Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)

1972-01-15 / nr. 8398

In aceste zile, cind sarcinile și o­­biectivele fixate de Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale s-au cristalizat. In comunele județului au loc adu­nări ale activului comitetelor co­munale de partid In cadrul cărora, factori responsabili, competenți, chibzuiesc asupra modalităților de acțiune, a ordonării problemelor și sarcinilor care se cer rezolvate, stabilesc termene și responsabilități pe oameni. Din dorința de a evi­denția învățămintele oferite de dez­baterile care au avut loc în cadrul activului Comitetului comunal de partid Topolovățu Mare am adresat citeva întrebări tovarășilor Vasile Tudose, secretarul comitetului de partid, și Dionisie Giuchici, prima­rul comunei. — Care au fost factorii care au participat la dez­baterea sarcinilor reieșite din lucră­rile Conferinței și asupra căror obiec­tive s-a insistat cu deosebire ? V. TUDOSE . Ac­tivul comitetului comunal de partid a Întrunit pe Ungă membri ai comitetului, pre­ședinți, ingineri, șefi și brigadieri din cooperativele agricole, cadre de conducere de la S.M.A., I.A.S., din școli, cooperativa de consum, și de la Baza de recepție, secretari ai co­mitetelor de partid și ai organiza­țiilor de bază din unitățile econo­mice și din instituții, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obș­tești, deputați. Cu alte cuvinte ne-am întrunit și am chibzuit îm­preună cu toți cei interesați în dez­voltarea edilitar-gospodărească a comunei, la continua ei înflorire e­­conomică și social-culturală. Deoa­rece învățămintele prilejuite de Conferință erau cunoscute în cea mai mare parte de cei convocați am căutat ca în informarea pe ca­re am prezentat-o activului să su­bliniez caracterul de lucru, deschis, combativ al acestui forum, carac­ter imprimat de recomandările se­cretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, grija deosebită pe care o acordă condu­cerea de partid prosperității comu­nelor, necesității antrenării mase­lor largi de cetățeni la conducerea și rezolvarea problemelor pe care le ridică satul socialist. Toate aces­tea au fost înfățișate în lumina sarcinilor concrete care ne revin nouă, a activităților pe care trebuie să le întreprindem, a modului în care să acționeze comitetul comu­nal de partid, consiliul popular co­munal, organizațiile de partid și cadrele de conducere din unitățile economice și instituții, deputații, toți cetățenii. Pot spune că fiecăru­i sector i s-a acordat atenție, din discuții rezul­­tând critici îndreptățite, propuneri și soluții de lichidare a rămînerilor In urmă, perfecționare a muncii și în mod special a stilului și meto­delor organizației comunale de partid chemate să-și exercite rolul de conducător politic asupra între­gii vieți economice și sociale a lo­calității. Aspectele cel mai mult vi­zate privesc pregătirea și desfășu­rarea în cele mai bune condiții a adunărilor pentru dări de seamă în cooperativele agricole de producție, intensificarea acțiunilor politice in sprijinul încheierii unor contracte mobilizatoare cu statul de către co­operativele agricole și de gospodă­riile individuale și realizarea rit­mică a acestor contracte, declanșa­rea unor importante lucrări de hi­droameliorații, acordarea unei a­­tenții sporite dezvoltării edilitar­­gospodărești a comunei, atragerea într-o mai mare măsură a intelec­tualilor la viața spirituală a satu­lui. —- Ați prezentat activului un pro­iect de plan de măsuri care a fost îmbunătățit in timpul discuțiilor, concretizat. Aprobat, acesta a de­venit un program de acțiune pen­tru organizația comunală de partid și consiliul popular, pentru toate colectivele de muncă. Am dori to­tuși să vă referiți la unele direcții și obiective mai importante prevă­zute în acest program. D. GIUCHICI: O primă direcție se referă la creșterea răspunderilor și a contribuției efective a comi­tetului comunal de partid și a con­­­siliului popular, pe tărim economic și edilitar-gospodăresc. In această ordine de idei s-au prevăzut sar­cini și obligații legate de asigura­rea conducerii unitare a activității productive, de folosire judicioasă a pămîntului, a condițiilor și re­zervelor naturale de care dispune fiecare unitate, localitatea în an­samblul ei. In scopul creșterii po­tențialului productiv și folosirii de­pline a pămîntului ne-am propus ca în acest an să efectuăm, cu par­ticiparea tuturor cetățenilor, lu­crări de irigații pe 200 hectare și de desecări cu un volum total de 6.000 mc, să efectuăm lucrări de combatere a eroziunii solului pe 300 hectare. In direcția sporirii con­tribuției comunei la realizarea fon­dului central de produse agroali­­mentare vom sprijini organele con­tractuale și vom lămuri pe cetățeni pentru ca din gospodăriile indivi­duale să se contracteze 55 tone car­ne de porc, 66 tone carne bovine, 3 tone carne ovine, 525 hl lapte, 150.000 ouă, 1,6 tone lină și alte produse agroalimentare. Pentru realizarea acestor sarcini vom a­­corda un sprijin mai mare ca pînă acum asigurării materialului nece­sar și în special purcei, îngrijirii pajiștilor și pășunilor, bazei fura­jere. Din planul de măsuri nu lip­sesc obligații și răspunderi privind investițiile, generalizarea aplicării acordului global în toate coopera­tivele agricole de producție, îm­bunătățirea activității de prestare de servicii către populație. — In timpul discuțiilor ca și in planul de măsuri elaborat, proble­mele legate de perfecționarea schi­ței de sistematizare a localității, delimitarea vetrei fiecărui sat, res­pectarea disciplinei in construcții, folosirea judicioasă a terenului des­tinat diferitelor obiective economi­ce și sociale au ocupat un loc a­­parte. La ce obiective mai impor­tante v-ați gîndit, pentru acest an, pentru întreaga perioadă a actua­lului cincinal ? — In mare pot afirma că in cincinalul 1971—1975 se va con­tura centrul civic al comunei și vom trece la construirea de locu­ințe proprietate personală cu două nivele. Ne-am propus terminarea localului școlii din Șuștra, con­struirea sediului trativ, a sediului politico-adminis­­muliției și unui cămin cultural, alimentarea­­ cu apă a satului Topolovățu Mare, co­ntruirea unei centrale termice care să asigure încălzirea princi­palelor sedii ale întreprinderilor și Instituțiilor. Ne-am mai propus pietruirea drumului Topolovăț— Cralovăț, îmbunătățirea rețelei de alimentare cu apă a satelor Ictar- Budinț, Iosifalău, Șuștra, Topole­­a­vățu Mic și Cralovăț, construirea 1.500 m­p trotuare, executarea unor lucrări de înfrumusețare a căror valoare va depăși 70.000 lei anual. Legat de lărgirea rețelei comerciale am hotărit ca încă în a­cest an să terminăm magazinele universale din Cralovăț și Bresto­­văț și să trecem la unui restaurant modern construirea in cen­trul de comună. Avem, după cum se vede, obiective mobilizatoare. Sîntem convinși că ele vor fi ma­terializate, bazindu-ne pe hărnicia și priceperea cetățenilor, pe dorin­ța lor arzătoare de a pune cu toții umărul la prosperitatea lo­calității in care trăiesc și mun­cesc. — Am înțeles că atit în discu­țiile avute cu diverse categorii de cetățeni, pe unități și institu­ții, pe circumscripții electorale, cu alte prilejuri, ca și în plenul activului comitetului comunal de partid, oamenii au venit cu pro­puneri și soluții pentru r­eușita aplicării in viață a sarcinilor iz­­vorîte din documentele Conferin­ței secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale. Ar fi util să vă referiți la cițiva dintre aceștia, la sensul propunerilor și sugesti­ilor lor. V. TUDOSE : Aș putea afirma că toți cetățenii — membri și ne­membri de partid — cu care am le­gat ceste discuții în a­­zile și-au exprimat adeziu­nea deplină față de programul ini­țiat de conduce­rea partidului pri­vind dezvoltarea edilitar — gospodă­rească a comune­lor, angajîndu­se la înfăptuirea lui. Am reținut propuneri inte­e­­sante, cu aplicabilitate practică și imediată în sensul creșterii pro­ducției agricole vegetale și ani­male, al unei mai bune gospodă­riri a localității, al ridicării ei la nivelul cerințelor impuse de eta­pa pe care o parcurge țara noas­tră. Propuneri de­ această natură aparțin tovarășilor Ion Josu, pre­­ședintele cooperativei agricole din Topolovățu Mare, Stetozar Miu­­tin, președintele cooperativei a­gricole din Cralovăț, Mircea Mi­­lincu, brigadier la cooperativa a­­gricolă din Ictar-Budinț, Ion Boț, președintele cooperativei de con­sum, Alexandru Bagoși, secretarul organizației de bază de la terito­­riul­ administrativ, Maria Belințan, președinta comitetului comunal al femeilor, Gheorghe Botezatu, șeful postului de miliție etc. Fie­care a venit cu sugestii și s-a an­gajat să-și aducă contribuția la aplicarea î­n viață a amplului pro­gram de înflorire a comunelor, a întregii noastre patrii. Este un an­gajament izvorît din adîncul con­științei, un angajament comunist. Discuție consemnată de ION ULARU DUPĂ DISCUȚIA cu activul Comitetul comunal de partid a trecut cu eforturi sporite la lucru O soluție care stîrnește optimism (Urmată din pag. 1) 160 brațe de muncă, îndeosebi fe­mei de vîrstă mai tînără, cu ex­periență în legumicultură. Acum, în cadrul învățămîntului agri­col de masă, urmărim atent ridicarea nivelului profesional al acestora, strîns legat de specificul activi­tății în salarii. In curînd, va avea loc adunarea generală care va stabili retribui­rea, pe bază de acord global, și în legumicultură. Vom încheia cu fiecare cooperator angajamente concrete, pe formulare tip. Faptul că fiecare va ști din capul jocului ce îndatoriri are și ce cîștig va putea realiza prin munca depusă constituie de pe acum un puternic stimulent de participare la lucru. De fapt, nu numai inginerul-șef, ci și ceilalți cu care am discutat îndelung — Gheorghe Vlasi, se­cretarul comitetului comunal de partid, Ionel Duma, președintele cooperativei agricole, ing. Viorica Ilie și ing. Iulian Popescu, șefii celor două ferme din cadrul com­plexului, ca și numeroși coopera­tori — și-au manifestat deschis optimismul pentru soluția adoptată tn gospodărirea salariilor. Și, ceea ce este mai îmbucurător, acest optimism nu se rezumă doar la vorbe, ci are de pe acum un în­semnat suport faptic. Dacă în anul trecut, începînd din iarnă chiar, lucrările din solarii erau în întîrziere comparativ cu mereu cele­lalte complexe din județ, acum Boldurul deține un vizibil avans, atât sub raport cantitativ calitativ al lucrărilor. Acum, cit și cu sprijinul secției de mecanizare conduse de Ion Ciucure, se conti­nuă fertilizarea cu îngrășăminte chimice și discuirea. (Acțiunea se cere insă mai mult intensificată). Dar se știe că alături de buna ■ pregătire a terenului, la demara­rea timpurie a culturilor un rol de bază îl are asigurarea răsadu­lui. In sera înmulțitor, de un hec­tar aproape, întregul spațiu este acoperit de ghivece nutritive din folii de polietilenă recuperate, ghi­vece umplute proaspăt, așteptînd din zi în zi sămînța. — De mîine (la Boldur am fost în 12 ianuarie), începem semăna­tul la varza timpurie. Semănăm „la fir“, direct în ghivece, mod exclude repicatul, care acest soli­cită, de obicei, multă forță de muncă. In microclimatul din seră, plantele se dezvoltă mai rapid și mai viguros decit în răsadnițe, conchide ing. Viorica Ilie. Și tot în scopul creșterii efi­cienței culturii în salariile de la Boldur, în cadrul discuțiilor avute la comitetul comunal de partid, la cooperativa agricolă s-au con­turat citeva doleanțe care merită luate în considerare. In find, se așteaptă un sprijin primul mai susținut din partea întreprinderii de producere, valorificare și in­dustrializare a legumelor și fruc­telor pentru asigurarea operativă a semințelor solicitate (cantitativ și calitativ), și, mai ales, din partea întreprinderii județene de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură - cu folii de polietilenă, ierbicide, insecto-fungi­­cide și altele care, deocamdată, lipsesc aproape cu desăvîrșire din stocul complexului. Și încă o pro­punere merituoasă, din­­ partea in­­ginerului-șef i intrucît numai din primul ciclu de producție al so­lariilor de la Boldur vor rezulta mult peste 1.000 tone de marfă, o bună parte pentru export, ar fi deosebit de utilă înființarea unui punct de preluare și încărcare în stația C.F.R. Boldur sau Jabăr, aflate doar la 2-3 km depărtare, ceea ce ar scurta de 5-6 ori, și chiar mai mult, distanța față de locurile unde s-a preluat marfa anul trecut. PENTRU 15 IANUARIE : Vre­mea rămîne rece și geroasă noaptea. Cerul va fi variabil, temporar noros ziua, și senin noaptea. Izolat, în munți vor că­dea ninsori temporare. Vîntul va sufla moderat, cu unele in­tensificări locale din est și sud­­est. Temperatura staționară : minimele noaptea vor fi cuprin­se între minus 6 și minus 10 gra­de, iar ziua maximele între mi­nus 2 și plus 2 grade. Local, di­mineața se va semnala ceață. PENTRU 16 și 17 IANUARIE : Vreme la început rece, apoi ia încălzire treptată. Cerul se va înnoura treptat și local vor că­dea precipitații sub formă de ninsoare și lapoviță. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme friguroasă, cu cerul temporar noros ziua, cînd se vor semnala și ninsori tem­porare. Industria textilă Lugoj , unul­tivitate cu care a fost dotată fa­brica, priza ce se folosește la remarat, din noile utilaje de mare produc­­este și mașina de tuns (Foto : E. ROBICSEK) ȘTIINȚELE SOCIALE, însușite în mod creator DE CĂTRE ELEVI Cadrele didactice au înțeles În­că din primele zile ale noului an școlar de invățămint că în școală se verifică și se clădește conștiința revoluționară, patriotismul socialist al tineretului. Integrați in ampla acțiune de transpunere în viață a programului de îmbunătățire a ac­tivității politico-ideologice, de edu­care marxist-leninistă a tuturor ce­lor ce muncesc, avem datoria de a canaliza efortul conștient al elevi­lor spre intensificarea studierii i­­deologiei partidului nostru. In cadrul acțiunii educative școlii, științele sociale ocupă un loc­­ deosebit. Sistemul unitar de preda­re a acestora urmărește cunoaște­rea și aprofundarea problemelor actuale ale construcției socialiste, a principiilor care stau la baza politicii partidului și statului nos­tru. Spiritul realist și creator, care a­­sigură consecvența marxist-leninis­­tă a acestei politici, trebuie însușit de către elevi în așa fel incit cu­noștințele predate să devină con­vingeri revoluționare temeinice și să le permită elevilor după absol­vire o eficientă integrare socială. Desigur, e important ca elevii să fie conștienți și de faptul că ei vor avea de susținut, încă din acest an, la bacalaureat, un examen oral la alegere, din una din științele socia­le. A reduce însă efortul instructiv­­educativ numai la această perspec­tivă, ar însemna să scăpăm din ve­dere sensul profund al studiului științelor sociale in școală. Prezen­ța lor in program urmărește un o­­biectiv mult mai larg, acela ca fie­care elev să-și cunoască îndatoriri­le cetățenești. Metodele pe care le folosim In predare trebuie să urmărească toc­mai aceste imperative ale educației comuniste. Participarea activă elevilor la fiecare lecție este posi­a­bilă mai cu seamă dacă depășim litera manualelor. Consider că este important să transmitem elevilor însemnătatea pe care o are studiul documentelor de partid, cuvîntările secretarului general al partidului. Pentru a-i obișnui pe elevi cu citi­rea ziarelor, la liceul nostru s-au luat măsuri, cu sprijinul organiza­ției U.T.C., pentru a fi abonați la „Scînteia tineretului“,, „Tînărul le­ninist“ și la alte ziare și reviste. Presa poate deveni, după ce ni acordăm elevilor îndrumările nece­sare, și o permanentă sursă de a­­profundare a noțiunilor însușite în școală. Prin participarea la dis­cuțiile și dezbaterile organizate pe marginea materialelor publicate în ziare, s-a vorbit nu numai despre unele evenimente la ordinea zilei, cum au fost cele privind lupta de eliberare a unor popoare din Afri­ca, ori lupta antiimperialistă, pen­tru apărarea suveranității naționa­le, a popoarelor din America de Sud — ci și despre unele aspecte mai generale, despre legile de dez­voltare socială, pe care elevii le-au cunoscut într-o bună măsură și de la orele de predare. In felul acesta, se dezvoltă capa­citatea de analiză și sinteză, dar și spiritul militant, combativ, discer­­nămîntul critic al tinerilor, se ci­zelează limbajul lor logic. Mențio­nez, de asemenea, că în ultima pe­rioadă la liceul nostru au fost dez­bătute și alte teme, pe marginea cărora elevii au putut să-și însu­șească unele cunoștințe importante privind formarea concepției lor despre viață. Așa a fost, de pildă, discuția despre adevărul științific cu privire la religie, ori aceea des­pre afirmarea țării noastre pe are­na internațională, ultima ținută la anul III. Cu acest prilej, elevilor le-au fost prezentate reviste, foto­montaje, reproduceri fotografice. De un interes deosebit și o largă participare s-a bucurat expunerea „Rolul P.C.R. în edificarea societă­ții socialiste multilateral dezvoltate în România“. De curînd, a luat ființă și în li­ceul nostru un cabinet de studiere a științelor sociale, înzestrat cu ma­teriale documentare și cu un mare număr de cărți, ziare și reviste. Pe această cale reușim ca bibliografia recomandată să poată fi ușor par­cursă de către elevi. De asemenea, cabinetul ne folosește și în predare. La predarea temei despre începu­turile răspîndirii marxismului in țara noastră, faptul că le-am putut prezenta elevilor un original număr din „Familia“ In care acel era inserată biografia lui Marx, îm­preună cu portretul acestuia, pre­cum și exemplare din revistele „Bluze albastre“, „Reporter“ și al­tele, îndrumate de partid, din anii luptei ilegale, a mărit Interesul pentru însușirea problemelor pre­date. Se cuvine să amintesc că este ne­cesar să Îmbinăm predarea cu in­vitarea unor activiști de partid, în cadrul unor întilniri educative cu elevii. Astfel, întîlnirile lor cu to­varășul Ion Banu, secretar al orga­nizației de partid de la fabrica Azur, a fost un prilej pentru o dis­cuție despre satisfacțiile muncii productive, despre perspectivele pe care munca într-o unitate Indus­trială le asigură tineretului nostru. Despre importanța predării acestui obiect de studiu s-a discutat și in consiliul pedagogic în cadrul căruia directorul școlii, ing. P. Nichita, a prezentat o analiză. Fără îndoială, întîmpinăm încă din partea unor elevi unele greu­tăți. Cu­iva se mai tem că un com­portament activ și complex la stu­diul științelor sociale le-ar dimi­nua timpul pentru studiul celorlal­te materii. Trebuie să subliniez că practica infirmă o astfel de moti­vare. Folosirea rațională a timpului, precum și angajarea permanentă in viața colectivă a școlii, sunt căile prin care elevii pot integra ușor studierea științelor sociale în preo­cupările lor generale. De altfel, este în interesul lor să-și dezvolte cercul de cunoștințe cu convingeri pe baza cărora, după absolvire, vor putea să beneficieze din plin, exercitindu-și cu un maxim randa­ment răspunderile ce le vor reveni acolo unde vor fi chemați să lu­creze. prof. GHEORGHE ȘORA Liceul industrial de construcții civile Timișoara TELEVIZIUNE SIMBATA: 15 IANUARIE 16,30 Emisiune în limba ger­mană. 18,00 Ritm, tinerețe, dans. 19,00 Rîul, ramul... Emisiune de versuri. 19,15 Publicitate. 19,20 1.001 de seri: „Aventurile lui Bobo“. 19,30 Telejurnalul de sea­ră. 20,00 Săptămîna internațio­nală. 20,10 Tele­ enciclopedia. 20,50 Film serial : „Invadatorii“ (IX): 21,40 Medalion Mihaela Mi­­hai. 22,05 Telejurnalul de noap­te. 22,15 Campionatele europene de patinaj artistic : Proba indi­viduală feminină. Transmisiune de la Göteborg. 23,20 Seară de romanțe cu Ioana Radu (Urmare din pag. I)­zenta un nou prilej de afirmare a eficienței conducerii colective, de creștere a prestigiului produselor timișene purtînd marca „LEU“. Ing FRANCISC BOROȘ, direc­torul întreprinderii „Mondial“ din Lugoj : Răspunzînd la întrebări voi spu­ne, din capul locului că — deși în 1971 am realizat cu două luni mai devreme planul de producție glo­bală și marfă -- există încă posibi­lități de sporire a producției mate­rialelor de construcții. De aici și creșterea cu peste 10 la sută planului de cărămizi pe 1972. De- a­vansul obținut ne-a permis să pregătim temeinic producția pe a­­cest an. Problema numărul unu este, deci ce măsuri trebuie lua­te pentru ca această sarcină de creștere a producției fizice să se realizeze în condiții de eficiență maximă. Evident, pentru a atinge acest scop este necesar să muncim foarte bine, să respectăm cu stric­tețe planurile de măsuri întocmite în acest scop, să insuflam tuturor salariaților ideea că nu se pot considera mulțumiți producînd mult, dacă rezultatele muncii nu se oglindesc și în creșterea efici­enței economice. Realizările obți­nute pînă în prezent, concretizate în primul rind in reducerea sub­stanțială a rebuturilor, sunt cheză­șia rezolvării cu bine a acestor sarcini superioare calitativ. La a­­cest început de an, noi am concre­tizat o serie de măsuri menite să asigure creșterea continuă a cali­tății muncii noastre. Am în vedere in primul rind, acțiunile de auto­­utilaje, care vor duce la îmbună­tățirea fluxului de producție și calității producției. Mecanizarea a­ a­limentării secției de prefabricate din beton cu agregate ceramice, schimbarea radicală a transportu­lui intern intr-o secție nouă de fasonare-uscare — sunt doar două exemple din planul de acțiuni sta­bilit în vederea creșterii producti­vității muncii, reducerii pierderilor tehnologice. Rezultatele din perioada urmă­toare vor fi in măsură să ateste seriozitatea și competența cu care înțelegem să milităm pentru spo­rirea producției materialelor de construcții. In concluzie, aș vrea să spun că, in întreaga noas­tră întreprindere există o unani­mă hotărire de a face totul pentru a răspunde corespunzător cerințe­lor formulate de constructorii ti­­mișeni și cei din alte județe. Ing. TIBERIU SERAFIN, direc­­tul întreprinderii de industrie lo­cală „Extraceram“ din Timișoara. Anul 1971, deși a fost încheiat cu realizări bune la toți indicatorii de plan, nu a satisfăcut integral ce­rințele constructorilor și ale popu­lației de materiale mai multe și intr-o gamă mai bogată. Anali­­zînd critic această situație, colec­tivul nostru a ajuns la concluzia că există posibilități pentru spori­rea producției materialelor de con­strucții. Astfel, în sectorul extrac­tiv, unde am fost deficitari la pro­dusele de carieră și balastieră, vom spori producția prin valorificarea mai­­ bună a rezervelor de­ bazalt de la Șanovița și a balastului din albia rîului Timiș in zona Chiză­­tău — Lugoj. In acest scop, vom realiza din credite bancare o nouă stație de concasare la Șanovița, cu o capacitate anuală de 150.000 to­ne piatră spartă, concomitent cu mecanizarea unor operații de fo­rare din cariera de piatră. Iden­tificind noi rezerve de balast în zona amintită vom intensifica ex­tragerea de balast și nisip, meca­­nizînd în același timp și operați­ile de încărcare. De asemenea, în zona Chizâtău, vom realiza o nouă stație de balast și nisip sortat și spălat. In sectorul ceramic — prefabri­cate beton, am înregistrat, în 1971, pierderi de producție la cărămizi, tocmai din cauza nefolosirii în tot cursul anului a capacităților de producție; acestei carențe i s-a adăugat funcționarea sub capaci­tatea proiectată a instalației auto­mate de la unitatea de prefabri­cate din beton. Iată de ce, în a­­cest an, vom realiza un remont mai bun al utilajelor fabricii de cărămizi. Practic, prin îmbunătă­țirea indicelui de uscare și ardere la uscătorii și cuptoare ne-am pro­pus să realizăm, față de 1971, un spor de producție de peste 1,5 mi­lioane cărămizi. Folosind mai ju­dicios capacitatea fabricii de te­racote vom realiza, pe lângă cahle, sobe electrice de încălzit, elemente ceramice de placare, produse re­fractare silico-argiloase. Aș mai vrea să adaug că unitatea de pre­fabricate va sprijini producția de cărămizi, prin realizarea unor can­tități mai mari de blocuri — înlo­cuitori de cărămizi, diversificîn­­du-și și gama sortimentală in func­ție de cerințele consumatorilor. Indicațiile Biroului Comitetului județean de partid de a se dez­volta rapid producția materialelor de construcții, pentru a acoperi integral necesitățile șantierelor și populației, au găsit — și in 1972 — un ecou favorabil in marea masă a producătorilor timișeni. Studiile și analizele efectuate in cele două întreprinderi republicane, cit și în cea din rețeaua industriei locale au relevat, de la bun început, că există mari rezerve și posibilități de sporire a producției. Pentru a­­tingerea obiectivelor propuse im­portant este ca pretutindeni să se acționeze cu perseverență. Orga­nizațiile de partid, comitetele oa­menilor muncii din aceste impor­tante unități ale economiei timi­șene trebuie să facă totul pentru înlăturarea deficiențelor, să pună în mișcare toate pîrghiile și posi­bilitățile de amplificare a produc­ției materialelor de construcții, in scopul acoperirii cerințelor de pe șantierele noilor investiții și ne­voilor pieței în continuă creștere. PRODUCȚIA MATERIALELOR­­ DE CONSTRUCȚII DRAPELUL ROȘU-8.398 contraste cotidiene O clipă de neatenție Stația C.F.R. Făget. Mulți călă­tori se pregătesc de plecare. Cu grijă și atenție ei se urcă în trenul care pleacă spre Timișoara. Un semnal si locomotiva se pune în mișcare... In clipa următoare, se curmă însă brusc și unui om. Francisc Sedmik viața din Făget a vrut să traverseze linia, prin fața locomotivei. O clipă de neatenție care l-a costat viața. Monologul de la „Prestarea“ In luna iunie 1971, cetățeanul Vasile Trip a făcut o comandă la cooperativa „Prestarea“ din Timi­­șoara, pentru unele lucrări de in­stalație de apă ; a fi plătit un <­­­vans de 700 de lei (dhitanța nr. 06213 din 29 iunie 1971). După întocmirea devizului a aflat pre­țul­­ dublu decit cel anunțat in­formativ. Atunci a renunțat la co­mandă. Nu i s-au restituit însă banii. Șeful atelierului de proiec­tare, ing. Paul Iosif, susține că din avans se vor reține 200 de lei pen­tru proiectul executat. Dar de ce nu a fost instiințat atunci și omul în cauză, care aștepta și el un răs­puns ? De unde se vede că dialo­gul care ar trebui să existe între cooperativa „Prestarea“ și client nu este în fond decât un monolog al celor care răspund de activita­tea cooperativei! După reparația capitală în primăvara anului 1970, I.G.C.L. Lugoj a început reparația capitală la clădirea din strada Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 3. S-a lucrat la acoperiș pen­tru remedieri dar s-a lăsat un cos de fum spart în două, care ame­nință să cada. S-au înlocuit unele jgheaburi și burlane de scurgere, în­să pe timp de ploaie apa se pre­linge pe lingă ele, pe pereți și un balcon. S-a montat o poartă din fier la intrarea în clădire dar ea este „provizorie“. In plus, pavajul in curte nu s-a reparat nici acum, iar în pod au fost lăsate drept „a­­mintire“ țigle sparte și tot gunoiul strîns în acest răstimp. La nenumăratele sesizări ale lo­catarilor, insensibilă, I.G.C.L. Lugoj rămîne Nu răspunde. Este clar deci că „reparația“ trebuie făcută modului de a-și face dato­ria cei de la I.G.C.L. Așteptăm din partea Consiliului popular mu­nicipal Lugoj să ne facă cunoscut cine-i vinovat la I.G.C.L. I Coșmarul continuă Cu aproape șase luni în urmă, la această rubrică consemnam ne­mulțumirea îndreptățită a locata­rilor de la imobilul nr. 2, str. Pa­ris, Timișoara, care, din cauza u­­rustului produs de agregatele fri­gorifice ale O.C.L. Alimentara, instalate la parter, nu mai știu ce-i liniștea. Firesc era ca între timp, conducerea întreprinderii vi­zate să răspundă redacției la sem­nalele critice, comunicînd măsuri­le luate. Dar nu s-a obosit să fa­că acest lucru și nici n-a întreprins nimic pentru înlă­turarea neajunsurilor. Așa se face că locatarii necăjiți se adresează din nou redacției, spunînd că nop­țile lor de coșmar continuă. Și se întreabă­­ pînă cînd ? Atmosferă rece Am intrat recent în două uni­tăți de alimentație publică ale co­operației de consum. La bufetul „Lacto“ din Făget citeva chiftele, un bloc de... gheață care vine să completeze destul de scăzuta temperatură din interior. Vînză­­toarea Iuliana Fărcuțiu tremură alături de puținii cumpărători. Co­lega ei, Maria Țăranu, face ace­lași lucru la braseria din Coșteiu. Teracota e defectă. Nu ne sur­prinde numărul mic de consuma­tori care vin în asemenea unități. Tovarăși responsabili și președinți de cooperative , părăsiți birourile călduțe și veniți în mijlocul con­sumatorilor nemulțumiți de at­mosfera cu care sunt întîmpinați. Atenție la drum Intr-una din serile trecute, cio­banul Aliman Roșea, de la ferma I.A.S. Oloșag, a plecat cu căruța spre Zgribești. Împreună cu el se mai aflau Petru Galban și Maria Roșea. La un moment dat, căruța s-a apropiat de o viroagă pe care A. R. nu a observat-o și a minat caii într-acolo. Vehiculul s-a răs­turnat și a căzut peste căruțaș, ac­­cidentîndu-l mortal. Din fericire, însoțitorii s-au ales numai cu sperietura. Plecînd la drum nu este, deci, de prisos să ne între­băm cum circulăm, chiar dacă o căruță merge cu 3 km l oră . Rubrică redactată de­­ R. VASILIEVICI, A. PAULIAN, C. PETRE ȘI N. PIRVU

Next