Drapelul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 8336-8360)
1971-11-26 / nr. 8357
Anul XXVIII nr. 8.357 >■ Vineri, 26 noiembrie 1971 6 pagini, 30 bani TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN MIJLOCUL STUDENȚILOR ȘI CADRELOR DIDACTICE DIN TIMIȘOARA . Joi după-amiază, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită de lucru la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timișoara. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Mihai Tolescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., și Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Prezența secretarului general al partidului în mijlocul studenților și cadrelor didactice universitare din Timișoara constituie o nouă elocventă expresie a grijii și presimuirii statornice de care se bucura din partea conducerii partidului și statului, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, învățămîntul superior din țara noastră, căruia îi revine un rol tot mai important in opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Asemeni altor centre universitare din țară, și în Timișoara invățămîntul superior a cunoscut importante înnoiri, atît sub aspectul bazei sale materiale, cît și al conținutului. Noile pavilioane de învățămint puse la dispoziția studenților, laboratoarele didactice și de cercetare, modernele instalații, utilaje și aparate științifice cu care au fost dotate cele patru institute de învățămint superior din localitate au determinat o și mai pronunțată conturare a Timișoarei ca una din cele mai dezvoltate și moderne dintre cetățile universitare ale României socialiste. Cei aproximativ 14.000 de studenți timișoreni au început actualul an de învățămint intr-un climat de puternică efervescență creatoare, generat de măsurile propuse de secretarul general al partidului pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice și cultural-educative, în vederea unei mai strînse legături a învățămîntului cu producția, activitatea de cercetare, cu viața. Programul Partidului Comunist Român adoptat de Plenara Comitetului Central din noiembrie 1971 a întrunit adeziunea entuziastă a tineretului studios, a întregului corp didactic din învățămîntul superior care, asemeni ,tuturor timișorean, oamenilor muncii din țara noastră — români, maghiari, germani și de alte naționalități — acționează neabătut pentru traducerea lui in viață. Tovarășul Nicolae Ceaușescu sosește la Facultatea de mecanică a Institutului Politehnic. Este întîmpinat de prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului, de cadre didactice și un mare număr de studenți. De pretutindeni răsună ovații și uraie, se scandează „Ceaușescu-P.C.R.“. Studente îmbrăcate în costume naționale oferă buchete de flori. Gazdele își exprimă astfel bucuria de a avea in mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului și statului. Această școală politehnică românească a împlinit recent 50 de ani de existență, acum o jumătate de veac, tinăra școală de ingineri din Timișoara a făcut primii pași cu numai 89 de studenți, 15 cadre didactice și două secții de specializare. Institutul de astăzi are cinci facultăți — mecanică, electrotehnică, construcții, chimie industrială, mecanică agricolă — cu 23 de secții, și cu un număr de aproape 6.000 de studenți și 530 cadre didactice. Este semnificativ de arătat că, pînâ in anul 1944, vechea școală politehnică timișoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenților actualului institut intr-un singur an. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat că, in ultimii ani, au luat ființă noi secții de mare importanță pentru economia națională : calculatoare, căi ferate, drumuri și poduri, îmbunătățiri funciare, electrotehnică aplicată și arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultății de mecanică, ridicat curînd. Aici a fost organizată de o expoziție de lucrări științifice (Continuare în pag. a Il-a) , realizată de cadre didactice și studenți în colaborare cu diferite întreprinderi industriale din țară — intitulată „Cercetarea științifică in slujba producției“, unele colaborări pe Se exemplifică bază de contracte și convenții cu Uzinele con Studenții Institutului politehnic ..Traian Vuia“ au făcut o deosebit de călduroasă primire iubitului nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La Facultatea de mecanică, studente îmbrăcate in frumoase costume naționale oferă înaltului oaspete buchete de fiori Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărind explicațiile prof. dr. docent ing. Ion Anton, privind cercetările care se fac in cadrul laboratorului de mașini hidraulice I 7 1 COMUNICAT COMUN ROMÂNO-IUGOSLAV La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat Republicii Socialiste România, toalvarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie in Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria lunii" s-au întreținut prietenește cu monșicitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcută o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno-iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara intre secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu,și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat : Din partea română, Ion Gheorghe Maurer, tovarășii , membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Emil membru al Comitetului Drăgănescu, Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. P.C.R., Ion Florescu, membru suaspleant al C. C. al P. C. R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Genial Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal publicii Socialiste Federative al ReIugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stanie Dolani, președintele in funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, in condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Molovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb la păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului, care a trecut de la intilnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală intre Republica Socialistă România Republica Socialistă Federativă Insigoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut, au devenit tot mai intense și mai fructuoase !Continuare in pag. a lll-a) Uzina „Electromotor“ ACȚIONĂM CU DĂRUIRE 11 PENTRU OBȚINEREA UNOR PERFORMANTE SUPERIOARE in aceste zile, colectivul uzinei „Electromotor“ din Timișoara a avut deosebita cinste și bucurie de a primi in mijlocul său vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, precum și a celorlalți conducători de partid și de stat români și iugoslavi. Gestul tovărășesc al vizitei, interesul deosebit pentru activitatea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, noștri sunt apreciate cu caldă recunoștință și mindrie de intreg colectivul. S-a învederat din nou faptul major ca asemenea contacte directe — expresie a stilului de muncă al celor doi conducători de partid și de stat — vin să fertilizeze o data mai mult prietenia și frăția dintre popoarele noastre. Este pentru a doua oară în cursul ultimilor doi ani cînd uzina „Electromotor"' se bucură de prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, îndrumările prețioase la fața locului, indicațiile date în diferite alte ocazii de mult iubitul nostru secretar geneneral al partidului, au constituit de fiecare dată un puternic imbold in munca colectivului, care apreciază realismul și forța lor de generalizare. Mă gîndesc între altele la recomandarea tovarășului Nicolae Ceaușescu de a folosi în mai mare măsură capacitatea și inteligența noastră tehnică în scopul producerii în țară a unor mașini și utilaje pe care pina acum nu le-am executat. Apelul adresat tuturor muncitorilor și tehnicienilor, ne-a făcut să întrevedem posibilitatea ca și uzina noastră, pe lângă sarcinile sale specifice în construcția de mașini, să devină un promotor al conceperii de mașini unicate și de utilaje fabricate în serie mică. Cu prilejul recentei vizite, înalții oaspeți au apreciat realizările noastre pe acest tărîm și ne-au întărit convingerea că ne aflăm pe un drum bun. Îndemnul adresat cu acest prilej de tovarășul Nicolae Ceaușescu va constitui un îndreptar prețios in munca de asimilare a unor noi utilaje necesare autoechipării.~"Ne-am și propus ca pe baza unui vast program, pe care îl vom completa mereu cu noi obiective, să realizăm o serie de mașini și instalații necesare perfecționării procesului de producție, mecanizării transportului intern, elaborării a noi produse valoroase și competitive. Am în vedere între altele realizarea unui transportor suspendat in secția de motoare mari, a unui conveier subteran pentru deșeurilor, a unei instalații evacuarea pentru formarea și consolidarea miezurilor magnetice la motoare, a unor mașini de confecționat bobine și multe al- MARIN TAXASE directorul uzinei „Electromotor" (Continuare în pag. a lll-a) ți In baza Programului județean privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere în anii 1971-1975, s-a trecut la construirea complexului avicol pentru găini de la Giroc, iar în vara acestui an ne-am mai organizat o fermă de creștere a puilor de carne la Jebel, precum și un punct tot pentru pui de carne, prin cooperare cu cooperativa agricolă de producție din Mehala. De asemenea, mai dispunem de o fermă vegetală în suprafață de 734 hectare de teren arabil. Toate aceste obiective la un loc formează întreprinderea pentru creșterea și îngrășarea păsărilor de la Giroc. Pot spune că, deși întreprinderea noastră a intrat parțial abia anul acesta in producție, rezultatele sunt mulțumitoare. De la ferma din Jebel, care funcționează din 19 august a.c., s-au livrat peste 21.400 pui, care, la 68 zile au avut o greutate medie de 1,300 kg fier care, rezultat pe care il pot considera bun, deoarece în plan s-a prevăzut, livrarea la o greutate medie de 1,100 kg. Tot de aici, până la 11 decembrie, vom mai preda 14.000 pui, iar pină la sfârșitul anului încă aproximativ 25.000 de bucăți. Dar, la Jebel, capacitatea de producție poate spori încă mult, întrucît, în prezent, din 12 hale sunt populate doar 5; restul nu au încălzire și nu pot fi populate cu pui decit în luna aprilie. Pentru a folosi mai eficient capacitățile de producție s-a trecut la amenajarea tavanelor, ceea ce ne va permite popularea mai grabnică cu pui. Și la hala de la Mehala, cu o capacitate de 25.000 pui, într-o serie, un sistem de creștere la sol, rezultatele de pină acum sunt bune. De aici s-au livrat 19.000 pui, în virstă de 70 zile, la o greutate medie de 1,400 kg. Vreau să subliniez că au fost și exemplare de peste 5 kg fiecare. In momentul de față hala are 26.000 pui pentru carne; deși acest spațiu este de tip vechi, fără instalație de încălzire, noi am introdus pe lingă elevente și două aeroterme, care funcționează cu combustibil special; astfel am asigurat condiții bune de creștere. Dacă la Jebel și Mehala rezultatele sunt mulțumitoare, nu același lucru putem spune despre intrarea în producție a combinatului avicol de la Giroc. Aici, față de o capacitate proiectată, de 84.000 găini ouătoare, în momentul de față avem doar 25.167 capete, în vârstă de 36 săptămâni, deoarece Trustul de construcții industriale Timișoara, a tărăgănat terminarea obiectivelor, nesocotind contractul Încheiat și graficele stabilite. Deși la 30 iunie 1971 constructorul trebuia să ne predea, toate obiectivele complexului avicol, trebuie să spun că mai sunt și acum multe întîrzieri. Și la ora actuală se găsesc neterminate două hale pentru găini, centrala termică, grupul electrogen și filtrele sanitare. Menționez că dacă nu am fi primit sprijinul Biroului Comitetumummmmmumlui județean de partid, stadiul lucrărilor ar fi fost și mai rău. In prezent, datorită faptului că nu este terminată centrala termică avem pierderi mari de producție. Pot considera acest obiectiv ca fiind cel mai important,întrucît dacă nu avem căldură nu se pot ies... ..... pecta parametrii de microclimat și nu vor putea funcționa ventilatoarele mbmic, iar concentrația de bioxid de carbon și amoniac este destul de ridicată și dăunează atît sănătății păsărilor cît și producției. Un singur exemplu cred că este edificator : la 1 ing. DUMITRU APOSTOLESCU directorul întreprinderii intercooperatiste pentru creșterea și îngrășarea păsărilor de la Giroc (Continuare in pas. a IV-a) AM DIN PUTEA SPORI PRODUCȚI SECTORUL AVICOL DACĂ... Zootehnia pe treptele eficientei I TREI ORAȘE TINERE Situate la confluența dintrecondiția rurală și cea urbană, cele trei orașe tinere din cîmpia mănoasă a județului Timiș — Jimbolia, Sînnicolaul-Mare, Deta — reflectă pregnant o serie de idei actuale, atît de fertile in transformarea realității, ea însăși la timpul ei generatoare de gîndire socială modernă. Mai întii și-ntîi cele trei orașe tinere reflectă pregnant ideea potrivit căreia de cuceririle civilizației socialiste trebuie să beneficieze toate județele țării, toate localitățile patriei ca urmare a dezvoltării necontenite și impetuoase, economice și sociale, a României contemporane. Intr-un răstimp istoric scurt, cele trei localități la care ne referim au devenit centre urbane cu certe perspective de dezvoltare. E de la sine înțeles că noua condiție nu a venit de la rine Nici din afară. Nici nu a fost un însemnări de Mircea Șerbănescu simplu act de administrație. Resortul care a determinat saltul de calitate — pe care decizia administrativă numai l-a consemnat — este în primul rând inferior. Jimbolia, spre exemplu, a fost considerată din punct de vedere administrativ cînd localitate rurală, cînd oraș. Faptul este confirmat prin statistică, forțele de muncă efectiv angajate în agricultură cunosc un continuu proces de reducțiune, urmare firească a progresului industrializării și al mecanizării în agricultură. Deși cele trei orașe din cîmpia de vest sunt realmente localități urbane industriale și agrare, ele își datorează în primul rând evoluția factorului industrial. Și Jimbolia, și Sînnicolaul-Mare, și Deta cuprind industrii de interes republican, angajând în linii generale mai bine de jumătate din numărul locuitorilor. Cea mai mare parte a muncitorilor provine dintr-o activitate industrială tradițională, întreprinderi modeste, precar înzestrate alta dată, pe care însă socialismul le-a remodelat tehnic, economic, social, la dimensiuni corespunzătoare. Produselor de tradiție — panelul, placajul, furnirul de la Deta, țiglele și cărămizile de la Jimbolia li s-au adăugat sortimente noi, structurate pe nevoi moderne — încălțămintea, țiglele și cărămizile glazurate de la Jimbolia, cinepa de la Calitatea Sînnicolaul Mare, ș.a.m.d. acestei producții este excelentă, ajungînd să fie apreciată pe multe meridiane ale lumii. Modestele — în aparență — fuioare de cînepă produse la moderna întreprindere pentru prelucrarea tulpinelor de cînepă Sînnicolaul Mare, se exportă din în țări industriale ca Franța, R. F. a Germaniei etc. In toate aceste localități se găsesc, așadar, muncitori industriali „din tată-n fiu“ . (Continuare în pag. a V-a)