Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)
1971-06-10 / nr. 8212
-< r * Anul XXVIII nr. 8.212 Joi, 10 iunie 1971 4 pagini, 30 bani VIZITA IN R.P.D. COREEANA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE Capitala Republicii Populare Democrate sărbătorește. Coreene a întîmpinat cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil in evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sunt înscrise sub imaginea a două uniini strînse viguros pe fondul drapelelor Îngemănate coreean și român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înșiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineții. Aceeași atmosferă festivănește la aeroportul Sun An, demunde au fost arborate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroși oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt Înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român și coreean : „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu“. Baloane uriașe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României și Coreei, precum și lungi eșarfe de mătase cu urările : „întîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia și coeziunea statornicite între poporul frățească coreean și poporul român“. Ora 11,30. Avionul oficial românesc își face apariția pe cerul Phenianului, însoțit de reactoare ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației române coboară scara avionului. Ei sînt întîmpinați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, Cabinetului de Miniștri, președintele tovarășul Kim Ir Sen, împreună cu soția sa, Kim Song E. Conducătorii de partid și de stat ai celor două țări își string cu căldură mîinile. Tovarășul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegației de partid și guvernamentale române — tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal de partid București, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., primadjunct al ministrului afacerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcați în costume naționale coreene, înconjoară cu voioșie pe oaspeții români, le oferă buchete de flori. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa se fotografiază împreună cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii delegației este marcată de momentul solemn al intonării imnurilor de stat ale României și Coreei. In timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegației române, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Kim Ir Sen și Ion Gheorghe Maurer (Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea de salut a tovarășului KIMIR SEN Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Sitimată invaracn Flonar’p.nisps.ni Stimate tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români. Dragi tovarăși și prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Democrate Coreene și al întregului popor coreean, salut fierbinte vizita in țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă întîmpînă astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale române este o expresie elocventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele țărilor noastre, care se dezvoltă pe zi ce trece în mod fericit. Poporul coreean și poporul român sunt unite prin legături puternice, de nezdruncinat, de prietenie încă din trecut. Poporul nostru dă întotdeauna o înaltă prețuire relațiilor de prietenie și colaborare cu poporul român, statornicite in lupta pentru realizarea țelurilor și idealurilor comune, se bucură în mod sincer de realizările strălucite dobîndite de harnicul și talentatul popor român în construirea societății noi, sub conducerea justă a Partidului Comunist Român, în frunte cu tovarășul trnlo î paikpcpii România, Republică Socialistă suverană, pășește astăzi viguros pe drumul spre noi progrese și civilizație, pe drumul luptei împotriva imperialismului, pentru apărarea păcii. Delegația de partid și guvernamentală română a sosit in țara noastră aducind cu ea simbolul avântului creator al poporului român și dorința nobilă de a întări solidaritatea frățească cu poporul coreean. Aceasta reprezintă un puternic imbold pentru poporul nostru, care, sub conducerea Partidului Muncii din Coreea, luptă pentru consolidarea și dezvoltarea pe mai departe a orînduirii socialiste in țara noastră, pentru izgonirea imperialiștilor americani din Coreea de sud și realizarea unității independente a patriei. Stimați oaspeți. Pretutindeni în țara noastră, dumneavoastră vă veți bucura de o primire ospitalieră, caldă și veți constata în mod nemijlocit sentimentul profund de prietenie nutrit de poporul nostru față de poporul frate român. Noi dorim ca, în timpul șederii în țara noastră, dumneavoastră, scumpii noștri oaspeți, să petreceți zile plăcute și utile pentru ca vizita dumneavoastră să fie încununată de rezultate minunate. Trăiască prietenia și coeziunea de luptă nezdruncinată dintre poporul coreean și poporul român 1 Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române PEKIN 9. — Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unitățile reprezentative ale trupelor terestre, marinei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise in limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu Enlai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu En-lai își string cu căldură manile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-Ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al orașului Șanhai, lao Yen Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-men, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Cien-in, membru al Biroului Politetic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vicepreședintelui Lin Biao, U Fa-sien, Ii tso-pen, Ciu Ui-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sîn, membri supleanți ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției relații externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Dim Cia-mei, soția vicepremierului Li Sien-nien, și alte persoane oficiale. A In pag. a IV-a COMUNICATUL COMUN ROMÂNO-CHINEZ Cuvintarea de răspuns a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E. Sosit pe pământul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez lui Central al Partidului ComitetuMuncii din Coreea, Prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului popor coreean, un călduros salut tovărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vm mulțumiri Comitetului Central al Partidului Muncii și Cabinetului de Miniștri, personal tovarășului Kim Ir Sen, pentru invitația ca o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie in Coreea frățească. Suntem bucuroși, dragi tovarăși, că avem astfel posibilitatea de a lua contact nemijlocit cu munca și preocupările entuziastului și dinamicului popor coreean, ale cărui strălucite realizări dobîndite sub conducerea gloriosului său partid, în frunte cu tovarășul Kim Ir Sen, sunt urmărite cu sinceră satisfacție și întrunesc înaltă prețuire din partea întregului nostru popor. Vizita noastră este urmarea firească a bunelor relații de prietenie ce se dezvoltă continuu între partidele și țările noastre, pe bază principiilor de nezdruncinat ale marxism-leninismului și internaționalismului socialist, pe stimă și în ernilorean în omnX nnncfiinmd expresie a solidarității poporului român cu lupta poporului coreean pentru realizarea sarcinilor legitime de reunificare pașnică sau a patriei. Exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita pe care o începem astăzi, intrații de plăcută ambianță tovărășească, convorbirile pe care le vom avea, întîlnirile cu populația cunoașterea vor adinei și mai muH reciprocă, vor contribui la consolidarea și dezvoltarea în continuare a Prieteniei și colaborării între Partidul Comunist Român și Partidul Muncii din Coreea, între Republica Socialistă România și Republica Populară Democrată Coreeană, spre binele celor două popoare și in interesul unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești internationale, a tuturor forțelor care luptă împotriva imperialismului, pentru progres social și pace in lume. Vă mulțumesc din inimă, stimați tovarăși, pentru primirea plină de cordialitate ce ne-o faceți, pentru cuvintele calde cu care ne-ați salutat pe pămintul patriei dumneavoastră. „Să trăiască și să se întărească continuu prietenia și colaborarea dintre Partidul Comunist Român și Partidul Muncii din Coreea, dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Democrată Coreeană, dintre popoarele român și coreean“. NOTĂ leriu Torge, inginerul șef al cooperativei. Din acest răspuns rezultă că, așteptând reîntoarcerea cositoarei proprii și a altor două de la S.M.A., cooperatorii de la Vucova au rămas cu trifoiul nestrîns. Acest lucru este cu atît mai de neînțeles cu cu această unitate dispune de un excedent de brațe de muncă, de oameni care ar fi putut, intr-un timp record, cosi, pologi, aduna în căpițe și transporta trifoiul de pe întreaga suprafață. Tot așteptînd după grelele mecanice a rămas cu finul nestrîns de pe 35 de hectare și ferma zootehnică a cooperativei din Dragșina. — Ne-ar trebui patru greble, dar conducerea stațiunii nu se grăbește să ni le asigure — ne spunea inginera Tamara Cușmir, șefa fermei. — Noi n-am cosit trifoiul din cauza timpului nefavorabil — se scuza magazinerul Simion Șutei de la Blajova. Concluzia care se desprinde din aceste așteptări, scuze și justificări este s -.|* —-J----|~ ORICE INTIRZIERE LA ÎNTREȚINEREA CULTURILOR ATRAGE DUPĂ SINE MINUSURI DE PRODUCȚIE! Așteptînd cositori și greble... Luna lui „cireșar" este prin excelență ,luna strînsului fînului natural și a celui de lucerna și trifoi din a doua coasă. In timp ce în unele cooperative lucerna și trifoiul de la prima coasă sunt de mult balotate și așezate în șire, la cea din Vucova, țină în ziua de 8 iunie, nici nu începuse recoltatul celor 100 hectare de trifoi. N -am început pentru că nu avem cositori. Cea pe care o are cooperativa a fost preluată de stagiunea de mecanizare, care a concentrat toate cositorile la Dragșina, Otvești și Berini — ne spunea tovarășul Va Cooperativa agricolă din Dragșina face parte dintre unitățile deficitare cu brațe de muncă. Totuși, conducerea unității demonstrează, în acest sezon, că printr-o organizare atentă se pot întreprinde, și cu forțe limitate, acțiuni de prestigiu. După ploaia zdravănă de luni după-amiază, se părea că a doua zi nu se va putea intra cu sapa în nici o tarla. Marți dimineața însă, un control operativ al președintelui și inginerului-șef a identificat cîteva tarlale mai ridicate, unde circa 70 de cooperatori au trecut la lucru. Intîmplări asemănătoare au fost multe în ultima vreme cu ploi. Rezultatul ? Cele 360 hectare de porumb sunt prășite mecanic de trei ori, apropiindu-se de încheiere și prașila manuală. Sfecla de zahăr este de 4 ori prășită mecanic și de 3 ori manual, iar floarea-soarelui (150 de hectare) are efectuate trei prașile mecanice și două manuale, cultura fiind bine dezvoltată. Cooperatorii „de la cîmp“ au fost sprijiniți și de lucrătorii din zootehnie. Bătrînul Ștefan Pervan, care deține și funcția de vicepreședinte al cooperativei, este zilnic la prășit după ce își încheie programul de la grajd, fiind un bun exemplu și pentru alții. De altfel îndemnul său este urmat de Matei Győri, Letiția Preda, Cornelia Ghercea etc. De asemenea, meseriașilor și lucrătorilor din birouri li s-au repartizat parcele vrăsitoare pentru întreținere. Totodată, merită subliniată și lăudată strădania unor localnici, angajați în oraș, care în timpul lor liber își ajută familiile și sătenii la Întreținerea culturilor, așa cum procedează Traian Țițirigă, Emeric Lacatoș, Emeric Fodor și alții. Cu toate acestea, stadiul întreținerii culturilor la Dragșina este încă nemulțumitor. Chiar în apropiere de sat, lângă drum, pe cele trei hectare de sfeclă furajeră, parcelele lui Ion Jucuț, Ion Vucova-57, Ștefan Matei și ale altora sunt acoperite de buruieni. Parcelele de porumb și de alte culturi, repartizate Evei Rîmneanțu, Anei Pleșescu, Suzanei Lacatoș, etc., au trebuit date altora, suplimentar, pentru întreținere, întruct cooperatoarele respective au tot tărăgănat, fără justificare, participarea la lucru. Și nu e mai puțin adevărat că o serie de navetiști la oraș, îndeosebi tineri zdraveni, ca Ioan V. Stoia, Ion Beraru, Pavel Kuruntzi, Iuliana Șt. Győri și alții și-ar putea sprijini mai substanțial familiile la întreținerea culturilor. Așadar la Dragșina există încă suficiente forțe nefolosite. Pentru mobilizarea lor la lucru, conducerea cooperativei are nevoie de mai mult sprijin din partea comitetului comunal de partid, a consiliului popular comunal, a organizației U.T.C. La cooperativa agricolă din Vucova stadiul lucrărilor este mai a GAVRIL MALAI (Continuare in pag. a llla) 9 In „ferestrele" dintre ploi trebuie să se lucreze liniarul nalifăth* — harametrii în mîna un țiren • mmw nm V» * * wm mm. ------------------------------------- ------------------------1 «*«** ** « * * » *** * «««*■ inginerului șef Ploile repetate din ultima perioadă solicită o și mai activă preocupare din partea conducerilor de unități agricole, a specialiștilor, a organizațiilor de bază, a comitetelor comunale de partid și a consiliilor populare comunale pentru mobilizarea tuturor forțelor la întreținerea culturilor prășitoare. Aceasta pentru că umiditatea din sol favorizează dezvoltarea rapidă a buruienilor. Se impune un control atent și la culturile ierbicidate, întrucât în urma ploilor au început să apară, pe alocuri, vetre de buruieni, cu deosebire pe terenurile mai joase. In raidul anchetă, întreprins marți, am urmărit cum sunt organizate și antrenate forțele la prășit pentru a se folosi la maximum toate „ferestrele“ prielnice dintre ploi. și cea a S.M.A. din Sacoșu Turcesc (director inginerul Ion Dobrescu) trebuie să întreprindă măsuri operative de folosire din plin atît a mijloacelor manuale cit și a celor mecanice la strânsul întregii cantități de nutrețuri înlăturînd astfel nu numai risipa ci și deprecierea calității acestora. In noul microraion din Lugoj. Foto : E. ROBICSEK LEGIFERAREA UNOR CRITERII ȘTIINȚIFICE pentru încadrarea și promovarea cadrelor REDACȚIA : Ziarele de duminică ne-au pus la îndemină proiectului de Lege privind textul încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat. Am dori să ne facem exponenții opiniei publice din județul Timiș și să subliniem faptul că toți oamenii muncii de pe aceste meleaguri — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități — au primit noul proiect de Lege cu un interes deosebit. Punerea lui în dezbatere publică — dovadă certă a largului nostru democratism — a determinat redacția ziarului nostru să solicite părerile unor conducători de întreprinderi și instituții, juriști, activiști de partid și de stat. Așadar, stimați interlocutori, ce loc și rol atribuiți noului proiect de Lege în îmbunătățirea activității de încadrare și promovare în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat? DUMITRU COSTE, director Direcției pentru probleme de munclcă și ocrotiri sociale . După părerea mea acest nou proiect de Lege se înscrie în ansamblul măsurilor pe care partidul și statul nostru le întreprinde pentru continua perfecționare a întregii noastre activități. După cum se știe rolul cadrelor, în condițiile dezvoltării susținute a economiei naționale, a introducerii pe scară tot mai largă a cuceririlor tehnicii și științei contemporane crește în considerabil. Tot așa de bine mod cunoscut, este și faptul că în fiecare an, ca urmare a intensului proces de creștere economică și dezvoltare socială a patriei se creează noi locuri de muncă în absolut toate sectoarele de activitate. Este concludent exemplul județului Timiș. Numai în primele cinci luni ale anului acesta au fost create peste 12.000 noi locuri de muncă. Ponderea cea mai mare o deține industria textilă unde au fost angajați mai bine de 2.500 noi muncitori. Nu doresc să vă ofer alte date statistice, dar vă rog să rețineți că fără o permanentă îmbunătățire a activității de încadrare in muncă nu putem vorbi de realizarea in condiții optime, a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. REDACȚIA : Punctul dv. de vedere este grăitor. Nu am vrea să adăugăm decit faptul care se referă la o altă idee din conținutul aceluiași proiect și anume promovarea. Criteriile după care va trebui să se facă sînt deosebit de importante. Ce părere aveți tovarășe Kandler ? ing. MATEI HANDLER, director al Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii Jebel : — Cred că nu in mod intîmplător primul și cel mai important criteriu 11 constituie pregătirea profesională. Așa cum se arată în proiect promovarea se face — de regulă — de pe o treaptă inferioară pe una imediat superioară. Or, fără o temeinică pregătire de specialitate in condițiile pretențiilor contemporane nu putem vorbi de promovare. Desigur că numai asta nu ajunge. Se cer, în plus, aptitudini și experiență, capacitate de mobilizare a colectivelor de muncă la traducerea în viață a politicii partidului și statului. Este normal ca astfel de criterii să fie legiferate“. REDACȚIA : Ca jurist, cum interpretați noul proiect de Lege ? ALECU ALEXANDRU, șeful serviciului juridic al Consiliului popular al județului Timiș : — Reflectind stadiul la care a ajuns dezvoltarea economiei noastre naționale, introducerea în toate domeniile de activitate a celor mai noi cuceriri tehnico-științifice, proiectul de Lege concretizează poziția și rolul cadrelor în organizarea și conducerea procesului de producție, în soluționarea complexelor probleme ale vieții economice și sociale. El constituie o reglementare cu puternice trăsături originale, introducînd au fost încă abordate criterii ce țu de dispozițiile normative anterioare cu privire la încadrarea și promovarea în muncă a personalului și asigură o mai mare stabilitate a cadrelor cit și îmbunătățirea activității Discuții consemnate de NICOLAE PTRVU „ (Continuati in pag. a II-a) Colocviu inițiat de redacția ziarului „Drapelul roșu" pe marginea proiectului de Lege privind încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat m pag a iha . Timpul de studiu, superlativ valoric 0 Cronica filmului Un cvasi western politic # Contraste cotidiene Lauri pentru măiestrie „Omagiu partidului“, al X-lea concurs al formațiilor artistice de amatori a adus în competiție sute de echipe dornice de a da prinos de dragoste și recunoștință, întruchipat în haina artei, marii sărbători a semicentenarului partidului. Faza finală a prestigioasei întreceri artistice a încununat strădaniile sutelor de mii de artiști, numeroase premii au revenit și formațiilor artistice ale așezămintelor culturale din județul Timiș, trofee care se înmînează, în aceste zile, intr-un cadru festiv, în prezența reprezentanților Comitetului județean pentru cultură și artă și ai Casei județene a creației populare. Iată formațiile artistice ale așezămintelor timișene de cultură a căror evoluție a fost încununată de laurii succesului: Marele premiu și titlul de laureat ! Ansamblul de cîntece dansuri „Timișul” al Casei de curitură a municipiului Timișoara și Orchestra populară a căminului cultural din comuna Făget. Premiul I : corul Casei de cultură „Ion Vidu" a municipiului Lugoj ; Premiul II : corul Căminului cultural din comuna Chizătău și fanfara căminului cultural din Giarmata. Premiul III : Corul „Franz Schubert“ al Casei de cultură a municipiului Timișoara, formația de dansuri populare a Căminului cultural din comuna Nițchidorf și solista vocală Helga Salm, de la căminul cultural din Freidorf. Mențiune : Formația de dansuri populare a căminului cultural din Seceani. Diplomă de merit : Formația de tamburași a Casei orășenești de cultură Sinnicolaul Mare , grupul vocal-instrumental al Casei de cultură a municipiului Timișoara și corul bărbătesc al căminului cultural din comuna Igriș.