Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)
1971-06-25 / nr. 8225
• 2 Facem cunoștință la fabrica DERMATINA din Timișoara cu noua piele artificială produsă aici ; VISTROM-UL, un poliuretan pe un suport textil. Surprinzător la acest produs este identitatea caracteristicilor sale cu cele ale pielii naturale. Vistrom-ul „respiră“, adică stratul de poliuretan nu împiedică circulația liberă a aerului ca la pielea bazată pe policlorură de vinil expandată ; rezistența lui la rece întrece minus 40 de grade, adică nici un pol de frig cunoscut la noi in țară nu ar putea dăuna compoziției sale. (Policlorură de vinil e garantată numai pînă la minus 10 grade, dincolo de această temperatură ea dă semne de „Îngheț“). Iată și o altă caracteristică : marea elasticitate, asemănătoare cu aceea a unei piei fine lucrate cu migală — și prin urmare capacitatea sa de a se contracta, depășind starea de rigiditate destul de pronunțată la P.V.C. Prin urmare noul material poate fi călcat, ca orice stofă, poate fi curățat, iar aria lui de folosință este tot atît de largă ca cea a pielei naturale. Comparația cu produsele similare străine nu dezavantajează de loc vistrom-ul românesc, dimpotrivă, în multe privințe caracteristicile sale sunt mai bine conturate. Poate, la simpla vedere, cetățeanul obișnuit cu atîtea informații tehnice, nu-și dă seama că de fapt , noutatea reprezintă un salt considerabil pe tărîmul imitării pielii naturale, a contrafacerii ei din materialele sintetice. Să-i reamintim de aceea că pielea artificială românească are o existență de numai 18 ani, că nașterea ei — distinsă atunci cu un premiu de stat — a fost consemnată tot la Timișoara iar produsul denumit „dermatina“ i-a împrumutat numele fabricii situată în colțul de sudest al Timișoarei. Au urmat noi și noi etape ale existenței prețiosului înlocuitor, începuturilor marcate prin folosirea nitrolacului le-a luat locul „era“ policlorurei de vinil — prezentă și azi în vestimentație prin acele mantale, pelerine, scurte, practice și frumoase dar Vistrom-ul, Calapoade și puțin bățoase. Pășim acum în „era“ poliuretanului care, cu siguranță va fi și ea lăsată în urmă, dat fiind că cei de la Dermatina se informează mereu, țin pasul cu noutățile tehnice și tehnologice, fac ei înșiși încercări demne de atenție. Nu atît utilajele noi înlesnesc afirmarea succeselor — cu toate că ponderea lor nu poate fi subapreciată — ci mai cu seamă pătrunderea tainelor meseriei, stăpînirea tot mai deplină a cunoștințelor tehnologice. Numai în cazul acesta, materia primă, mașina și omul lucrează într-o simbioză perfectă valorificînd superior resursele, smulgînd utilajelor performanțe nebănuite. Ing. Alexandru Crîlov, directorul întreprinderii, apreciază că niciodată respectarea proceselor tehnologice nu a pretins o precizie atît de mare ca astăzi, că reglarea vitezei de lucru, a temperaturii, a cuțitelor care reglează stratificarea etc. pun probleme de înaltă măiestrie. Examinăm un alt produs care va face „epocă“: un bloc de poliolefine, destinat confecționării catapoadelor din mase plastice. Aidoma lemnului de bună calitate, materialul poate fi tăiat, strungit, perforat ca, în final, să ia forma dorită. Poate, intr-un viitor apropiat, nu va mai fi nevoie nici de prelucrările ulterioare, calapodul, ca atîtea alte articole de mase plastice, luîndu-și forma definită prin injectare sau printr-un alt procedeu clasic. O dată cu însușirea materiei de bază pentru fabricarea calapodului sintetic, Dermatina își completează gama articolelor de acum bine cunoscute, destinate industriei de încălțăminte și de marochinărie : tălpi din policlorură de vinil, tocuri din material plastic, înlocuitori de lac într-o gamă coloristică variată precum și numeroase alte profile. O vizită la secția „covoare“ , confecționate in flux tehnic continuu, covoarele au devenit anul acesta mai elegante și mai frumoase, nuanțele lor — unt, mozaic, marmura, etc. — întrunind aprecierile cumpărătorilor celor mai exigenți. Noutatea anului o constituie însă covoarele pentru turismul Dacia 1800, lucioase, moi, rezistente, în culori plăcute. Secția care se va dezvolta cel mai spectaculos in anii ce vin este cea de prelucrare a articolelor de cauciuc. O veche tehnologie, constînd în înmuierea formelor în soluții de latex, va primi noi valențe în sensul perfecționării, al sporirii vitezelor de lucru. Se va lărgi și gama sortimentală : pe lîngă mănușile de protecție, biberoanele, balonașele și alte vreo 50 de articole, se va trece la fabricarea firelor subțiri pentru țesături supraelastice. Ne oprim aici, din dorința de a nu obosi cititorul cu toate noutățile Dermatinei. Merită însă să fie subliniat că în fiecare produs nou cu caracteristici tehnico-funcționale tot mai ridicate, se încorporează o activitate polivalentă de informare, de încercări și de experiențe, de realizare, în final, a unor produse solicitate. Ștefania Dumitrescu și Frekko, ingineri, Ladislau Emeric Hirschl, tehnician, Mihai Ghedariu și Etelia Dudaș, muncitori, Nicolae Gartner, meșter principal, sînt doar cîțiva din cei 700 de salariați care își aduc contribuția la asimilarea noului. Și dacă fabrica s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani, luînd în stăpînire noi și noi terenuri pe platforma industrială Timișoara sudest, ea se datorează tocmai hărniciei și priceperii colectivului. Nu e întîmplător deci că în ultimii 18 ani fabrica și-a mărit suprafața productivă, că numai în perioada 1959— 1988, producția ei a cunoscut un spor de 800 la sută ! In noul cincinal, fabrica Dermatina va continua să se dezvolte. Unele din construcțiile prevăzute a se ridica sunt de acum demarate, cu termene de dare în folosință în acest an și în anul viitor. Intre altele se va mări secția cauciuc, se vor instala noi linii pentru fabricarea mănușilor de protecție și a biberoanelor. Paralel cu satisfacerea în mai mare măsură a nevoilor interne, va crește ponderea exportului in ansamblul activității. Mai acum cîțiva ani, la acest capăt de oraș, pe locurile excavate de cărămidari, se întindeau niște gropi în care băltea apa. O vegetație specifică se dezvolta luxuriantă, nestingherită de nimeni. Terenurile de odinioară, azi nu mai pot fi recunoscute, construcțiile moderne, centralele termice, birourile aparținînd fabricii Dermatina luîndu-le locul, vestind prin prezența lor o nouă izbîndă a industriei timișene. N. CIMPEANU (reportaj publicitar) SALTURI CALITATIVE ÎN ÎNSUȘIREA NOULUI o nouă piele artificială din materiale plastice URMĂRI DIN PAGI «URMĂRI DIN PAGINA I • URMĂRI DIN PAGINA I Relația directă banal sunt solicitate pe piața externă. Deși s-a simțit o îmbunătățire organizatorică a activității de comerț exterior, unde 1.5. C.E.-ul (întreprinderea de comerț exterior) este direct interesată, mecanismul de prospectare — contractare este încă greoi ; drumul dintre clientul extern și locul de producție al mărfurilor pentru export este întortochiat. In aceste condiții o deplasare efectuată de directorul întreprinderii in străinătate în cursul trimestrului II a permis încheierea unor tranzacții la nivelul sarcinilor de plan pe anul 1971. Din discuțiile cu ing. Dumitru Grigorescu, directorul întreprinderii, a rezultat că întreprinderea de comerț exterior nu se preocupă în suficientă măsură pentru cunoașterea, prospectarea și studiul pieții, a tendințelor acesteia, pentru producția Electrobanatului. Acest lucru este explicabil datorită faptului că: 1.5. C.E.Electronum concentrează efortul întregului aparat pentru rezolvarea problemelor legate de un profil diferențiat de cel al întreprinderii timișorene. De aceea, apare cu totul justificată propunerea ca problema exportului corpurilor de iluminat să fie atribuită la 1.5. C.E. Mașinimport subordonat Centralei industriale de mașini și materiale electrotehnice. Desigur, mai există și alți factori care concură la realizarea exemplară a planului, dar includerea activității de export în activitatea de producție impune ministerelor, centralelor, întreprinderilor, exigențe și responsabilități noi ce decurg din aplicarea Legii cu privire la activitatea de comerț exterior. Creșterea prestigiului produselor românești obligă la realizarea exemplară din punct de vedere calitativ și cantitativ a livrărilor rezultate din obligațiile decurgind din tranzacțiile încheiate. In sprijinul acestui deziderat contactul direct dintre producător și clientul extern în condițiile sporirii exigențelor devine o necesitate obiectivă. Prin contactul direct se pot stabili clarifica cerințele clienților, calitati tea, performanțele și normele obligatorii pentru fiecare țară, nivelul prețurilor practicate. Avantajele certe ale stabilirii unor asemenea contacte sunt evidente, ele fiind reflectate de comenzile și contractele încheiate de către cele două unități care, în acest mod au reușit să-și acopere planul regral la Electrobanat de export inși într-un raport mult îmbunătățit față de situația inițială la Combinatul textil Lugoj. Folosirea fiecărei ore bune de lucru două vagoane de orz, deși lucrează pe suprafețe izolate și mai căzute. De asemenea, combinării Gheorghe Ungur și Vasile Paraschiv recoltează, zi de zi, câte 11-12 tone. . Mai consemnăm tot aici, preocuparea conducerii întreprinderii pentru a asigura mecanizatorilor condiții bune de muncă și hrană. Dacă la această fermă ritmul la recoltare este mulțumitor, nu același lucru îl putem spune despre preocuparea pentru executarea arăturilor și însămințarea culturilor duble. Astfel, deși marți erau balotate 60 de hectare și eliberate de paie 40 de hectare, totuși arăturile pînă miercuri seara, nu erau efectuate decit pe 25 hectare, iar porumb însămînțat pentru masă verde doar pe circa 20 hectare. Este un decalaj prea mare și poate periclita producția de porumb boabe din cultura dublă, planificat pe 80 hectare, cu o recoltă medie de 1.590 kg. De aceea se impune organizarea mai bună a muncii la arat, folosind la această activitate tractoriștii de la presele de balpstat, combine, remorci etc. dimineața devreme și seara tirziu, cînd nu se poate lucra la recoltat. Intrucît stadiul de vegetație griului indică apropierea momentului de recoltare, se cere intensificarea stringerii producției de orz și îmbunătățirea organizării muncii în privința efectuării lucrărilor în flux continuu, adică paralel cu recoltatul să se efectueze balotatul, eliberatul terenului, aratul și însemințarea culturilor duble. Condițiile de climă din acest an permit obținerea unor producții bune de boabe și masă verde, din a doua cultură, de aceea acțiunile pe suprafețele destinate în acest scop să fie de urgență terminate. Numai astfel lucrătorii de pe ogoare își pot îndeplini angajamentele luate, și vor putea să răspundă cu cinste la Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. 1 TELEVIZIUNE VINERI, 25 IUNIE 17,00 Deschiderea emisiunii. Teleșcoală. Consultații pentru examenele de admitere : Literatură română : Simbolismul românesc. Matematică : probleme de algebră (II). 18,00 Căminul. 18,50 Lumea copiilor. Casa cu trei fetițe. Emisiune muzicaldistractivă. 19,10 Tragerea Loto. 19,201.001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20,00 Reflector. 20:15 Univers XX. Dialog cu galaxiile : Puncte de vedere cu privire la posibilitatea existenței vieții pe alte planete și eventual a inteligențelor extraterestre. 21,00 Film artistic : „Les annees foles“ („Anii nebuni“). 22,15 Studio dans. 22,40 Telejurnalul de noapte. VREMEA me PENTRU 25 IUNIE 1971. Viefrumoasă dar răcoroasă noaptea. Cerul va fi mai mult senin, vîntul va sufla potrivit din sud-vest și vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 grade și 14 grade, iar maximele între 22 și 26 grade. PENTRU ZILELE DE 26 ȘI 27 IUNIE 1971. Vremea devine ușor instabilă cu cerul variabil. Se vor semnala precipitații sub formă de ploaie mai ales la sfirșitul intervalului. Vîntul va sufla moderat din sectorul vestic. Temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE. Vreme frumoasă dar răcoroasă. Cerul mai mult senin. Vîntul va sufla moderat din sudvest și vest. Temperatura staționară. De Ziua grănicerilor APĂRĂTORI DE NĂDEJDE LA HOTARELE PATRIEI General-maior Atanase Trică In hronicul atît de bogat al Vitejiei armatei noastre sînt înscrise la loc de cinste și faptele străjuitorilor hotarelor. Dînd o înaltă prețuire eforturilor depuse de cei care fac paza și apără granițele patriei, partidul și guvernul au declarat ziua de 25 iunie, ca zi a grănicerilor Republicii Socialiste România. Această sărbătoare prilejuiește manifestarea prețuirii și dragostei cu care întregul nostru popor Înconjoară santinelele de la hotare, constituie un omagiu adus tuturor celor care de-a lungul anilor au fost ochiul treaz și vigilent al țării. Pilde de înalt patriotism și spirit de sacrificiu au dovedit grănicerii în lupta dusă de întregul popor pentru eliberarea țării de sub jugul fascist. In zilele insurecției naționale din august 1944, la acțiunile întreprinse pentru zdrobirea trupelor fasciste din interiorul țării cât și pentru zădărnicirea acțiunilor ofensive ale inamicului dinspre vestul și nord-vestul țării, au participat 10 regimente de grăniceri, un regiment de artilerie grănicerească, o grupare de nave grănicerești și 9 batalioane fixe regionale, dispunînd în total de un efectiv de peste 53.000 de oameni. Acțiunile de luptă ale unităților de grăniceri s-au desfășurat pe un front cu o lungime de aproape 3.000 km. Participînd la eliberarea țării, iar apoi la luptele de pe teritoriul Ungariei și Cehoslovaciei, grănicerii, alături de întreaga armată română, au provocat trupelor fasciste pierderi însemnate. Demn de remarcat este faptul că în toate momentele grele, cînd hotarele patriei de invadatori, au fost primejduite oamenii așezărilor de pe graniță au fost mereu alături și au sprijinit prin toate mijloacele luptătorii din prima linie, dovedind eroism, abnegație și spirit de sacrificiu. In zilele memorabile ale lui august 1944, cînd se hotăra viitorul României, populația din localitățile de graniță s-a ridicat ca un singur om pentru a zădărnici, alături de grăniceri, de celelalte unități ale armatei române, planurile hitleriștilor. Aceste tradiții, scumpe nouă, tuturor, însuflețesc pe militarii grăniceri și populația din zona de frontieră in munca și activitatea ce o desfășoară azi pentru paza și apărarea frontierei noastre de stat. De-a lungul anilor care au trecut de la eliberarea grănicerii au înscris noi și țârii, noi fapte mărețe în cartea tradițiilor de luptă. Profundei griji și încrederi pe care partidul o acordă armatei, militarii grăniceri îi răspund cu dăruirea întregii lor energii în scopul obținerii celor mai bune rezultate în procesul de instruire și educare, în executarea ireproșabilă a serviciului de pază, îndeplinind ordinul tovarășului Nicolae Ceaușescu, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, ca toate unitățile să obțină calificativul „BINE“, și în trupele noastre sunt prezente intr-o măsură tot mai mare eforturile care au cuprins întreaga țară de a se găsi mereu soluții tot mai eficiente pentru rezolvarea sarcinilor ce ne revin, promovindu-se larg tot ceea ce este nou și înaintat. Buna lor pregătire de specialitate, înalta conștiință politică, formate ca urmare a muncii asidue a comandanților, organizațiilor de partid și U.T.C., îi fac pe grăniceri să stea la hotar neclintiți ; executarea ireproșabilă a misiunilor încredințate subunităților de ceri solicită fiecărui militar grănideprinderi practice pentru a acționa cu hotărire și rapiditate, a judeca și a rezolva situații dintre cele mai dificile, a dovedi un dezvoltat spirit de orientare în orice împrejurare. Faptele de zi cu zi demonstrează înalta pregătire militară și politică a grănicerilor. Recent, în cadrul unei suite de demonstrații și întreceri sportive desfășurate în Capitală, la care au participat și militari ai forțelor noastre armate, echipa grănicerilor s-a situat pe un loc fruntaș. Ca urmare a rezultatelor obținute, un însemnat număr de militari au primit titlul de „Militar de frunte“, iar subunitățile comandate de ofițerii Gheorghe Covei, Oprea ,Stancu, Ion Radu, Vasile Mureșan și altele, de mai mulți ani consecutiv își mențin titlul de „Subunitate de frunte“. Acei ofițeri, maiștri subofițeri, gradați și soldați militari, care obțin cele mai bune rezultate sunt decorați cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Mulți ostași uteciști și organizații U.T.C. din subunitățile de frontieră au primit „Diploma de onoare a C.C. al U.T.C.“, și alte distincții ca semn al răsplătirii vredniciei lor ostășești. De la mulți tineri care și-au satisfăcut serviciul militar în unitățile și subunitățile de grăniceri primim scrisori prin care ne aduc mulțumiri pentru grija cu care au fost pregătiți pentru muncă și viață. Succesele obținute în paza frontierei de stat, se datoresc și sprijinului prețios pe care-l primesc grănicerii din partea organelor de partid și de stat, cit și a legăturilor strînse și trainice statornicite intre ei și populația din zona de frontieră. In același timp cronica vieții grănicerești consemnează numele multor ostași minunați, care, străjuind cu vigilență și bărbăție slăvitul pămint strămoșesc, indeplinindu-și cu cinste misiunile, nu au pregetat, atunci cînd situația a impus, să acorde sprijin unor cetățeni a căror viață se afla în pericol, sau să salveze avutul obștesc, bunurile unor locuitori ai așezărilor de pe graniță împortiva unor elemente necinstite sau a unor calamități naturale. Manifestîndu-și adeziunea deplină față de politica înțeleaptă a Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, grănicerii își încordează tot mai mult eforturile și, alături de ceilalți ostași ai armatei noastre, sînt gata oricînd să apere independența și suveranitatea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. De ziua lor, ei raportează partidului și guvernului, întregului popor, că sunt hotărîți ca prin fapte profund patriotice să se dovedească demni de înaintașii lor, să se situeze la înălțimea vremii de față și a Celei ce va veni. pe scene și ecrane VINERI, 25 IUNIE CINEMATOGRAFE □ Modern : CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL (9, 14,30, 16,45, 19, 21 , la grădină 21) ; □ Arta : CLANUL SICILIENILOR (9, 11,15, 14.30, 16,45, 19, 21,15 grădină 21) ; □ Parc , PE COMETA (10, 14, 20) URMĂRIREA (16, 18, grădină 20,45) ; □ Studio : GENOVEVA DI BRABANT (II, 15, 17, 19,2 1) ; O Melodia : BĂIEȚI IN HAINE DE PIELE (I, 11, 16, grădină 21) ; □ Victoria : VAGABONDUL (10, 14, 17, 20,15); 1~1 Muncitoresc — Fratelia : BARBAȚI IN DEPLASARE (17) UN GLONTE PENTRU GENERAL (19, 21) ; 1~1 Steaua roșie — Mehala : AFACEREA PROTAR (15) și JANDARMUL SE IISOARA (17, 19): 1~1 Muncitoresc — Freidorf : STELELE DIN EGER (16.30.19) ; LUGOJ □ 23 August : ZESTREA DOMNIȚEI RALU □ Victoria ; POMUL DE CRĂCIUN BUZIAȘ □ Dinamo : STRADA LĂTURALNICA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : TRANDAFIRI ROȘII PENTRU ANGELICA l’MBOLIA □ Flacăra : PRINTRE COLINELE VERZI OETA □ Parc : POVEȘTILE PITICULUI BIMBO ȘI MEXIC ’70 DRAPELUL ROȘU-8.225 contraste cotidiene A dispărut agronomul... „Avem greutăți mari cu producerea și mai ales cu livrarea producției de legume ; dar tocmai in această perioadă ne lipsește agronomul, care este și șeful fermei. Nu a mai dat prin cooperativă de la 29 mai“ — ne spunea tovarășul Ion Slavin, președintele cooperativei din Breștea. Ni s-a spus că e bolnav, dar, nu o dată, Mihai Tar și alți cooperatori de la noi l-au văzut plimbîndu-se cu mașina prin Deta și Timișoara — a completat președintele, interesîndu-ne la Direcția generală agricolă a județului de soarta acestui agronom de bulevard aflăm că în luna mai a fost sancționat pentru lipsă de la serviciu, navetare zilnică etc. „De un timp încoace ne bombardează cu certificate medicale. Nu știm anume ce boală are, dar din moment ce se plimbă pe străzi acum cînd în agricultură sunt atîtea treburi de făcut, observăm că și-a greșit cariera* • ne-a fost răspunsul. Agronomul dispărut se numește Mihai Lalescu. Așa ștind lucrurile întrebăm : pînă cînd asemenea „specialiști“ vor fi lăsați să-și Cînd vor fi trași sa facă de cap , răspundere cei care-l ajută în obținerea unor concedii nelimitate ? /*, înlocuiți burdușele Sacul mînuit de salariatul P.T.T.R. care colectează corespondența din cutiile de scrisori (burduf) este astfel conceput ca să asigure misivelor maximum de siguranță. Am constatat însă că la Timișoara sunt în circulație burdușe uzate, zdrențuite și chiar rupte. Dar este cu atît mai ciudat cu cit am aflat ca la Oficiul P.T.T.R. Timișoara — tranzit 1 diriginte Aurel Cărunta) ar exista 10 burdușe noi-nouțe, dar că nu s-au dat in exploatare. Pe cînd vor să le dea în folosință ? Cetățenii ar ajuta... Cetățeanul Florian Restea ne sesizeaza ca și la Timișoara, fără a înregistra seisme, apar dîmburi; pe str. Mureș, colț cu str. BrîncoveanuU acum cîțiva ani, pămîntul aruncat în urma modernizării unei străzi s-a transformat într-un dîmb. Pe ei cresc bălării, se arunca și gunoaie. Cetățenii din împrejurimi sunt dornici sa dea tot sprijinul la înlăturarea acestuia dar nu au mijloace de transport, întreprinderea de gospodărie comunală le va veni în aujtor ? Î ín atenția conducătorilor auto Inspectorului județean de miliție atrage din nou atenția conducătorilor de autovehicule că atunci cînd întîlnesc pe drumurile publice coloane oficiale conduse de mașinile miliției și li se face semn prn balansarea bastonului reflectorizat în plan vertical, ci sînt obligați să tragă ri mai mult pe partea dreaptă și să oprească. O pot porni din nou cînd a trecut coloana iar mașinile miliției, care o încheie, le-au făcut semnal că pot să-și continue drumul. Nerespectarea acestor prevederi atrage sancționarea celor vinovați. Pentru încălcarea acestei reguli de circulație au fost amendați contravențional și li s-a suspendat dreptul de a conduce autovehiculul pe termen de o lună sau doua, următorii conducători auto : loan Stănescu din Izvin, loan Limba din Lugoj, Nicolae Alexandrescu din Timișoara, Roman Murga din Recaș și alții. Funcționari recalcitranți! Marcela Diaconița, casieră de bilete în stația C.F.R. Lugoj, a fost sancționată cu doi la sută din salar pentru comportare necuviincioasă față de călători, iar casiera Aneta Trancă, din stația C.F.R. Timișoara, a fost penalizată cu trei la sută din salar pe o lună pentru că a eliberat 36 legitimații de călătorie pentru stația Orșova la Rapidul 12, deși știa că acesta nu oprește în stația respectivă. Un alt funcționar, conductorul de bilete Nicolae Pitican (stația C.F.R. Timișoara Nord) a suportat cinci la sută din salar pentru că a întocmit opt procese verbale fără să respecte prescripțiunile din instrucțiuni. judecând după aceste citeva abateri și măsurile de sancționare luate se poate vedea că asemenea lipsuri nu trec neobservate de conducerea Regionalei și nici opiniei publice nu-i sunt indiferente. Așadar, aviz amatorilor Rubrică redactată de : B. BURZ A. PAULIAN și C.PETRE 1.JL