Drapelul Roşu, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 8283-8308)
1971-09-26 / nr. 8305
› 2 © Obiectiv permanent în munca sindicatelor: Dezvoltarea conștiinței socialiste a salariaților Sintetizînd dezbaterile care au avut loc în organizațiile sindicale din județ, plenara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor Timiș, consacrată dezbaterii sarcinilor ce revin organelor și organizațiilor sindicale în lumina amplului program de educare comunistă adoptat de Comitetul Executiv al Comitetului Central al P.C.R., a exprimat hotărîrea tuturor salariaților de a munci cu entuziasm și abnegație pentru înfăptuirea neabătută a măsurilor cuprinse în programul elaborat de secretarul general al partidului nostru, parte integrantă a operei de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Atît referatul prezentat de tovarășul Roman Pircea, președintele consiliului, cit și dezbaterile, s-au caracterizat printr-un înalt spirit critic și autocritic în ce privește evaluarea reală a activității, desfășurate de sindicatele din județ, căile și metodele folosite de ele în domeniul educației comuniste pentru formarea și afirmarea în producție și în viață a trăsăturilor omului nou. Ca urmare a măsurilor luate de sindicate pentru traducerea în viață a programului de educație comunistă elaborat de partid, în ultima vreme activitatea lor a dobîndit un conținut mai bogat, mai eficient, ceea ce se reflectă vizibil in producție. Bilanțul realizărilor după opt luni scoate în evidență faptul că angajamentele anuale asumate de colectivele din județ în întrecerea socialistă au fost deacum îndeplinite și, dînd glas Criemării Consliului Național al Frontului Unității Socialiste pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor planului cincinal, oamenii muncii români, germani, maghiari, sîrbi ,și de alte naționalități, care trăiesc și muncesc înfrățiți pe meleagurile timișene, și-au suplimentat angajamentele de la 174 la 210 milioane lei la producția marfă. In analiza exigentă și responsabilă a activității desfășurate, participanții la discuții au cuprins totodată neajunsurile existente, formulînd propuneri de măsuri concrete, menite să amplifice acțiunile organizate de sindicate. Tovarășii Dumitru Torneanu, președintele comitetului sindicatului de la U.M.T., Cornel Radu, directorul clubului uzinei „Ciocanul“ — Nădrag, Vasile Chivu, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor Deta, Rozalia Pop, membră a biroului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Timișoara și alții, s-au referit la unele aspecte ale activității proprii, subliniind faptul că, în general, s-a pus accentul mai mult pe acțiuni distractiv-artistice, in detrimentul celorlalte forma ' ale muncii politice și cultural-educative, renunțîndu-se de la un timp, la gazetele de perete, brigăzile artistice de agitație, gazetele satirice și alte mijloace Plenara lărgită a Consiliului județean Timiș al U.G.S.R. de agitația și propagandă. Alte organizații sindicale, cum ar fi cele de la Trustul de construcții, Direcția de drumuri și poduri, întreprinderea de locuințe și localuri, „Bumbacul“, întreprinderea de transporturi, uzina „Azur“, întreprinderea de gospodărie locală Jimbolia și altele, nu au depus eforturi corespunzătoare pentru folosirea cu mai bune rezultate a propagandei tehnico-economice și a bazei materiale de care dispun, nu au imprimat activității politice un caracter permanent, și nu au militat pentru organizarea, în grupele sindicale, a unei opinii de masă împotriva acelora care își permit să mai încalce legile țării sau care se abat de la normele muncii sociale. Referindu-se la asemenea aspecte și alte lipsuri semnalate în munca de pînă acum, mulți participanți la discuții, dintre care amintim pe Rodica Banu, membră în Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Lugoj, Aurel Stoica, președintele consiliului orășenesc al sindicatelor Jimbolia, Petru Bădescu, președintele comitetului sindicatului de la Trustul de construcții industriale Timișoara, Filimon Aurica, directoarea clubului I. T. Lugoj, Aurora Cimbru, bibliotecară la Clubul C.F.R. Timișoara și alții au subliniat necesitatea ca organele și organizațiile să inițieze variate acțiuni cultural-educative de masă în vederea formării și stimulării atitudinii înaintate față de muncă și avutul obștesc, pentru mobilizarea salariaților la folosirea eficientă a timpului de lucru și a timpului liber. In cadrul dezbaterilor s-a demonstrat, de asemenea, că activitatea politico-educativă și profesională devine mult mai eficientă cînd se desfășoară in grupele sindicale, cînd în cadrul acestora sînt organizate cu regularitate expuneri, dezbateri și discuții in legătură cu atitudinea față de muncă și avutul obștesc, cind se țin periodic și informări privind evenimentele interne și externe, conferințe pe teme profesionale Vișan Victor, președintele comitetului sindicatului de la Regionala de căi ferate Timișoara, s-a referit în cuvîntul său, la căile și modalitățile perfecționării educației comuniste a tineretului, pentru cultivarea în rîndurile acestuia a dragostei față de patrie, față de tradițiile înaintate ale clasei muncitoare, față de înfăptuirile actuale ale poporului nostru. Evidențiind contribuția sindicatelor la mobilizarea oamenilor muncii pentru înfăptuirea sarcinilor de plan și a angajamentelor în întrecerea socialistă, tovarășul Ilie Morodan, secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., a atras, totodată, atenția asupra rezervelor ce mai există în acest sens, reliefînd în același timp faptul că programul stabilit de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, oferă un îndreptar prețios pentru întărirea în continuare, a activității organizatorice și politice a sindicatelor de educare partinică, comunistă a tuturor oamenilor muncii. In încheierea lucrărilor plenarei, tovarășul Oliviu Rusu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., a apreciat activitatea desfășurată pînă acum de organele și organizațiile de sindicat din județ, subliniind necesitatea îmbunătățirii stilului și metodelor lor de muncă. Vorbitorul a atras atenția asupra unei preocupări mai susținute pentru diversificarea tematicii adunărilor grupelor sindicale, a posibilităților ce stau la îndemîna sindicatelor pentru mobilizarea salariaților la îndeplinirea și depășirea prevederilor actualului plan cincinal, pentru organizarea unor acțiuni concrete de popularizare a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a cunoașterii de către masa de salariați a hotărîrilor stabilite de Congresul U.G.S.R., a pregătirii cadrelor sindicale in vederea îmbunătățirii continue a stilului și metodelor de lucru folosite in munca cu oamenii. CONSTANTIN PETRE Pregătirile de iarnă la unitățile ceferiste In aceste zile, paralel cu activitatea obișnuită, la unitățile din raza Regionalei de căi ferate Timișoara se fac intense pregătiri pentru protejarea instalațiilor în vederea iernii. La depourile de locomotive, stațiile de alimentare cu apă și punctele de alimentare cu combustibil, la atelierele de zonă și reviziile de vagoane se execută o gamă întreagă de lucrări de revizie, amenajări speciale contra înghețului, etanșarea remizelor, completarea geamurilor etc. O preocupare susținută se manifestă față de asigurarea stocurilor de materiale specifice și a echipamentului de protecție ca șube, cizme, bocanci și altele. Pînă la ora actuală, lucrările au fost executate în proporție de 82 la sută și există premise ca pînă la 10 octombrie toate pregătirile să fie terminate. (Pavel Popovici, corespondent). Lucrătorii de la cooperativa meșteșugărească „Timișul“ — Timișoara se bucură de o bună apreciere și pentru priceperea și iscusința în producerea unor acordeoane care corespund tot mai mult cerințelor calitative. In clișeu Maria Popovici lucrînd la montarea pieselor pentru acordeon. CINEMATOGRAFE DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 1~l Modern : A S E D 1 U L (8, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta : ÎNDRĂGOSTIȚII (9, 11, 14,30. 16,45, 19. 21) ; □ Parc : SPRIJINIȚI-L PE ȘERIF (8, 10. 12. 14. 16, 18, 20) ; □ STudio : DINCOLO DE BARIERA (11) și ULTIMUL SAMURAI (15, 17, 19, 21); □ Melodia : MIHAI VITEAZUL (10, 16, 19,30); a Victoria: LANȚIȘOARE VERZI (10, 14, 16, 18,15, 20,30); □ Clubul C.F.R. : NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR (15, 17) ; i—1 Muncitoresc — Fratelia : SENTINȚA (15, 17. 19); I—I Steaua roșie — Mehala : BATALIA DE PE NERETVA (16, 19) și ORAȘUL PROȘTILOR (14,30) ; — □ MunCitoresc — Freidorf : ULTIMUL MOHICAN (17, 19) : □ 1 Mai : BALUL DE SIMBATA SEARA (15, 17, 19). LUGOJ □ I.T.L. : UN CUIB DE NOBILI. BUZIAȘ 1 Dinamo : GREȘEALA FATALA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : UN ITALIAN IN AMERICA. JIMBOLIA □ Flacăra: SAPTAMANA NEBUNILOR. DETA □ Parc : LA PATRU PAȘI DE INFINIT ȘI 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF. □ 1 MAI : CRONOMETRUL. LUNI: 27 SEPTEMBRIE r~1 Modern : FLOAREA SOARELUI (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Arta . ÎL CUNOAȘTEȚI PE URBAN? (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); □ Parc : TRECI PRAGUL (10, 14. 16, 18, 20); □ STudio : FABLIO MAGICIANUL (11, 15, 17, 19, 21); I—I Melodia : KARL VON OSIETZKI (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; □ Victoria : ÎNAINTE DE RĂZBOI (10, 16, 18, 20); I~1 MUncitoresc — Fratelia : UNGHIUL DE CĂDERE (16, 19); I~1 Steaua roșie — Mehala : HIBERNATUS (17, 19); □ Clubul C.F.R. : NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR (9, 16, 18, 20); 1 MaI : BALUL DE SIMBATA SEARA (17, 19): LUGOJ O 23 August : REGELE LEAR. □ I.T.L. : UN CUIB DE NOBILI Și PROCESUL ALB. BUZIAȘ □ Dinamo : GREȘEALA FATALA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : ÎNGERII NEGRI. JIMBOLIA □ Flacăra : SOARELE ALB AL PUSTIULUI. DETA □ Parc : DOAR UN TELEFON. □ 1 MaI : CRONOMETRUL. PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE • PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE „Replică" la o lecție de estetică In ambianta de generoasă frumusețe a Bastionului cetății s-a inaugurat, la începutul lunii trecute, un magazin al O.C.L. Metalo-chimice, specializat în desfacerea obiectelor de artă populară și cu precădere, după cum anunțau organizatorii, a produselor artizanale bănățene. Micul eveniment, pe care noi l-am văzut ca fiind în primul rînd de coloratură culturală a fost consemnat într-o notă apărută sub titlul „Pentru iubitorii de frumos“, la 10 august a.c. Apreciind cum se cuvine inițiativa amenajării unită,ii într-o atît de pitorească incintă, ne-am exprimat dorința firească ca aceasta să dobîndească și o fiiuță specifică (dezideratul putind fi împlinit prin renunțarea la obiectele desuete, lipsite de valoare artistică, prin introducerea de obiecte artizanale bănățene și mai ales, prin consultarea specialiștilor , etnografi, artiști plastici). In amplul răspuns — mai exact, ripostă [UNK] — primii de curind sub iscălitura tov. Ion Grozescu, director și M. Vasi, șeful serviciului comercial al amintitei organizații locale, aflăm că „articolele de artă populare nu se creează ad-hoc, la fantezia cuiva, nu țin de tehnică, de evoluția gustului actual, ci ele sînt o continuare a tradiției, se creează de popor în timp, reflectînd viața poporului sub multiplele sale aspecte . ..“ Ne exprimăm speranța că precizarea nu se referă la obiectele cărora le reproșam o clasă lipsă de gust : tablourile și aplicele din lemn, vastul cortegiu al pisicilor și figurinelor „exotice“, rădașca-tabacheră din metal și ceramică (de un desăvîrșit prost-gust dar costînd 72 de lei), serviciile pentru condimente, bombonierele, multicolorele mari de vînt etc., cu toate că sîntem asigurați că respectivele produse au fost „văzute și avizate de o comisie centrală... compusă din membri competenți”. Am vizitat din nou magazinul, însoțiți, de astă-dată de doi specialiști, pictorul Romul Nuțiu, președintele Filialei Timișoara a Uniunii artiștilor plastici și etnograful Nicolae Secară, de la Muzeul Banatului, cărora le-am solicitat, la fața locului, cîteva impresii legate de actuala înfățișare a magazinului și sugestii privind posibilitatea profilării pe obiecte bănățene, autentice. ROMUL NOȚIU : „Există premise ca această unitate să devină realmente unică în felul ei în Timișoara. Plecînd de la ambianța deosebit de plăcută (excepție: culoarea neinspirată a zidurilor, dacă s-ar prefera un alb-gri ?) aș sugera alcătuirea cel puțin a unui coif cu obiecte de artă populară bănățeană. Bineînțeles, actualele sortimente existente, ștergare și traiste (pentru că plosca cu motive florale „stilizate“ nu poate fi cotată nici autentică, nici locală ...) se dovedesc insuficiente. Dacă s-ar renunța la cele cîteva produse de gust îndoielnic, magazinul nu ar avea decît de cîștigat“. NICOLAE SECARA : „Iată citeva aspecte care mă surprind : coșurile împletite se aduc tocmai de la Sibiu și Brașov, deși la Peciu-Nou se produc pe scară largă articole renumite prin frumusețe! Țesătorii de la Jebel și Ohaba-Forgaci realizează cepse și climuri vestite ; la Jupînești, Birchiș și Bittiș activează meșteri olari de o măiestrie și profesionalitate recunoscută. Aceste produse sunt chemate să precumpănească aici, mai ales că achiziționarea lor nu prezintă nici un fel de greutăți. E firesc ca publicul să solicite și să găsească aici tot ceea ce se făurește mai specific pe aceste meleaguri“. Micro-ancheta noastră, izvorîtă din dorința sinceră de a sprijini căutările O.C.L. Metalo-chimice în sensul realizării unei unități prin care să educe gustul marelui public, poate continua cu ajutorul cumpărătorilor ; ei sînt, totuși mai exigenți decît își imaginează semnatarii scrisorii care ne acuză că rîndurile noastre „au dus la prejudicierea prestigiului magazinului“. Dimpotrivă, dorim ca acest prestigiu să fie axat pe o mai sporită exigență, cu atît mai mult cu cit este vorba de un magazin care are și ln numărul 8.292 al ziarului Drapelul roșu, din 11 septembrie 1971, la rubrica „Scrisori față-n față“ a apărut scrisoarea tovarășei Ileana Bobonici, membru cooperatoare din Cireșul, referitoare la obținerea pensiei de Invaliditate. In „nota" redacției se scrie : „Oricum, așteptăm o soluționare urgentă din partea Casei de pensii a U.J.C.A.P. Timiș“. Referitor la aceasta Filiala Casei de pensii a Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție ne comunică următoarele : Membrii cooperatori, potrivit instrucțiunilor Casei de pensii nr. 289/c, pot fi puși în drepturi de pensie de invaliditate numai dacă, de la ultima zi lucrată, pînă la data ivirii invalidității, nu a trecut o perioadă mai mare de 6 luni, dacă în anul încetării activității în C.A.P., sau în anul anterior, a realizat minimum de zile muncă, sau dacă activitatea în C.A.P. a încetat după 30 iunie, cooperatorul trebuie să fi realizat, atît în anul încetării activității, cît și în anul anterior, cel puțin jumătate din minimum de zile muncă. Dacă activitatea în C.A.P. a Încetat pînă la 30 iunie, trebuie ca membrul cooperator să fi realizat, cel puțin în doi ani anteriori anului de încetare a activității în C.A.P., cel puțin jumătate din minimum de zile muncă. In rolul de modelare a gustului estetic. Și pentru că autorii scrisorii par a fi versați în probleme de estetică, oferindu-ne și cîteva considerații teoretice în acest sens, rămîne să dovedească în faptă ca vor și pot să depășească niște considerente strict „comerciale“, în avantajul miilor de destinatari ai frumosului. ILDICO SZATMÁRI cazul tovarășei Ileana Bobonici, vă comunicăm că aceasta nu îndeplinește condițiile de a beneficia de pensia de invaliditate, intrucît de la ultima zi lucrată în C.A.P. (30 iunie 1970) pînă la data ivirii invalidității, respectiv data cind fost propusă pentru pensionare (10. a V. 1971), a trecut o perioadă de 10 luni și 10 zile și in anul încetării activității sau in anul anterior nu a realizat minimum de zile muncă. Deși in anul încetării activității realizează peste jumătate din minimum de zile calendaristice, în anul anterior nu tmuncește de loc in cooperativa agricolă de producție. Chiar dacă nu ar fi trecut o perioadă mai mare de 6 luni, de la ultima zi lucrată in C.A.P. pînă la data ivirii invalidității, nu putea ă beneficieze de pensia de invaliditate. In ceea ce privește operativitatea rezolvării dosarului de pensionare, vă comunicăm că dosarul a intrat la Filiala Casei de pensii la 4 august 1971 și la prima ședință a comitetului filialei (22 august) s-a emis decizia nr. 6.064,prin care se respinge cererea de pensionare de invaliditate. Decizia a fost trimisă cooperativei agricole de producție, pentru a fi înaintată cooperatoarei Ileana Bobonici la data de 12 septembrie, odată cu borderourile de plată pe această lună. Semnează Traian Hălmăgean, președinte. Condiții pentru pensionare TELEVIZIUNE DUMINICA, 26 SEPTEMBRIE 8,30, Sport și sănătate. 9,00, Matineu duminical pentru copii. 10,00, Viața satului. 11,15, Albumul compozitorilor români — Gherase Dendrino. 12,00, De strajă patriei. 12,30, Emisiune in limba maghiară. 14,00, Fotbal , Steaua — F.C. Argeș (Divizia A). Transmisiune de la Stadionul Republicii, directă 15,50, Polo pe apă : România—S.U.A. și România—Italia. (înregistrări de la Hvar): 10,20, Box : Finalele turneului internațional de la Ostrava (aspecte înregistrate). 16,45, Postmeridian — Magazin. 18,10, Film serial pentru tineret — „Planeta giganților“ 19,00, Vetre folclorice : Bistrița-Năsăud. 19,20, 1001 de seri. 19,30. Telejurnalul de seară. 20,00. Reportajul săptămânii. Pe locul viitoarelor orașe. 20,20. Film artistic: Asasinul din cartea de telefon. 21,50, „Zi-le d-alea, de-ale noastre”. Emisiune de varietăți muzicale de Alex. Bocăneț. 22,45, Telejurnalul de noapte — Sport. LUNI, 27 SEPTEMBRIE 18,00, Deschiderea emisiunii. Muzică populară interpretată la cimpoi și la țambal. 18,15, Ecranul. Emisiune de informație și critică cinematografică. 18,45, Stop cadru. 19,15, Publicitate. 19,20, 1.001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10, Te laud, te apăr și te cint. Emisiune literar-muzicală. Versuri ale poeților contemporani închinate patriei și coruri patriotice din creația ultimilor ani. 20,40, Roman foileton: „Aghiontul excelenței sale“ (III). 21.20, Prim-plan — Alexandru Popescu — primarul municipiului Pitești. 21,50, Parada vedetelor — Juliette Greco și Sergio Endrigo. 22.20, Din țările socialiste. 22.35, Telejurnalul de noapte. MARȚI. 28 SEPTEMBRIE 18.00, Deschiderea emisiunii — Emisiune literară. 18,15, Brățara de aur — emisiune-concurs pe meserii realizată de Redacția TV pentru tineret în colaborare cu C.C. U.T.C. (semifinala). 19,15, Publiciartate. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Reflector. 20,15, Momente din istoria teatrului. Richard al III-lea de William Shakespeare. 22,40, Cincisprezece minute cu Amalia Rodriguez. 22,55, Oameni și fapte. 23,10, Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 16,40, Deschiderea emisiunii i Fotbal : Spartak Trnava — Dinamo București (Meci retur in Cupa campionilor europeni). Transmisiune directă de la Trnava. In pauză : Polo pe apă : România—U.R.S.S și România—R.F.G. (aspecte Înregistrate de la Hvar): 18,30, Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de prof. dr. Sorin Stati. 18,50, Confruntări — Responsabilitatea individuală în sistemul conducerii colective 19,10, Tragerea Pronoexpres. 19,20 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Ancheta TV. 20,40, Telecinemateca : Declinul familiei Amberson — premieră pe țară. 22,15 Teleglob : Imagini din R.P. Chineză. 22,35, Refrene fără vîrstă. 22,50, Telejurnalul de noapte. JOI, 30 SEPTEMBRIE 14,55, Deschiderea emisiunii — Fotbal : Rapid — A.C. Napoli (Meci retur în Cupa U.E.F.A.) — transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 16,50, Polo pe apă : România—Ungaria (aspecte înregistrate de la Hvar). 17,30, Emisiune în limba maghiară. 18,30, La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50, Timp și anotimp In agricultură. 19,10, Pentru sănătatea dv. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Reflector. 20,15, Panoramic științific. 20,45, Pagini de umor : Stan și Bran buclucași. 21,25, Cadran internațional. 22,10, Gala interpreților — Maya Plisețkaia. 22,35, Interpretul săptămânii : Gigi Marga. 22,50, Telejurnalul de noapte. VINERI, 1 OCTOMBRIE 18,00, Deschiderea emisiunii. Căminul. 18,50, Lumea copiilor. „Meteor II“. 19,10, Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,00, Cronica politică internă — de Eugen Mândric. 20,15, Muzică ușoară cu formația Cornel Popescu. 20,30, Film artistic : Muntele Tigrului e luat cu asalt — o producție a studiourilor chineze. 22,35 Imagini din R.P. Chineză. 22,45 Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16,15, Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană: 18,00, Bună seara, fete I Bună seara băieți ! 19,15, Publicitate. 19,20, 1001 de seri. 19,30, Telejurnalul de seară. 20,15, Săptămina Tele-enciclopedia. 21,00, internaționala. "21,10, Film serial: Atomiștii — episodul III „Accidentul“. O producție a studiourilor franceze. 22,10, Teledivertisment. 22,50, Telejurnalul de noapte. Sport. 23,10, Seară de romanțe cu Irina Loghin, Angela Buciu, și Pușa Poenaru. în atenția cumpărătorilor de produse petroliere La articolul publicitar „Adrese utile“, publicat în numărul de ieri al ziarului nostru facem precizarea că „livrarea petrolului și motorinei în municipiul Timișoara se face și la domiciliu pentru cantități de minimum 50 litri, contra unei taxe de 0,30 lei litru. Cursuri de perfecționare școlară Universitatea populară Timișoara face înscrieri pînă la 5 octombrie a.c. la cursurile de PERFECȚIONARE ȘCOLARA : — matematică, — fizică, — chimie, — biologie, — istoria României, — limba latină, — anatomie, — geografie, — economie politică, — logică, — elemente de filozofie și socialism științific, — limba și literatura română, — limba și literatura maghiară, — limba și literatura sârbă, — limba și literatura germană, — limba și literatura rusă, PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT ȘI ADMITERE IN INVATAMANTUL SUPERIOR. Informații la secretariatul U.P.T., Piața Vasile Roaită nr. 3, camera 30, tel. 3.06.42 (884/a) I DRAPELUL ROȘU-8.305 contraste cotidiene ; Nu — speculei! Organele de miliție au organizat, într-una din zilele trecute, un control pentru depistarea celor care se ocupă cu specula. Pe una din străzile Timișoarei a fost prinsă asupra faptului, Ana Toderaș, care îți recruta cumpărătorii penttre diverse obiecte. După scurte timp ți-a prezentat ți cartea de vizită: 20 de umbrele de damă, 50 bluze din fire sintetice, 20 de pardesie etc. Valoarea totală: y circa ÎS.000 lei ! Obiectele au fost confiscate, iar speculanta a fost trimisă în fața instanțelor de judecată , ca să știe că banii nu poti fi cistigați decit prin muncă cin .1 sută ! ■ Burlanul sobei buclucașe! La locuința cetățeanului Ioan Ciocan din comuna Margina, satul Coșevița, nr. 2, a izbucnit, un incendiu. Cauza ? Supraîncălzirea sobei și a burlanului său scos — , fără nici o măsură de protecție , și prevenire a incendiilor — prin acoperisul din carton gudronat al bucătăriei de vară. Urmarea ? Bu nuri materiale, intre care haine si , o casă din lemn, în valoare de circa. 7.000 lei, transformate in scrum. Și toate acestea datorită nu atît de mult unei sobe bucluroase, ci mai ales ignorării celor mai elementare norme de prevenire a incendiilor. Inițiativă a I.T.T. ] E un fapt cunoscut la Timișoara, dimineața, în orele premergătoare începerii schimbului I, * mijloacele de transport în comun sunt intens solicitate. Pentru de bun augin! "... ■" a înlătura efectele „spectaculoase“, * specifice acestui interval de timp, 1 conducerea I.T.T. a luat o iniția *tivă care reține atenția : începînd * de luni, 27 septembrie, pe liniile 2 * și 6 vor circula cîteva garnituri 1 formate din cîte 3 vagoane, la care primul, trenul motor, deser *vește numai publicul cu legitimații de călătorie (abonamente permanente). Măsura, care privește circulația între orele 5—8 dimineața, are caracter experimental și se anunță încă de pe acum * Călători „uituci“ j — Biletele la control I Călătorul. — un anumit soi de y călător, certat cu cinstea, cu regulile vieții sociale — se caută , prin portmoneu, prin buzunare, răsucește pînă și căptușeala pălăgriei ca pe urmă să exclame ino cent: l-am pierdut! Scena: aceasta, jucată cu abilitate, țintește spre y o „înțelegere“ cu conductorul, spre înmuierea sufletului său. Indeo-, ysebi, călătorii de cursă scurtă „ui ■tă“ să-și mai scoată bilete și așa ’ se face ca într-o singură lună (luna august) organele de control ale * Regionalei de căi ferate să fi sur- ’ prins 1.454 călători fără bilete. * Ioan Bojoacă din Banloc, Petru Stanomir din Varia, loan Chiri *lău din Teremia Mare sînt cîțiva * din cei identificați și penalizați * conform legilor în vigoare. De * multe ori, clandestinii nu suportă * numai penalizări, dar pierd și * cursa. E un element în plus care * trebuie să le dea de gîndit. Vor înspica paiele? La intrarea în Deta, dinspre Timișoara, de o parte și de alta ai șoselei, se înșiruie mări grămezi cu i baloți de paie. Firesc, locul lor de depozitare nu ar trebui să fie aici, ci in apropierea sectorului g Zootehnic al cooperativei agricole y C din Opatița. O parte din grămezi ar fi J Jyj < t * < sînt împrăștiate și se degradează y < pe zi ce trece. In plus, cauzează y. și risipă de pămînt, terenul ocu- y < pat neputînd fi pregătit pentru ymsămînțare, o dată cu tratatele y. din jur. Să fi uitat oare conduce ierea cooperativei agricole din Opaitița unde i-au rămas paiele ! Sau y. poate le-a lăsat, cu speranța că i -1 rămase pe tarla vor . înspica din nou la anu ? Măcar să ne spună să I v Știm la care ipoteză ne putem o- I < pri y i V