Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-25 / nr. 8225

• 2 Facem cunoștință la fa­brica DERMATINA din Timișoara cu noua piele artificială produsă aici ; VISTROM-UL, un poliu­­retan pe un suport textil. Surprinzător la acest pro­dus este identitatea carac­teristicilor sale cu cele a­­le pielii naturale. Vis­­trom-ul „respiră“, adică stratul de poliuretan nu împiedică circulația libe­ră a aerului ca la pielea bazată pe policlorură de vinil expandată ; rezisten­ța lui la rece întrece mi­nus 40 de grade, adică nici un pol de frig cunoscut la noi in țară nu ar putea dăuna compoziției sale. (Policlorură de vinil e ga­rantată numai pînă la mi­nus 10 grade, dincolo de această temperatură ea dă semne de „Îngheț“). Iată și o altă caracteristică : marea elasticitate, asemă­nătoare cu aceea a unei piei fine lucrate cu miga­lă — și prin urmare capa­citatea sa de a se contrac­ta, depășind starea de ri­giditate destul de pronun­țată la P.V.C. Prin urma­re noul material poate fi călcat, ca orice stofă, poa­te fi curățat, iar aria lui de folosință este tot atît de largă ca cea a pielei naturale. Comparația cu produsele similare străine nu dezavantajează de loc vistrom-ul românesc, dim­potrivă, în multe privințe caracteristicile sale sunt mai bine conturate. Poate, la simpla vedere, cetățeanul obișnuit cu atî­­tea informații tehnice, nu-și dă seama că de fapt , noutatea reprezintă un salt considerabil pe tărî­­mul imitării pielii natu­rale, a contrafacerii ei din materialele sintetice. Să-i reamintim de aceea că pielea artificială româ­nească are o existență de numai 18 ani, că nașterea ei — distinsă atunci cu un premiu de stat — a fost consemnată tot la Timi­șoara iar produsul denu­mit „dermatina“ i-a îm­prumutat numele fabricii situată în colțul de sud­­est al Timișoarei. Au ur­­­­mat noi și noi etape ale existenței prețiosului înlo­cuitor, începuturilor mar­cate prin folosirea nitro­­lacului le-a luat locul „e­­ra“ policlorurei de vinil — prezentă și azi în ves­timentație prin acele man­tale, pelerine, scurte, practice și frumoase dar Vistrom-ul, Calapoade și puțin bățoase. Pășim a­­cum în „era“ poliuretanu­­lui care, cu siguranță va fi și ea lăsată în urmă, dat fiind că cei de la Der­matina se informează me­reu, țin pasul cu noutățile tehnice și tehnologice, fac ei înșiși încercări demne de atenție. Nu atît utila­jele noi înlesnesc afirma­rea succeselor — cu toate că ponderea lor nu poate fi subapreciată — ci mai cu seamă pătrunderea tai­nelor meseriei, stăpînirea tot mai deplină a cunoș­tințelor tehnologice. Nu­mai în cazul acesta, mate­ria primă, mașina și omul lucrează într-o simbioză perfectă valorificînd su­perior resursele, smulgînd utilajelor performanțe ne­bănuite. Ing. Alexandru Crîlov, directorul întreprinderii, apreciază că niciodată respectarea proceselor teh­nologice nu­­ a pretins o precizie atît de mare ca astăzi, că reglarea vitezei de lucru, a temperaturii, a cuțitelor care reglează stratificarea etc. pun pro­bleme de înaltă măiestrie. Examinăm un alt pro­dus care va face „epocă“: un bloc de poliolefine, destinat confecționării ca­­tapoadelor din mase plas­tice. Aidoma lemnului de bună calitate, materialul poate fi tăiat, strungit, perforat ca, în final, să ia forma dorită. Poate, in­tr-un viitor apropiat, nu va mai fi nevoie nici de prelucrările ulterioare, ca­lapodul, ca atîtea alte ar­ticole de mase plastice, luîndu-și forma definită prin injectare sau prin­­tr-un alt procedeu clasic. O dată cu însușirea mate­riei de bază pentru fa­bricarea calapodului sin­tetic, Dermatina își com­pletează gama articolelor de acum bine cunoscute, destinate industriei de în­călțăminte și de marochi­­nărie : tălpi din policloru­ră de vinil, tocuri din ma­terial plastic, înlocuitori de lac într-o gamă colo­­ristică variată precum și numeroase alte profile. O vizită la secția „co­voare“ , confecționate in flux tehnic continuu, co­voarele au devenit anul acesta mai elegante și mai frumoase, nuanțele lor — unt, mozaic, marmura, etc. — întrunind aprecierile cumpărătorilor celor mai exigenți. Noutatea anului o constituie însă covoare­le pentru turismul Dacia 1800, lucioase, moi, rezis­tente, în culori plăcute. Secția care se va dez­volta cel mai spectaculos in anii ce vin este cea de prelucrare a articolelor de cauciuc. O veche teh­nologie, constînd în înmu­ierea formelor în soluții de latex, va primi noi va­lențe în sensul perfecțio­nării, al sporirii vitezelor de lucru. Se va lărgi și gama sortimentală : pe lîngă mănușile de protec­ție, biberoanele, balonașe­le și alte vreo 50 de arti­cole, se va trece la fabri­carea firelor subțiri pen­tru țesături supraelastice. Ne oprim aici, din do­rința de a nu obosi citito­rul cu toate noutățile Der­­matinei. Merită însă să fie subliniat că în fiecare pro­dus nou cu caracteristici tehnico-funcționale tot mai ridicate, se încorporează o­ activitate polivalentă de informare, de încercări și de experiențe, de realiza­re, în final, a unor pro­duse solicitate. Ștefania Dumitrescu și Frekko, ingineri, Ladislau Emeric Hirschl, tehnician, Mihai Gh­edariu și Etelia Du­­daș, muncitori, Nicolae Gartner, meșter principal, sînt doar cîțiva din cei 700 de salariați care își aduc contribuția la asimi­larea noului. Și dacă fa­brica s-a dezvoltat verti­ginos în ultimii ani, luînd în stăpînire noi și noi te­renuri pe platforma in­dustrială Timișoara sud­­est, ea se datorează toc­mai hărniciei și priceperii colectivului. Nu e întîm­­plător deci că în ultimii 18 ani fabrica și-a mărit suprafața productivă, că numai în perioada 1959— 1988, producția ei a cunos­cut un spor de 800 la su­tă ! In noul cincinal, fabri­ca Dermatina va continua să se dezvolte. Unele din construcțiile prevăzute a se ridica sunt de acum de­marate, cu termene de da­re în folosință în acest an și în anul viitor. Intre al­tele se va mări secția cau­ciuc, se vor instala noi li­nii pentru fabricarea mă­nușilor de protecție și a biberoanelor. Paralel cu satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor interne, va crește ponderea expor­tului in ansamblul activi­tății. Mai acum cîțiva ani, la acest capăt de oraș, pe locurile excavate de cără­midari, se întindeau niște gropi în care băltea apa. O vegetație specifică se dezvolta luxuriantă, ne­­stingherită de nimeni. Te­renurile de odinioară, azi nu mai pot fi recunoscu­te, construcțiile moderne, centralele termice, birou­rile aparținînd fabricii Dermatina luîndu-le locul, vestind prin prezența lor o nouă izbîndă a indus­triei timișene. N. CIMPEANU (reportaj publicitar) SALTURI CALITATIVE ÎN ÎNSUȘIREA NOULUI o nouă piele artificială din materiale plastice URMĂRI DIN PAG­­I «URMĂRI DIN PAGINA I • URMĂRI DIN PAGINA I Relația directă banal sunt solicitate pe piața ex­ternă. Deși s-a simțit o îm­bunătățire organizatorică a acti­vității de comerț exterior, unde 1.5. C.E.-ul (întreprinderea de co­merț exterior) este direct interesa­tă, mecanismul de prospectare — contractare este încă greoi ; drumul dintre clientul extern și locul de producție al mărfurilor pentru export este întortochiat. In aceste condiții o deplasare efec­tuată de directorul întreprinderii in străinătate în cursul trimestrului II a permis încheierea unor tran­zacții la nivelul sarcinilor de plan pe anul 1971. Din discuțiile cu ing. Dumitru Grigorescu, directorul întreprinde­rii, a rezultat că întreprinderea de comerț exterior nu se preocupă în suficientă măsură pentru cunoaște­rea, prospectarea și studiul pieții, a tendințelor acesteia, pentru pro­ducția Electrobanatului. Acest lucru este explicabil datorită faptului că: 1.5. C.E.­Electronum concentrează efortul întregului aparat pentru re­zolvarea problemelor legate de un profil diferențiat de cel al între­prinderii timișorene. De aceea, a­­pare cu totul justificată propunerea ca problema exportului corpurilor de iluminat să fie atribuită la 1.5. C.E. Mașinimport subordonat Centralei industriale de mașini și materiale electrotehnice. Desigur, mai există și alți factori care concură la realizarea exem­plară a planului, dar includerea activității de export în activitatea de producție impune ministerelor, centralelor, întreprinderilor, exi­gențe și responsabilități noi ce de­curg din aplicarea Legii cu privire la activitatea de comerț exterior. Creșterea prestigiului produselor românești obligă la realizarea e­­xemplară din punct de vedere ca­litativ și cantitativ a livrărilor re­zultate din obligațiile decurgind din tranzacțiile încheiate. In sprijinul acestui deziderat contactul direct dintre producător și clientul extern în condițiile sporirii exigențelor devine o necesitate obiectivă. Prin contactul direct se pot stabili clarifica cerințele clienților, calita­ti tea, performanțele și normele obli­gatorii pentru fiecare țară, nivelul prețurilor practicate. Avantajele certe ale stabilirii unor asemenea contacte sunt evidente, ele fiind reflectate de comenzile și contrac­tele încheiate de către cele două unități care, în acest mod au reușit să-și acopere planul regral la Electrobanat de export in­și într-un raport mult îmbunătățit față de si­tuația inițială la Combinatul tex­til Lugoj. Folosirea fiecărei ore bune de lucru două vagoane de orz, deși lucrea­ză pe suprafețe izolate și mai că­zute. De asemenea, combinării Gheorghe Ungur și Vasile Para­­schiv recoltează, zi de zi, câte 11-12 tone. . Mai consemnăm tot aici, preo­cuparea conducerii întreprinderii pentru a asigura mecanizatorilor condiții bune de muncă și hrană. Dacă la această fermă ritmul la recoltare este mulțumitor, nu a­­celași lucru îl putem spune despre preocuparea pentru executarea ară­turilor și însămințarea culturilor duble. Astfel, deși marți erau ba­lotate 60 de hectare și eliberate de paie 40 de hectare, totuși arăturile pînă miercuri seara, nu erau efec­tuate decit pe 25 hectare, iar po­rumb însămînțat pentru masă verde doar pe circa 20 hectare. Este un decalaj prea mare și poate peri­clita producția de porumb boabe din cultura dublă, planificat pe 80 hectare, cu o recoltă medie de 1.590 kg. De aceea se impune organiza­rea mai bună a mun­cii la arat, fo­losind la această activitate tractoriștii de la presele de balp­­s­tat, combine, remorci etc. diminea­ța devreme și seara tirziu, cînd nu se poate lucra la recoltat. Intrucît stadiul de vegetație griului indică apropierea momen­­­­tului de recoltare, se cere intensi­ficarea stringerii producției de orz­ și îmbunătățirea organizării mun­cii în privința efectuării lucrărilor în flux continuu, adică paralel cu recoltatul să se efectueze balotatul, eliberatul terenului, aratul și în­­semințarea culturilor duble. Condițiile de climă din acest an permit obținerea unor producții bune de boabe și masă verde, din a doua cultură, de aceea acțiunile pe suprafețele destinate în acest scop să fie de urgență terminate. Nu­mai astfel lucrătorii de­ pe ogoare își pot îndeplini angajamentele lua­te, și vor putea să răspundă cu cinste la Chemarea Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socia­liste. 1 TELEVIZIUNE VINERI, 25 IUNIE 17,00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. Consultații pentru e­­xamenele de admitere : Litera­tură română : Simbolismul ro­mânesc. Matematică : probleme de algebră (II). 18,00 Căminul. 18,50 Lumea copiilor. Casa cu trei fetițe. Emisiune muzical­­distractivă. 19,10 Tragerea Loto. 19,20­1.001 de seri. 19,30 Telejur­nalul de seară. Sport. 20,00 Re­flector. 20:15 Univers XX. Dia­log cu galaxiile : Puncte de ve­dere cu privire la posibilitatea existenței vieții pe alte planete și eventual a inteligențelor ex­traterestre. 21,00 Film artistic : „Les annees foles“ („Anii ne­buni“). 22,15 Studio dans. 22,40 Telejurnalul de noapte. V­REMEA me PENTRU 25 IUNIE 1971. Vie­frumoasă dar răcoroasă noaptea. Cerul va fi mai mult senin, vîntul va sufla potrivit din sud-vest și vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 grade și 14 gra­de, iar maximele între 22 și 26 grade. PENTRU ZILELE DE 26 ȘI 27 IUNIE 1971. Vremea devine ușor instabilă cu cerul variabil. Se vor semnala precipitații sub for­mă de ploaie mai ales la sfirși­­tul intervalului. Vîntul va sufla moderat din sectorul vestic. Temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE. Vreme frumoasă dar răcoroasă. Cerul mai mult senin. Vîntul va sufla moderat din sud­­vest și vest. Temperatura staționară. De Ziua grănicerilor APĂRĂTORI DE NĂDEJDE LA HOTARELE PATRIEI General-maior Atanase Trică In hronicul atît de bogat al Vi­tejiei armatei noastre sînt înscrise la loc de cinste și faptele străjui­­torilor hotarelor. Dînd o înaltă prețuire eforturilor depuse de cei care fac paza și apără granițe­le patriei, partidul și guvernul au declarat ziua de 25 iunie, ca zi a grănicerilor Republicii Socialiste România. Această sărbătoare prile­juiește manifestarea prețuirii și dragostei cu care întregul nostru popor Înconjoară santinelele de la hotare, constituie un omagiu adus tuturor celor care de-a lungul ani­lor au fost ochiul treaz și vigilent al țării. Pilde de înalt patriotism și spirit de sacrificiu au dovedit grănicerii în lupta dusă de întregul popor pentru eliberarea țării de sub ju­­gul fascist. In zilele insurecției na­ționale din august 1944, la acțiunile întreprinse pentru zdrobirea trupe­lor fasciste din interiorul țării cât și pentru zădărnicirea acțiunilor o­­fensive ale inamicului dinspre ves­tul și nord-vestul țării, au partici­pat 10 regimente de grăniceri, un regiment de artilerie grănicereas­că, o grupare de nave grănicerești și 9 batalioane fixe regionale, dis­­punînd în total de un efectiv de peste 53.000 de oameni. Acțiunile de luptă ale unităților de grăniceri s-au desfășurat pe un front cu o lungime de aproape 3.000 km. Par­­ticipînd la eliberarea țării, iar apoi la luptele de pe teritoriul Ungariei și Cehoslovaciei, grănicerii, alături de întreaga armată română, au provocat trupelor fasciste pierderi însemnate. Demn de remarcat este faptul că în toate momentele grele, cînd ho­tarele patriei de invadatori, au fost primejduite oamenii așezărilor de pe graniță au fost mereu alături și au sprijinit prin toate mijloace­le luptătorii din prima linie, dove­dind eroism, abnegație și spirit de sacrificiu. In zilele memorabile ale lui august 1944, cînd se hotăra vi­itorul României, populația din lo­calitățile de graniță s-a ridicat ca un singur om pentru a zădărnici, alături de grăniceri, de celelalte u­­nități ale armatei române, planuri­le hitleriștilor. Aceste tradiții, scumpe nouă, tuturor, însuflețesc pe militarii grăniceri și populația din zona de frontieră in munca și activitatea ce o desfășoară azi pen­tru paza și apărarea frontierei noastre de stat. De-a lungul anilor care au trecut de la eliberarea grănicerii au înscris noi și țârii, noi fapte mărețe în cartea tradițiilor de luptă. Profundei griji și încre­deri pe care partidul o acordă ar­matei, militarii grăniceri îi răs­pund cu dăruirea întregii lor ener­gii în scopul obținerii celor mai bune rezultate în procesul de in­struire și educare, în executarea i­­reproșabilă a serviciului de pază, îndeplinind ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, ca toate unitățile să obțină calificati­vul „BINE“, și în trupele noastre sunt prezente intr-o măsură tot mai mare eforturile care au cuprins întreaga țară de a se găsi mereu soluții tot mai eficiente pentru re­zolvarea sarcinilor ce ne revin, promovindu-se larg tot ceea ce este nou și înaintat. Buna lor pregătire de specialita­te, înalta conștiință politică, for­mate ca urmare a muncii asidue a comandanților, organizațiilor de partid și U.T.C., îi fac pe grăniceri să stea la hotar neclintiți ; execu­tarea ireproșabilă a misiunilor în­credințate subunităților de ceri solicită fiecărui militar grăni­de­prinderi practice pentru a acționa cu hotărire și rapiditate, a judeca și a rezolva situații dintre cele mai dificile, a dovedi un dezvoltat spi­rit de orientare în orice împreju­rare. Faptele de zi cu zi demonstrează înalta pregătire militară și politică a grănicerilor. Recent, în cadrul u­­nei suite de demonstrații și între­ceri sportive desfășurate în Capita­lă, la care au participat și militari ai forțelor noastre armate, echipa grănicerilor s-a situat pe un loc fruntaș. Ca urmare a rezultatelor obținute, un însemnat număr de militari au primit titlul de „Mili­tar de frunte“, iar subunitățile co­mandate de ofițerii Gheorghe Co­­vei, Oprea ,Stancu, Ion Radu, Vasi­le Mureșan și altele, de mai mulți ani consecutiv își mențin titlul de „Subunitate de frunte“. Acei ofițeri, maiștri subofițeri, gradați și soldați militari, care obțin cele mai bune rezultate sunt decorați cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Mulți ostași uteciști și organizații U.T.C. din subunitățile de frontie­ră au primit „Diploma de onoare a C.C. al U.T.C.“, și alte distincții ca semn al răsplătirii vredniciei lor ostășești. De la mulți tineri care și-au satisfăcut serviciul militar în unitățile și subunitățile de grăni­ceri primim scrisori prin care ne aduc mulțumiri pentru grija cu ca­re au fost pregătiți pentru muncă și viață. Succesele obținute în paza fron­tierei de stat, se datoresc și spriji­nului prețios pe care-l primesc gră­nicerii din partea organelor de partid și de stat, cit și a legăturilor strînse și trainice statornicite in­tre ei și populația din zona de fron­tieră. In același timp cronica vieții grănicerești consemnează numele multor ostași minunați, care, stră­­juind cu vigilență și bărbăție slă­­vitul pămint strămoșesc, indepli­­nindu-și cu cinste misiunile, nu au pregetat, atunci cînd situația a im­pus, să acorde sprijin unor cetă­țeni a căror viață se afla în peri­col, sau să salveze avutul obștesc, bunurile unor locuitori ai așezări­lor de pe graniță împortiva unor elemente necinstite sau a unor ca­lamități naturale. Manifestîndu-și adeziunea depli­nă față de politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate, grănicerii își încordează tot mai mult eforturile și, alături de ceilalți ostași ai ar­matei noastre, sînt gata oricînd să apere independența și suveranita­tea scumpei noastre patrii, Repu­blica Socialistă România. De ziua lor, ei raportează partidului și gu­vernului, întregului popor, că sunt hotărîți ca prin fapte profund pa­triotice să se dovedească demni de înaintașii lor, să se situeze la înăl­țimea vremii de față și a Celei ce va veni. pe scene și ecrane VINERI, 25 IUNIE CINEMATOGRAFE □ Modern : CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL (9, 14,30, 16,45, 19, 21 , la grădină 21) ; □ Arta : CLANUL SICILIE­NILOR (9, 11,15, 14.30, 16,45, 19, 21,15 grădină 21) ; □ Parc , PE COMETA (10, 14, 20) URMĂRIREA (16, 18, grădi­nă 20,45) ; □ Studio : GENOVEVA DI BRABANT (II, 15, 17, 19,2 1) ; O Melodia : BĂIEȚI IN HAI­NE DE PIELE (I, 11, 16, grădină 21) ; □ Victoria : VAGABONDUL (10, 14, 17, 20,15); 1~1 Muncitoresc — Fratelia : BARBAȚI IN DEPLASARE (17) UN GLONTE PENTRU GENE­­RAL (19, 21) ; 1~1 Steaua roșie — Mehala : AFACEREA PROTAR (15) și JANDARMUL SE IISO­ARA (17, 19): 1~1 Muncitoresc — Freidorf : STELELE DIN EGER (16.30.19) ; LUGO­J □ 23 August : ZESTREA DOMNIȚEI RALU □ Victoria ; POMUL DE CRĂCIUN BUZIAȘ □ Dinamo : STRADA LĂTU­RALNICA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : TRANDAFIRI RO­ȘII PENTRU ANGELICA l’MBOLIA □ Flacăra : PRINTRE COLI­NELE VERZI OETA □ Parc : POVEȘTILE PITI­CULUI BIMBO ȘI MEXIC ’70 DRAPELUL ROȘU-8.225 contraste cotidiene A dispărut agronomul... „Avem greutăți mari cu produ­cerea și mai ales cu livrarea pro­ducției de legume ; dar tocmai in această perioadă ne lipsește agro­­nomul, care este și șeful fermei. Nu a mai dat prin cooperativă de la 29 mai“ — ne spunea tovarășul Ion Slavin, președinte­le cooperativei din Breștea. Ni s-a spus că e bolnav, dar, nu o­­ dată, Mihai Tar și alți cooperatori de la noi l-au văzut plimbîndu-se cu mașina prin Deta și Timișoara — a completat președintele, inte­­resîndu-ne la Direcția generală a­­gricolă a județului de soarta aces­tui agronom de bulevard aflăm că în luna mai a fost sancționat pentru lipsă de la serviciu, nave­­tare zilnică etc. „De un timp în­coace ne bombardează cu certifi­cate medicale. Nu știm anume ce boală are, dar din moment ce se plimbă pe străzi acum cînd în agri­cultură sunt atîtea treburi de făcut, observăm că și-a greșit cariera* • ne-a fost răspunsul. Agronomul dispărut se numește Mihai Lales­­cu. Așa ștind lucrurile întrebăm : pînă cînd asemenea „specialiști“ vor fi lăsați să-și Cînd vor fi trași sa facă de cap , răspundere cei care-l ajută în obținerea unor concedii nelimitate ? /*, înlocuiți burdușele Sacul mînuit de salariatul P.T.T.R. care colectează corespon­dența din cutiile de scrisori (bur­duf) este astfel conceput ca să asigure misivelor maximum de si­guranță. Am constatat însă că la Timișoara sunt în circulație burdu­­șe uzate, zdrențuite și chiar rupte. Dar este cu atît mai ciudat cu cit am aflat ca la Oficiul P.T.T.R. Ti­mișoara — tranzit 1 diriginte Aurel Cărunta) ar exista 10 burdușe noi-nouțe, dar că nu s-au dat in exploatare. Pe cînd vor să le dea în folosință ? Cetățenii ar ajuta... Cetățeanul Florian Restea ne se­­­­sizeaza ca și la Timișoara, fără a­­ înregistra seisme, apar dîmburi; pe str. Mureș, colț cu str. Brînco­­veanuU­ acum cîțiva ani, pămîntul aruncat în urma modernizării u­­nei străzi s-a transformat într-un dîm­b. Pe ei cresc bălării, se a­­runca și gunoaie. Cetățenii din împrejurimi sunt dornici sa dea tot sprijinul la înlăturarea acestu­­­­ia dar nu au mijloace de trans­port, întreprinderea de gospodărie comunală le va veni în aujtor ? Î ín atenția condu­cătorilor auto Inspectorului județean de mili­ție atrage din nou atenția condu­cătorilor de autovehicule că a­­tunci cînd întîlnesc pe drumurile publice coloane oficiale conduse de mașinile miliției și li se face semn prn balansarea bastonului reflectorizat în plan vertical, ci sînt obligați să tragă ri­ mai mult pe partea dreaptă și să oprească. O pot porni din nou cînd a tre­cut coloana iar mașinile miliției, care o încheie, le-au făcut semnal că pot să-și continue drumul. Ne­­respectarea acestor prevederi a­­trage sancționarea celor vinovați. Pentru încălcarea acestei reguli de circulație au fost amendați con­travențional și li s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicu­lul pe termen de o lună sau doua, următorii conducători auto : loan Stănescu din Izvin, loan Limba din Lugoj, Nicolae Alexandrescu din Timișoara, Roman Murga din Recaș și alții. Funcționari recalcitranți! Marcela Diaconița, casieră de bilete în stația C.F.R. Lugoj, a fost sancționată cu doi la sută din salar pentru comportare necuviin­cioasă față de călători, iar casiera Aneta Trancă, din stația C.F.R. Timișoara, a fost penalizată cu trei la sută din salar pe o lună pentru că a eliberat 36 legitimații de călătorie pentru stația Orșova la Rapidul 12, deși știa că acesta nu oprește în stația respectivă. Un alt funcționar, conductorul de bi­lete Nicolae Pitican (stația C.F.R. Timișoara Nord) a suportat cinci la sută din salar pentru că a în­tocmit opt procese verbale fără să respecte prescripțiunile din instruc­țiuni. judecând după aceste citeva abateri și măsurile de sancționare luate se poate vedea că asemenea lipsuri nu trec neobservate de con­­ducerea Regionalei și nici opiniei publice nu-i sunt indiferente. Așa­dar, aviz amatorilor­ Rubrică redactată de : B. BURZ A. PAULIAN și C.PETRE 1.JL

Next