interne și reprezentant al intereselor imperialismului străin in România — întreaga putere fiind cucerită de clasa muncitoare în alianță cu țărănimea. înfăptuirea misiunii istorice a proletariatului în această etapă a impus unificarea organizatorică și politică a clasei muncitoare, pe baza ideologiei marxist-leniniste care s-a înfăptuit în februarie 1948. Tovarăși. Acum, la cincizeci de ani de existență, partidul nostru se înfățișează poporului cu un strălucitor și bogat bilanț de realizări — rod al politicii științifice, marxist-leniniste a cărei înfăptuire a dat naștere României socialiste de azi în continuu și multilateral proces de înflorire. Anii cei mai rodnici din istoria celor cinci decenii sînt cei din perioada revoluției și construcției socialiste. In centrul operei de edificare a socialismului, partidul a situat statornic politica de industrializare — factor hotărîtor al progresului economiei și culturii, ridicării lului de viață al poporului, nivedezvoltării multilaterale a societății, asigurării independenței și suveranității naționale. Eforturile poporului român canalizate de partid spre industrializarea socialistă a țării s-au concretizat în realizări de importanță istorică, grăitor ilustrate în faptul că industria noastră socialistă realizează în prezent peste 60 la sută din venitul național, față de 49 la sută in 1965 și de 30,8 la sută în 1938. In vederea asigurării dinamismului și modernizării economiei, a creșterii standardului de viață al populației, partidul și statul nostru au înfăptuit un vast program de investiții. Amploarea eforturilor materiale făcute de clasa muncitoare, de întregul popor român este exprimată elocvent de faptul că volumul investițiilor efectuate din fondurile centralizate ale statului în perioada 1966-1970 a depășit pe cel realizat în zece ani anteriori. Pe harta României au apărut numai în perioada cincinalului trecut peste 1.500 de obiective economice noi. Programul adoptat de Congresul al X-lea dă un nou impuls operei de industrializare socialistă. In perioada 1971-1975, liniile principale ale dezvoltării industriale au în vedere subramuri esențiale pentru făurirea unei economii moderne — automatica, electronica, energetica nucleară. Partidul nostru apreciază că pentru România alocarea în continuare a unei importante părți a venitului național pentru acumulare reprezintă o necesitate vitală, o condiție primordială pentru a valorifica intens resursele sale materiale umane și a ține pasul cu exigenși țele revoluției științifico-tehnice. Considerînd agricultura drept o ramură de bază a economiei naționale, partidul nostru a luat măsuri pentru a pune mai larg în valoare avantajele trecerii ei pe bazele marii producții pentru sporirea producției socialiste, tase și animale. Schimbările regeduse în baza tehnico-materială preagriculturii sunt ilustrate de faptul că ea dispune de peste 107.000 tractoare, 50.000 combine cerealiere și alte mașini agricole. Ca urmare a eforturilor materiale făcute de stat și a perfecționării activității de organizare și conducere a agriculturii, producția agricolâ globală a crescut în cincinalul trecut în pofida greutăților generate de condițiile climatice nefavorabile din ultimii ani cu 24 la sută față de realizările perioadei 1961-1965, asigurînd satisfacerea nevoilor de consum și a celorlalte cerințe ale economiei. Una din marile schimbări revoluționare petrecute în acești ani a constituit-o înlăturarea înapoierii culturale și neștiinței de carte lăsate moștenire de la regimurile trecute, în România socialistă s-a asigurat accesul larg al tuturor cetățenilor la comorile culturii și științei, o cincime din populația actuală a țării învață în școli și facultăți, se dezvoltă rapid învâțămîntul mediu și superior, baza materială a științei. Savanții și cer- MIHAI cetătorii noștri, muncind cu pasiune și competență, aduc o valoroasă contribuție la îmbogățirea patrimoniului științific național, la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. Sub conducerea și îndrumarea atentă a partidului, scriitorii, compozitorii, artiștii plastici, creatorii de artă își dăruiesc talentul măreței opere de edificare a socialismului, ridicării vieții spirituale a poporului, aducîndu-și prin operele lor contribuția la mobilizarea și influențarea maselor, la ridicarea conștiinței lor socialiste și patriotice. Stimați tovarăși. Toate mărețele înfăptuiri au la temelie politica partidului, concretizată în dezvoltarea fără precedent a economiei, științei și culturii; ele sunt dedicate țelului suprem al întregii activități a partidului — ridicarea nivelului de viață al poporului, crearea condițiilor de acces al tuturor oamenilor muncii la valorile materiale și spirituale ale civilizației. Reflectînd orientarea constantă a partidului spre îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale oamenilor muncii, actualul plan cincinal prevede creșterea lui real cu circa 20 la sută salariufață de 1970, precum și sporirea veniturilor țărănimii. Partidul se va preocupa în continuare de majorarea salariilor, îndeosebi a celor mici, salariul minim, care, în anul 1935 a fost de 570 lei, iar în prezent de peste 800 lei, se va ridica în 1975 la circa 1.100 lei. In acest cincinal numărul salariaților va spori cu circa un milion. Realizările mari precum și perspectivele însuflețitoare ce se conturează în fața poporului român prin grandiosul program elaborat de Congresul al X-lea al partidului pentru construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, dau fiecărui om al muncii sentimentul siguranței zilei de mîine, creează cadrul cel mai propice pentru punerea în valoare a potențialului de creație inepuizabil de care dispune poporul nostru, pentru afirmarea plenară a energiilor și capacității fiecărui cetățean. Una din marile realizări ale politicii partidului nostru o constituie rezolvarea justă, în spiritul marxism leninismului a problemei naționale, asigurarea egalității în drepturi a tuturor cetățenilor țârii, fără deosebire de naționalitate, înființarea consiliilor oamenilor muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare din România a creat condițiile de lărgire a participării lor active, alături de poporul român, la întreaga activitate economică, socială, politică și culturală a țării, cimentează și mai puternic unitatea și frăția dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare. Strîns uniți în jurul partidului, oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități iau parte nemijlocit la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului și statului, pentru înflorirea patriei comune . România socialistă. In concepția partidului nostru socialismul și democrația sînt de nedespărțit ; în spiritul acestei politici, el acționează pentru perfecționarea continuă a formelor și metodelor de organizare și conducere a Întregii societăți, pentru adîncirea democrației socialiste în toate compartimentele vieții sociale. In acest amplu proces, Partidul Comunist Român acordă o importanță deosebită creșterii rolului in viața socială al organizațiilor de masă și obștești, sindicale, de tineret, de femei, al organizațiilor cooperatiste, uniunilor de creație și asociațiilor oamenilor de știință, consiliilor oamenilor muncii aparținînd naționalităților conlocuitoare — toate aceste organizații fiind cuprinse în Frontul Unității Socialiste, organism viu care dă expresie unității de monolit a întregului nostru popor în jurul încercatei sale forțe conducătoare. Perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea atestă excepționala capacitate a partidului de a înfăptui obiectivele propuse. Poporul a fost in acești ani martorul dar și părtaș activ al elaborării și aplicării unei game largi de măsuri vizînd toate domeniile esențiale ale construcției socialiste, ale unei vaste și stăruitoare activități pentru dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale, pentru perfecționarea organizării societății, pentru ridicarea nivelului de bunăstare a poporului. Tovarăși, îndrumată permanent de conducerea partidului, Organizația noastră județeană de partid își aduce o contribuție rea politicii de seamă la înfăptulPartidului Comunist Român. Organele și organizațiile de partid din județul Timiș au desfășurat o laborioasă muncă politică organizatorică de mobilizare a tututuror oamenilor muncii — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — la traducerea în viață a sarcinilor ce revin județului nostru din politica generală a partidului la dezvoltarea economică și culturală a țării. Rezultat al politicii de industrializare a țării, și al eforturilor oamenilor muncii de pe meleagurile timișene, peisajul industriei județului a cunoscut un proces de continuă îmbogățire și perfecționare sub raportul volumului producției industriale situîndu-se pe locul V-VI între județele țării. Cele aproape 8 miliarde de lei investiții — alocate dezvoltării județului nostru în perioada 1966— 1970, din care mai bine de 3 miliarde lei au fost destinate industriei, s-au materializat în peste 60 de capacități de producție, amplasate la Timișoara și Lugoj, în orașele Sînnicolaul Mare, Jimbolia, Deta, Buziaș, precum și în comunele cu unități industriale ca Nădrag, Tomești, Margina, Cârpiniș, Periam. Cincinalul încheiat a fost marcat și în județul nostru de îmbunătățirea laturilor calitative ale activității economice. Ca urmare a introducerii și extinderii tehnicii și tehnologiilor avansate, a luate pentru organizarea masurilor pe baze științifice a producției și a muncii, productivitatea muncii a crescut cu 43 la sută, astfel încît 70 la sută din sporul producției globale industriale s-a realizat pe această cale. Pe baza Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Român, în anii 1971—1975 Comunist județul Timiș va beneficia de investiții care vor asigura punerea în funcțiune a noi capacități de înaltă tehnicitate, cum sunt Fabrica de aparate electrice de măsurat, Fabrica de matrițe, scule și utilaje tehnologice pentru industria electronică, Secția de memorii pentru calculatoare electronice, Fabrica de tramvaie, întreprinderea de prefabricate din beton armat la Timișoara, Fabrica de materiale ceramice de finisaj din Lugoj, Fabrica de țigle de la „Ceramica“ — Jimbolia, Fabrica de cărămizi de Chizătău și altele. O puternică deziavoltare vor cunoaște Uzinele mecanice Timișoara, întreprinderile „Tehnometal“, „Electromotor“, „Electrobanat“, „Azur“, Industria textilă Lugoj, Fabrica de tricotaje pentru copii „1 Iunie“, unități din industria locală și altele. Dotată cu o puternică bază materială, agricultura județului a cunoscut o dinamică mereu ascendentă. Ogoarele județului sunt brăzdate de peste 6.000 tractoare, 3.612 combine și alte mașini agricole. Producția agricolă, în ciuda condițiilor climaterice nefavorabile care s-au făcut simțite și în județul nostru, a fost în perioada 1936—1970 cu aproape 800.000 tone superioară mediei celor cinci ani anteriori. Cele 3 miliarde lei investiții în agricultura județului în cincinalul trecut din care 2,5 miliarde din fondurile centralizate ale statului s-au concretizat în construirea unor importante obiective cum sunt complexele de îngrășare a porcilor de la Beregsău și Birda, fiecare cu o capacitate de 150.000 capete anual, complexele avicole de la Giarmata și Orțișoara, cei de îngrășarea mleior de la Topolovățu Mare, îngrășătoriile pentru tineret bovin de la Grabați și Hodoni, fabrica de nutrețuri combinate de la Beregsău și altele. In perspectiva cincinalului actual, agricultura județului va face noi progrese pe calea concentrării și specializării producției, a diversificării și realizării mecanizării integrale a lucrărilor, în extinderea chimizării și irigațiilor. Producția globală agricolă va spori cu puțin 34 la sută în comparație cu cu producția planificată în cincinalul anterior. S-au dezvoltat impetuos în anii socialismului învățâmîntul, cultura și arta, cercetarea științifică, domenii în care județul Timiș ocupă un loc de frunte. Timișoara este unul dintre puternicele centre de învățămînt superior și de cercetare științifică ale țării. Realizarea investițiilor făcute de partidul și statul nostru a creat o puternică bază materială științei ; au fost construite importante obiective de cercetare științifică : Centrul teritorial de calcul, Filiala Timișoara a Institutului de cercetări și proiectări pentru electronică și tehnica de calcul, Filiala Institutului de cercetări pentru echipament hidroenergetic și mașini de ridicat și transportat, Filiala Institutului de cercetări, studii și proiectări silvice, 36 laboratoare uzinale și ale institutelor de învățămînt superior etc. Oamenii de știință din județ își aduc o însemnată contribuție la dezvoltarea producției materiale, la soluționarea complexelor probleme ale promovării progresului tehnic în economie. Dezvoltarea învâțămîntului în județ este ilustrată de prezența pe băncile școlilor și facultăților a aproape 100.000 elevi și peste 14.000 de studenți sub îndrumarea celor aproape 7.000 de cadre didactice. La Timișoara își desfășoară activitatea un teatru național, teatrele de stat german și maghiar, Opera de stat, Filarmonica „Banatul“, Teatrul de păpuși și marionete, Ansamblul de cîntece și dansuri „Banatul“, apar ziare cotidiene și reviste literare în limbile română, germană, maghiară și sîrbă. Oamenii de cultură și artă prin activitatea și operele lor își aduc contribuția la educarea maselor în spirtul umanismului socialist, al tradițiilor înaintate ale culturii românești. Pe fondul dezvoltării economice și culturale a județului a crescut nivelul de viață material și spiritual al oamenilor muncii. Din fondurile statului sau cu credite acordate de stat s-au construit și dat în folosință peste 9.000 de apartamente, alte 5.436 de case noi s-au construit în mediul rural din fondurile populației. Intîmpinarea măreței sărbători a semicentenarului Partidului Comunist Român a constituit pentru oamenii muncii din județul Timiș un prilej de a-și intensifica și mai mult eforturile spre a putea raporta conducerii partidului succese deosebite In toate domeniile construcției socialiste. Angajamentele luate in întrecerea socialistă și patriotică in cinstea marelui eveniment sînt îndeplinite și depășite, îndeplinesc o plăcută misiune adresînd comuniștilor, tuturor oamenilor muncii din județ — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — mulțumiri din partea Comitetului județean de partid pentru eforturile depuse in slujba Înfăptuirii exemplare a politicii partidului nostru, urări de noi și mari succese in munca nobilă pe care o depun pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Stimați tovarăși. In toată istoria sa partidul a împletit organic patriotismul și solidaritatea internationalistă cu lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru libertate, progres social și pace. Minunatele tradiții de solidaritate internațională ale clasei muncitoare, ale partidului, au înflorit bogat pe solul fertil al orânduirii noastre socialiste, în care internaționalismul socialist a devenit o politică de stat. Pornind de la înaltele răspunderi ce-i revin ca detașament activ al mișcării revoluționare contemporane, Partidul Comunist acționează permanent în spiritul internaționalismului proletar, situează cu fermitate în centrul politicii sale dezvoltarea prieteniei, alianței și colaborării multilaterale cu toate țările socialiste, în condițiile respectării neabătute a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne, întrajutorării și avantajului reciproc. Partidul nostru militează pentru saborare relații de solidaritate, cași prietenie cu toate partidele comuniste și muncitorești; totodată partidul nostru dezvoltă permanent legăturile de colaborare cu mișcările de eliberare națională, cu organizațiile democratice și progresiste, cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, a colonialismului și neocolonialismului, pentru libertate socială și națională, pentru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru întărirea unității și solidarității frontului antiimperialist. Partidul Comunist Român orientează constant politica externă a României spre dezvoltarea colaborării și cooperării cu toate statele lumii indiferent de orînduirea lor socială. Activitatea desfășurată statornic de partidul nostru în această direcție se întemeiază pe convingerea că unitatea dintre partidele comuniste și muncitorești are o însemăntate uriașă pentru soarta luptei revoluționare, pentru unirea intr-un front comun a uriașelor forțe democratice, progresiste ale epocii noastre pentru victoria cauzei păcii și socialismului in lume. Partidul Comunist Român promovează cu consecvență această politică avînd convingerea neabătută că ea slujește pe deplin atît interesele vitale ale poporului român, cit și interesele unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste, ale cauzei socalismului și păcii. Tovarăși. Niciodată de-a lungul istoriei sale poporul român nu a avut conștiința limpede și unanimă pe care o are în anii noștri, că este făuritorul propriului său destin, că modelează efectiv prezentul și viitorul patriei, niciodată vastele, inepuizabilele resurse de energia materială și spirituală ale poporului nostru nu au fost concentrate într-un focar unic, ca in zilele noastre, pentru că niciodată ca astăzi, în fruntea sa nu s-a aflat o forță care să întruchipeze ea însăși gîndirea și viața poporului, expresia celor mai îndrăznețe, mai înaripate gînduri și minte ale națiunii. Partidul simțăComunist Român, trăgîndu-și seva din încrederea nețărmurită pe care i-o acordă muncitorii, țăranii și intelectualii, uniți neclintit in jurul său, îndeplinește, pe baza celei mai înalte concepții despre lume și viață, marxismleninismul, misunea încredințată de istorie: aceea de a făuri pe plaiurile românești orînduirea socialistă, de a ridica România pe treptele cele mai înalte ale progresului și civilizației. De aceea, aniversarea semicentenarului creării Partidului Comunist Român este întîmpinată de întregul popor cu însuflețire. Cel mai frumos omagiu adus partidului la măreața sa sărbătoare nu poate fi decit mobilizarea energiilor noastre creatoare la înfăptuirea politicii sale, a programului trasat de Congresul al X-lea pentru asigurarea mersului ascendent al economiei, culturii, științei, pentru înflorirea multilaterală a națiunii noastre socialiste. (TEXT PRESCURTAT) Expunerea tovarășului TELESCU rspect din sală în timpul adunării festive