Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)

1971-09-26 / nr. 8305

› 2 © Obiectiv permanent în munca sindicatelor: Dezvoltarea conștiinței socialiste a salariaților Sintetizînd dezbaterile care au a­­vut loc în organizațiile sindicale din județ, plenara lărgită a Consi­liului județean al sindicatelor Ti­miș, consacrată dezbaterii sarcini­lor ce revin organelor și organiza­țiilor sindicale în lumina amplului program de educare comunistă a­­doptat de Comitetul Executiv al Comitetului Central al P.C.R., a ex­primat hotărîrea tuturor salariați­lor de a munci cu entuziasm și ab­negație pentru înfăptuirea neabă­tută a măsurilor cuprinse în pro­gramul elaborat de secretarul ge­neral al partidului nostru, parte integrantă a operei de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Atît referatul prezentat de tova­rășul Roman Pircea, președintele consiliului, cit și dezbaterile, s-au caracterizat printr-un înalt spirit critic și autocritic în ce privește e­­valuarea reală a activității, desfă­șurate de sindicatele din­ județ, căi­le și metodele folosite de ele în domeniul educației comuniste pen­tru formarea și afirmarea în pro­ducție și în viață a trăsăturilor o­­mului nou. Ca urmare a măsurilor luate de sindicate pentru traducerea în via­ță a programului de educație co­munistă elaborat de partid, în ul­tima vreme activitatea lor a do­­bîndit un conținut mai bogat, mai eficient, ce­ea ce se reflectă vizibil in producție. Bilanțul realizărilor după opt luni scoate în evidență faptul că angajamentele anuale a­­sumate de colectivele din județ în întrecerea socialistă au fost de­­acum îndeplinite și, dînd glas Crie­­mării Cons­liului Național al Fron­tului Unității Socialiste pentru în­deplinirea și depășirea sarcinilor planului cincinal, oamenii muncii români, germani, maghiari, sîrbi ,și de alte naționalități, care trăiesc și muncesc înfrățiți pe meleagurile ti­­mișene, și-au suplimentat angaja­mentele de la 174 la 210 milioane lei la producția marfă. In analiza exigentă și responsa­bilă a activității desfășurate, par­ticipanții la discuții au cuprins totodată neajunsurile existente, formulînd propuneri de măsuri concrete, menite să amplifice ac­țiunile organizate de sindicate. Tovarășii Dumitru Torneanu, pre­ședintele comitetului sindicatului de la U.M.T., Cornel Radu, directo­rul clubului uzinei „Ciocanul“ — Nădrag, Vasile Chivu, președintele Consiliului orășenesc al sindicate­­lor Deta, Rozalia Pop, membră a biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Timișoa­ra și alții, s-au referit la unele as­pecte ale activității proprii, subli­niind faptul că, în general, s-a pus accentul mai mult pe acțiuni dis­­tractiv-artistice, in detrimentul ce­lorlalte forma ' ale muncii politice și cultural-educative, renunțîndu-se de la un timp, la gazetele de pe­rete, brigăzile artistice de agitație, gazetele satirice și alte mijloace Plenara lărgită a Consiliului județean Timiș al U.G.S.R. de agitația și propagandă. Alte or­ganizații sindicale, cum ar fi cele de la Trustul de construcții, Direc­ția de drumuri și poduri, întreprin­derea de locuințe și localuri, „Bumbacul“, întreprinderea de transporturi, uzina „Azur“, între­prinderea de gospodărie locală Jimbolia și altele, nu au depus e­­forturi corespunzătoare pentru fo­losirea cu mai bune rezultate a propagandei tehnico-economice și a bazei materiale de care dispun, nu au imprimat activității politice un caracter permanent, și nu au militat pentru organizarea, în gru­pele sindicale, a unei opinii de ma­să împotriva acelora care își per­mit să mai încalce legile țării sau care se abat de la normele muncii sociale. Referindu-se la asemenea aspec­te și alte lipsuri semnalate în mun­ca de pînă acum, mulți participanți la discuții, dintre care amintim pe Rodica Banu, membră în Biroul e­­xecutiv al Consiliului municipal al sindicatelor Lugoj, Aurel Stoica, președintele consiliului orășenesc al sindicatelor Jimbolia, Petru Bă­­descu, președintele comitetului sin­dicatului de la Trustul de construc­ții industriale Timișoara, Filimon Aurica, directoarea clubului I. T. Lugoj, Aurora Cimbru, bibliotecară la Clubul C.F.R. Timișoara și alții au subliniat necesitatea ca organe­le și organizațiile să inițieze vari­ate acțiuni cultural-educative de masă în vederea formării și stimu­lării atitudinii înaintate față de muncă și avutul obștesc, pentru mobilizarea salariaților la folosi­rea eficientă a timpului de lucru și a timpului liber. In cadrul dezbaterilor s-a demon­strat, de asemenea, că activitatea politico-educativă și profesională devine mult mai eficientă cînd se desfășoară in grupele sindicale, cînd în cadrul acestora sînt orga­nizate cu regularitate expuneri, dezbateri și discuții in legătură cu atitudinea față de muncă și avutul obștesc, cind se țin periodic și in­formări privind evenimentele inter­ne și externe, conferințe pe teme profesionale Vișan Victor, președin­tele comitetului sindicatului de la Regionala de căi ferate Timișoara, s-a referit în cuvîntul său, la căile și modalitățile perfecționării edu­cației comuniste a tineretului, pen­tru cultivarea în rîndurile acestuia a dragostei față de patrie, față de tradițiile înaintate ale clasei munci­toare, față de înfăptuirile actuale ale poporului nostru. Evidențiind contribuția sindicate­lor la mobilizarea oamenilor mun­cii pentru înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor în între­cerea socialistă, tovarășul Ilie Mo­­rodan, secretar al Comitetului jude­țean Timiș al P.C.R., a atras, toto­dată, atenția asupra rezervelor ce mai există în acest sens, reliefînd în același timp faptul că progra­mul stabilit de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propune­rilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, oferă un îndreptar prețios pentru întărirea în continuare, a activită­ții organizatorice și politice a sin­dicatelor de educare partinică, co­munistă a tuturor oamenilor mun­cii. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarășul Oliviu Rusu, vicepre­ședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., a apreciat activitatea des­fășurată pînă acum de organele și organizațiile de sindicat din județ, subliniind necesitatea îmbunătăți­rii stilului și metodelor lor de muncă. Vorbitorul a atras atenția asupra unei preocupări mai susți­nute pentru diversificarea temati­cii adunărilor grupelor sindicale, a posibilităților ce stau la îndemîna sindicatelor pentru mobilizarea sa­lariaților la îndeplinirea și depăși­rea prevederilor actualului plan cincinal, pentru organizarea unor acțiuni concrete de popularizare a politicii interne și externe a parti­dului și statului nostru, a cunoaște­rii de către masa de salariați a ho­­tărîrilor stabilite de Congresul U.G.S.R., a pregătirii cadrelor sin­dicale in vederea îmbunătățirii continue a stilului și metodelor de lucru folosite in munca cu oamenii. CONSTANTIN PETRE Pregătirile de iarnă la unitățile ceferiste In aceste zile, paralel cu ac­ti­vitatea obișnuită, la unitățile din raza Regionalei de căi fe­rate Timișoara se fac intense pregătiri pentru protejarea in­stalațiilor în vederea iernii. La depourile de locomotive, stațiile de alimentare cu apă și punctele de alimentare cu combustibil, la atelierele de zonă și reviziile de vagoane se execută o gamă în­treagă de lucrări de revizie, a­­menajări speciale contra înghe­țului, etanșarea remizelor, com­pletarea geamurilor etc. O pre­ocupare susținută se manifestă față de asigurarea stocurilor de materiale specifice și a echipa­mentului de protecție ca șube, cizme, bocanci și altele. Pînă la ora actuală, lucrările au fost executate în proporție de 82 la sută și există premise ca pînă la 10 octombrie toate pregătirile să fie terminate. (Pavel Po­po­vici, corespondent). Lucrătorii de la cooperativa meșteșugărească „Timișul“ — Ti­mișoara se bucură de o bună a­­preciere și pentru priceperea și iscusința în producerea unor a­­cordeoane care corespund tot mai mult cerințelor calitative. In clișeu Maria Popovici lu­­crînd la montarea pieselor pentru acordeon. CINEMATOGRAFE DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1~l Modern : A S E D 1 U L (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta : ÎNDRĂGOSTIȚII (9, 11, 14,30. 16,45, 19. 21) ; □ Parc : SPRIJINIȚI-L PE ȘERIF (8, 10. 12. 14. 16, 18, 20) ; □ STudio : DINCOLO DE BA­RIERA (11) și ULTIMUL SAMU­RAI (15, 17, 19, 21); □ Melodia : MIHAI VITEA­ZUL (10, 16, 19,30); a Victoria: LANȚIȘOARE VERZI (10, 14, 16, 18,15, 20,30); □ Clubul C.F.R. : NOILE A­­VENTURI ALE RĂZBUNĂTO­RILOR (15, 17) ; i—1 Muncitoresc — Fratelia : SENTINȚA (15, 17. 19); I—I Steaua roșie — Mehala : BATALIA DE PE NERETVA (16, 19) și ORAȘUL PROȘTILOR (14,30) ; — □ MunCitoresc — Freidorf : ULTIMUL MOHICAN (17, 19) : □ 1 Mai : BALUL DE SIM­­BATA SEARA (15, 17, 19). LUGOJ □ I.T.L. : UN CUIB DE NO­BILI. BUZIAȘ 1 Dinamo : GREȘEALA FA­TALA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : UN ITALIAN IN AMERICA. JIMBOLIA □ Flacăra: SAPTAMANA NEBUNILOR. DETA □ Parc : LA PATRU PAȘI DE INFINIT ȘI 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF. □ 1 MAI : CRONOMETRUL. LUNI: 27 SEPTEMBRIE r~1 Modern : FLOAREA SOA­RELUI (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta . ÎL CUNOAȘTEȚI PE URBAN? (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : TRECI PRAGUL (10, 14. 16, 18, 20); □ STudio : FABLIO MAGI­CIANUL (11, 15, 17, 19, 21); I—I Melodia : KARL VON OSIETZKI (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; □ Victoria : ÎNAINTE DE RĂZBOI (10, 16, 18, 20); I~1 MUncitoresc — Fratelia : UNGHIUL DE CĂDERE (16, 19); I~1 Steaua roșie — Mehala : HIBERNATUS (17, 19); □ Clubul C.F.R. : NOILE A­­VENTURI ALE RĂZBUNĂTO­RILOR (9, 16, 18, 20);­­ 1 MaI : BALUL DE SIM­­BATA SEARA (17, 19): LUGOJ O 23 August : REGELE LEAR. □ I.T.L. : UN CUIB DE NO­BILI Și PROCESUL ALB. BUZIAȘ □ Dinamo : GREȘEALA FA­TALA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : ÎNGERII NEGRI. JIMBOLIA □ Flacăra : SOARELE ALB AL PUSTIULUI. DETA □ Parc : DOAR UN TELEFON. □ 1 MaI : CRONOMETRUL. PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE • PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE „Replică" la o lecție de estetică In ambianta de generoasă frumu­sețe a Bastionului cetății s-a inaugu­rat, la începutul lunii trecute, un magazin al O.C.L. Metalo-chimice, specializat în desfacerea obiectelor de artă populară și cu precădere, după cum anunțau organizatorii, a produ­selor artizanale bănățene. Micul eveniment, pe care noi l-am văzut ca fiind în primul rînd de co­loratură culturală a fost consemnat într-o notă apărută sub titlul „Pen­tru iubitorii de frumos“, la 10 au­gust a.c. Apreciind cum se cuvine ini­țiativa amenajării unită­,ii într-o atît de pitorească incintă, ne-am expri­mat dorința firească ca aceasta să dobîndească și o fiiuță specifică (de­zideratul putind fi împlinit prin re­nunțarea la obiectele desuete, lipsite de valoare artistică, prin introduce­rea de obiecte artizanale bănățene și mai ales, prin consultarea specialiști­lor , etnografi, artiști plastici). In amplul răspuns — mai exact, ripostă [UNK] — primii de curind sub iscă­litura tov. Ion Grozescu, director și M. Vasi, șeful serviciului comercial al amintitei organizații locale, aflăm că „articolele de artă populare nu se creează ad-hoc, la fantezia cuiva, nu țin de tehnică, de evoluția gustului actual, ci ele sînt o continuare a tra­diției, se creează de popor în timp, reflectînd viața poporului sub mul­tiplele sale aspecte . ..“ Ne expri­măm speranța că precizarea nu se referă la obiectele cărora le reproșam o clasă lipsă de gust : tablourile și aplicele din lemn, vastul cortegiu al pisicilor și figurinelor „exotice“, ră­­dașca-tabacheră din metal și cera­mică (de un desăvîrșit prost-gust dar costînd 72 de lei), serviciile pentru condimente, bombonierele, multico­lorele mari de vînt etc., cu toate că sîntem asigurați că respectivele pro­duse au fost „văzute și avizate de o comisie centrală... compusă din membri competenți”. Am vizitat din nou magazinul, în­soțiți, de astă-dată de doi specialiști, pictorul Romul Nuțiu, președintele Filialei Timișoara a Uniunii artiști­lor plastici și etnograful Nicolae Se­cară, de la Muzeul Banatului, cărora le-am solicitat, la fața locului, cîteva impresii legate de actuala înfățișare a magazinului și sugestii privind po­sibilitatea profilării pe obiecte bănă­țene, autentice. ROMUL NOȚIU : „Există pre­­mise ca această unitate să devină realmente unică în felul ei în Timi­șoara. Plecînd de la ambianța deose­bit de plăcută (excepție: culoarea ne­inspirată a zidurilor, dacă s-ar pre­fera un alb-gri ?) aș sugera alcătuirea cel puțin a unui coif cu obiecte de artă populară bănățeană. Bineînțeles, actualele sortimente existente, șter­gare și traiste (pentru că plosca cu motive florale „stilizate“ nu poate fi cotată nici autentică, nici locală ...) se dovedesc insuficiente. Dacă s-ar renunța la cele cîteva produse de gust îndoielnic, magazinul nu ar a­­vea decît de cîștigat“. NICOLAE SECARA : „Iată cite­­va aspecte care mă surprind : coșuri­le împletite se aduc tocmai de la Si­biu și Brașov, deși la Peciu-Nou se produc pe scară largă articole renu­mite prin frumusețe! Țesătorii de la Jebel și Ohaba-Forgaci realizează cepse și c­limuri vestite ; la Jupînești, Birchiș și Bittiș activează meșteri o­­lari de o măiestrie și profesionalitate recunoscută. Aceste produse sunt che­mate să precumpănească aici, mai a­­les că achiziționarea lor nu prezintă nici un fel de greutăți. E firesc ca publicul să solicite și să găsească aici tot ceea ce se făurește mai specific pe aceste meleaguri“. Micro-ancheta noastră, izvorîtă din dorința sinceră de a sprijini căutările O.C.L. Metalo-chimice în sensul rea­lizării unei unități prin care să edu­ce gustul marelui public, poate conti­nua cu ajutorul cumpărătorilor ; ei sînt, totuși mai exigenți decît își i­­maginează semnatarii scrisorii care ne acuză că rîndurile noastre „au dus la prejudicierea prestigiului magazi­nului“. Dimpotrivă, dorim ca acest prestigiu să fie axat pe o mai spori­tă exigență, cu atît mai mult cu cit este vorba de un magazin care are și ln numărul 8.292 al ziarului Dra­pelul roșu, din 11 septembrie 1971, la rubrica „Scrisori față-n față“ a apărut scrisoarea tovarășei Ileana Bobonici, membru cooperatoare din Cireșul, referitoare la obținerea pensiei de Invaliditate. In „nota" redacției se scrie : „Oricum, aștep­tăm o soluționare urgentă din par­tea Casei de pensii a U.J.C.A.P. Ti­miș“. Referitor la aceasta Filiala Casei de pensii a Uniunii județene a co­operativelor agricole de producție ne comunică următoarele : Membrii cooperatori, potrivit instrucțiunilor Casei de pensii nr. 289/c, pot fi puși în drepturi de pensie de inva­liditate numai dacă, de la ultima zi lucrată, pînă la data ivirii inva­lidității, nu a trecut o perioadă mai mare de 6 luni, dacă în anul înce­tării activității în C.A.P., sau în anul anterior, a realizat minimum de zile muncă, sau dacă activita­tea în C.A.P. a încetat după 30 iu­nie, cooperatorul trebuie să fi rea­lizat, atît în anul încetării activi­tății, cît și în anul anterior, cel puțin jumătate din minimum de zile muncă. Dacă activitatea în­ C.A.P. a Încetat pînă la 30 iunie, trebuie ca membrul cooperator să fi realizat, cel puțin în doi ani an­teriori anului de încetare a activi­tății în C.A.P., cel puțin jumătate din minimum de zile muncă. In rolul de modelare a gustului estetic. Și pentru că autorii scrisorii par a fi versați în probleme de estetică, ofe­­rindu-ne și cîteva considerații teore­tice în acest sens, rămîne să dove­dească în faptă ca vor și pot să de­pășească niște considerente strict „co­merciale“, în avantajul miilor de destinatari ai frumosului. ILDICO SZATMÁRI cazul tovarășei Ileana Bobonici, vă comunicăm că aceasta nu îndepli­nește condițiile de a beneficia de pensia de invaliditate, intrucît de la ultima zi lucrată în C.A.P. (30 iunie 1970) pînă la data ivirii in­validității, respectiv data cind fost propusă pentru pensionare (10. a V. 1971), a trecut o perioadă de 10 luni și 10 zile și in anul încetă­rii activității sau in anul anterior nu a realizat minimum de zile mun­că. Deși in anul încetării activită­ții realizează peste jumătate din minimum de zile calendaristice, în anul anterior nu tmuncește de loc in cooperativa agricolă de produc­­ție. Chiar dacă nu ar fi trecut o perioadă mai mare de 6 luni, de la ultima zi lucrată in C.A.P. pînă la data ivirii invalidității, nu putea­­ ă beneficieze de pensia de invali­ditate. In ceea ce privește operati­vitatea rezolvării dosarului de pen­sionare, vă comunicăm că dosarul a intrat la Filiala Casei de pensii la 4 august 1971 și la prima ședin­ță a comitetului filialei (22 august) s-a emis decizia nr. 6.064,prin care se respinge cererea de pensionare de invaliditate. Decizia a fost tri­misă cooperativei agricole de pro­ducție, pentru a fi înaintată coope­ratoarei Ileana Bobonici la data de 12 septembrie, odată cu borderou­­rile de plată pe această lună. Sem­nează Traian Hălmăgean, președin­te.­­ Condiții pentru pensionare TELEVIZIUNE DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 8,30, Sport și sănătate. 9,00, Ma­tineu duminical pentru copii. 10,00, Viața satului. 11,15, Albumul com­pozitorilor români — Gherase Dendrino. 12,00, De strajă patriei. 12,30, Emisiune in limba maghiară. 14,00, Fotbal , Steaua — F.C. Argeș (Divizia A). Transmisiune de la Stadionul Republicii, directă 15,50, Polo pe apă : România—S.U.A. și România—Italia. (înregistrări de la Hvar): 10,20, Box : Finalele tur­neului internațional de la Ostrava (aspecte înregistrate). 16,45, Post­meridian — Magazin. 18,10, Film serial pentru tineret — „Planeta giganților“ 19,00, Vetre folclorice : Bistrița-Năsăud. 19,20, 1001 de seri. 19,30. Telejurnalul de seară. 20,00. Reportajul săptămânii. Pe locul vi­itoarelor orașe. 20,20. Film artistic: Asasinul din cartea de telefon. 21,50, „Zi-le d-alea, de-ale noastre”. Emisiune de varietăți muzicale de Alex. Bocăneț. 22,45, Telejurnalul de noapte — Sport. LUNI, 27 SEPTEMBRIE 18,00, Deschiderea emisiunii. Mu­zică populară interpretată la cim­poi și la țambal. 18,15, Ecranul. Emisiune de informație și cri­tică cinematografică. 18,45, Stop cadru. 19,15, Publicitate. 19,20, 1.001 de seri. 19,30 Telejurna­lul de seară. 20,10, Te laud, te apăr și te cint. Emisiune literar-muzicală. Versuri ale poe­ților contemporani închinate patri­ei și coruri patriotice din creația ultimilor ani. 20,40, Roman foileton: „Aghiontul excelenței sale“ (III). 21.20, Prim-plan — Alexandru Po­­pescu — primarul municipiului Pi­tești. 21,50, Parada vedetelor — Ju­liette Greco și Sergio Endrigo. 22.20, Din țările socialiste. 22.35, Telejurnalul de noapte. MARȚI. 28 SEPTEMBRIE 18.00, Deschiderea emisiunii — E­­misiune literară. 18,15, Brățara de aur — emisiune-concurs pe meserii realizată de Redacția TV pentru ti­neret în colaborare cu C.C. U.T.C. (semifinala). 19,15, Publici­ar­tate. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Tele­jurnalul de seară. 20,00, Reflector. 20,15, Momente din istoria teatrului. Richard al III-lea de William Shakespeare. 22,40, Cincisprezece minute cu Amalia Rodriguez. 22,55, Oameni și fapte. 23,10, Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 16,40, Deschiderea emisiunii i Fotbal : Spartak Trnava — Dinamo București (Meci retur in Cupa cam­pionilor europeni). Transmisiune directă de la Trnava. In pauză : Polo pe apă : România—U.R.S.S și România—R.F.G. (aspecte Înre­gistrate de la Hvar): 18,30, Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 18,50, Confrun­tări — Responsabilitatea individua­lă în sistemul conducerii colective 19,10, Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Ancheta TV. 20,40, Te­­lecinemateca : Declinul familiei Amberson — premieră pe țară. 22,15 Teleglob : Imagini din R.P. Chine­ză. 22,35, Refrene fără vîrstă. 22,50, Telejurnalul de noapte. JOI, 30 SEPTEMBRIE 14,55, Deschiderea emisiunii — Fotbal : Rapid — A.C. Napoli (Meci retur în Cupa U.E.F.A.) — transmi­siune directă de la Stadionul Re­publicii. 16,50, Polo pe apă : Româ­nia—Ungaria (aspecte înregistrate de la Hvar). 17,30, Emisiune în lim­ba maghiară. 18,30, La volan — emi­siune pentru conducătorii auto. 18,50, Timp și anotimp In agricul­tură. 19,10, Pentru sănătatea dv. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Telejurna­lul de seară. 20,00, Reflector. 20,15, Panoramic științific. 20,45, Pagini de umor : Stan și Bran buclu­cași. 21,25, Cadran interna­țional. 22,10, Gala interpre­ților — Maya Plisețkaia. 22,35, In­terpretul săptămânii : Gigi Marga. 22,50, Telejurnalul de noapte. VINERI, 1 OCTOMBRIE 18,00, Deschiderea emisiunii. Că­minul. 18,50, Lumea copiilor. „Me­teor II“. 19,10, Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Cronica politică inter­nă — de Eugen Mândric. 20,15, Mu­zică ușoară cu formația Cornel Popescu. 20,30, Film artistic : Mun­tele Tigrului e luat cu asalt — o producție a studiourilor chineze. 22,35 Imagini din R.P. Chineză. 22,45 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16,15, Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană: 18,00, Bună seara, fete I Bună seara bă­ieți ! 19,15, Publicitate. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de sea­ră. 20,15, Săptămina Tele-enciclopedia. 21,00, internaționala. "21,10, Film serial: Atomiștii — episodul III „Accidentul“. O producție a studio­urilor franceze. 22,10, Teledivertis­­ment. 22,50, Telejurnalul de noapte. Sport. 23,10, Seară de romanțe cu Irina Loghin, Angela Buciu, și Pu­­șa Poenaru. în atenția cumpărătorilor de produse petroliere La articolul publicitar „Adre­se utile“, publicat în numărul de ieri al ziarului nostru facem precizarea că „livrarea petrolu­lui și motorinei în municipiul Timișoara se face și la do­miciliu pentru cantități de mi­nimum 50 litri, contra unei taxe de 0,30 lei litru. Cursuri de perfecționare școlară Universitatea populară Timi­șoara face înscrieri pînă la 5 oc­tombrie a.c. la cursurile de PERFECȚIONARE ȘCOLARA : — matematică, — fizică, — chimie, — biologie, — istoria României, — limba latină, — anatomie, — geografie, — economie politică, — logică, — elemente de filozofie și so­cialism științific, — limba și literatura română, — limba și literatura maghia­ră, — limba și literatura sârbă, — limba și literatura germană, — limba și literatura rusă, PENTRU EXAMENUL­ DE BACALAUREAT ȘI ADMITERE IN IN­V­ATAMANTUL SUPE­RIOR. Informații la secretariatul U.P.T., Piața Vasile Roaită nr. 3, camera 30, tel. 3.06.42 (884/a) I DRAPELUL ROȘU-8.305 contraste cotidiene ; Nu — speculei! Organele de miliție au organi­­­­zat, într-una din zilele trecute, un­­ control pentru depistarea celor­­ care se ocupă cu specula. Pe una­­ din străzile Timișoarei a fost prin­­­­să asupra faptului, Ana Toderaș,­­ care îți recruta cumpărătorii pen­­t­tre diverse obiecte. După scurt­e timp ți-a prezentat ți cartea de­­ vizită: 20 de umbrele de damă,­­ 50 bluze din fire sintetice, 20 de­­ pardesie etc. Valoarea totală: y circa ÎS.000 lei ! Obiectele au fost­­ confiscate, iar speculanta a fost­­ trimisă în fața instanțelor de ju­­­­decată , ca să știe că banii nu pot­­i fi cistigați decit prin muncă cin­ .1 su­tă ! ■ Burlanul sobei buclucașe! La locuința cetățeanului Ioan­­ Ciocan din comuna Margina, sa­­­­tul Coșevița, nr. 2, a izbucnit, un­­ incendiu. Cauza ? Supraîncălzirea­­ sobei și a burlanului său scos — , fără nici o măsură de protecție , și prevenire a incendiilor­­ — prin­­ acoperisul­ din carton gudronat al­­ bucătăriei de vară. Urmarea ? Bu­­­­ nuri materiale, intre care haine si , o casă din lemn, în valoare de­­ circa. 7.000 lei, transformate in­­ scrum. Și toate acestea datorită­­ nu atît de mult unei sobe buclu­­r­oase, ci­ mai ales ignorării celor­­ mai elementare norme de preveni­­­­re a incendiilor. Inițiativă a I.T.T. ] E un fapt cunoscut la Timișoa­­­­ra, dimineața, în orele premer­­­­gătoare începerii schimbului I, * mijloacele de transport în comun­­ sunt intens solicitate. Pentru de bun augin! "­­... ■" a­­ înlătura efectele „spectaculoase“, * specifice acestui interval de timp, 1 conducerea I.T.T. a luat o iniția­ *­tivă care reține atenția : începînd * de luni, 27 septembrie, pe liniile 2 * și 6 vor circula cîteva garnituri 1 formate din cîte 3 vagoane, la­­ care primul, trenul motor, deser­ *­vește numai publicul cu legitima­ții de călătorie (abonamente permanente). Măsura, care priveș­­­­te­ circulația între orele 5—8 di­mineața, are caracter experimen­­­­tal și se anunță încă de pe acum * Călători „uituci“ j — Biletele la control I Călătorul. — un anumit soi de y călător, certat cu cinstea, cu re­­­­gulile vieții sociale — se caută , prin portmoneu, prin buzunare,­­ răsucește pînă și căptușeala pălă­­g­riei ca pe urmă să exclame ino­­­ cent: l-am pierdut! Scena: ace­as­­­­ta, jucată cu abilitate, țintește spre y o „înțelegere“ cu conductorul, spre­­ înmuierea sufletului său. Indeo-, y­sebi, călătorii de cursă scurtă „ui­ ■­tă“ să-și mai scoată bilete și așa ’ se face ca într-o singură lună (lu­­­­na august) organele de control ale * Regionalei de căi ferate să fi sur- ’ prins 1.454 călători fără bilete. * Ioan Bojoacă din Banloc, Petru­­ Stanomir din Varia­, loan Chiri­ *­lău din Teremia Mare sînt cîțiva * din cei identificați și penalizați * conform legilor în vigoare. De * multe ori, clandestinii nu suportă * numai penalizări, dar pierd și * cursa. E un element în plus care * trebuie să le dea de gîndit. Vor înspica paiele? La intrarea în Deta, dinspre Ti­­­­mișoara, de o parte și de alta a­i șoselei, se înșiruie mări grămezi cu­ i baloți de paie. Firesc, locul lor de­­ depozitare nu ar trebui să fie­­ aici, ci in apropierea sectorului g Zootehnic al cooperativei agricole y C din Opatița. O parte din grămezi a­r fi­ ­ J J­y­j < t * < sînt împrăștiate și se degradează y < pe zi ce trece. In plus, cauzează y­­. și risipă de pămînt, terenul ocu- y < pat neputînd fi pregătit pentru y­­­msămînțare, o dată cu­­ tratatele y­­. din jur. Să fi uitat oare conduce­ i­e­rea cooperativei agricole din Opa­­i­­­tița unde i-au rămas paiele ! Sau y­­. poate le-a lăsat, cu speranța că i -1 rămase pe tarla vor . înspica din­­­­ nou la anu ? Măcar să ne spună să I v Știm la care ipoteză ne putem o- I < pri­ y i V

Next