Drapelul Roşu, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 8388-8411)
1972-01-15 / nr. 8398
In aceste zile, cind sarcinile și obiectivele fixate de Conferința pe țară a secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale s-au cristalizat. In comunele județului au loc adunări ale activului comitetelor comunale de partid In cadrul cărora, factori responsabili, competenți, chibzuiesc asupra modalităților de acțiune, a ordonării problemelor și sarcinilor care se cer rezolvate, stabilesc termene și responsabilități pe oameni. Din dorința de a evidenția învățămintele oferite de dezbaterile care au avut loc în cadrul activului Comitetului comunal de partid Topolovățu Mare am adresat citeva întrebări tovarășilor Vasile Tudose, secretarul comitetului de partid, și Dionisie Giuchici, primarul comunei. — Care au fost factorii care au participat la dezbaterea sarcinilor reieșite din lucrările Conferinței și asupra căror obiective s-a insistat cu deosebire ? V. TUDOSE . Activul comitetului comunal de partid a Întrunit pe Ungă membri ai comitetului, președinți, ingineri, șefi și brigadieri din cooperativele agricole, cadre de conducere de la S.M.A., I.A.S., din școli, cooperativa de consum, și de la Baza de recepție, secretari ai comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din unitățile economice și din instituții, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, deputați. Cu alte cuvinte ne-am întrunit și am chibzuit împreună cu toți cei interesați în dezvoltarea edilitar-gospodărească a comunei, la continua ei înflorire economică și social-culturală. Deoarece învățămintele prilejuite de Conferință erau cunoscute în cea mai mare parte de cei convocați am căutat ca în informarea pe care am prezentat-o activului să subliniez caracterul de lucru, deschis, combativ al acestui forum, caracter imprimat de recomandările secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, grija deosebită pe care o acordă conducerea de partid prosperității comunelor, necesității antrenării maselor largi de cetățeni la conducerea și rezolvarea problemelor pe care le ridică satul socialist. Toate acestea au fost înfățișate în lumina sarcinilor concrete care ne revin nouă, a activităților pe care trebuie să le întreprindem, a modului în care să acționeze comitetul comunal de partid, consiliul popular comunal, organizațiile de partid și cadrele de conducere din unitățile economice și instituții, deputații, toți cetățenii. Pot spune că fiecărui sector i s-a acordat atenție, din discuții rezultând critici îndreptățite, propuneri și soluții de lichidare a rămînerilor In urmă, perfecționare a muncii și în mod special a stilului și metodelor organizației comunale de partid chemate să-și exercite rolul de conducător politic asupra întregii vieți economice și sociale a localității. Aspectele cel mai mult vizate privesc pregătirea și desfășurarea în cele mai bune condiții a adunărilor pentru dări de seamă în cooperativele agricole de producție, intensificarea acțiunilor politice in sprijinul încheierii unor contracte mobilizatoare cu statul de către cooperativele agricole și de gospodăriile individuale și realizarea ritmică a acestor contracte, declanșarea unor importante lucrări de hidroameliorații, acordarea unei atenții sporite dezvoltării edilitargospodărești a comunei, atragerea într-o mai mare măsură a intelectualilor la viața spirituală a satului. —- Ați prezentat activului un proiect de plan de măsuri care a fost îmbunătățit in timpul discuțiilor, concretizat. Aprobat, acesta a devenit un program de acțiune pentru organizația comunală de partid și consiliul popular, pentru toate colectivele de muncă. Am dori totuși să vă referiți la unele direcții și obiective mai importante prevăzute în acest program. D. GIUCHICI: O primă direcție se referă la creșterea răspunderilor și a contribuției efective a comitetului comunal de partid și a consiliului popular, pe tărim economic și edilitar-gospodăresc. In această ordine de idei s-au prevăzut sarcini și obligații legate de asigurarea conducerii unitare a activității productive, de folosire judicioasă a pămîntului, a condițiilor și rezervelor naturale de care dispune fiecare unitate, localitatea în ansamblul ei. In scopul creșterii potențialului productiv și folosirii depline a pămîntului ne-am propus ca în acest an să efectuăm, cu participarea tuturor cetățenilor, lucrări de irigații pe 200 hectare și de desecări cu un volum total de 6.000 mc, să efectuăm lucrări de combatere a eroziunii solului pe 300 hectare. In direcția sporirii contribuției comunei la realizarea fondului central de produse agroalimentare vom sprijini organele contractuale și vom lămuri pe cetățeni pentru ca din gospodăriile individuale să se contracteze 55 tone carne de porc, 66 tone carne bovine, 3 tone carne ovine, 525 hl lapte, 150.000 ouă, 1,6 tone lină și alte produse agroalimentare. Pentru realizarea acestor sarcini vom acorda un sprijin mai mare ca pînă acum asigurării materialului necesar și în special purcei, îngrijirii pajiștilor și pășunilor, bazei furajere. Din planul de măsuri nu lipsesc obligații și răspunderi privind investițiile, generalizarea aplicării acordului global în toate cooperativele agricole de producție, îmbunătățirea activității de prestare de servicii către populație. — In timpul discuțiilor ca și in planul de măsuri elaborat, problemele legate de perfecționarea schiței de sistematizare a localității, delimitarea vetrei fiecărui sat, respectarea disciplinei in construcții, folosirea judicioasă a terenului destinat diferitelor obiective economice și sociale au ocupat un loc aparte. La ce obiective mai importante v-ați gîndit, pentru acest an, pentru întreaga perioadă a actualului cincinal ? — In mare pot afirma că in cincinalul 1971—1975 se va contura centrul civic al comunei și vom trece la construirea de locuințe proprietate personală cu două nivele. Ne-am propus terminarea localului școlii din Șuștra, construirea sediului trativ, a sediului politico-adminismuliției și unui cămin cultural, alimentarea cu apă a satului Topolovățu Mare, contruirea unei centrale termice care să asigure încălzirea principalelor sedii ale întreprinderilor și Instituțiilor. Ne-am mai propus pietruirea drumului Topolovăț— Cralovăț, îmbunătățirea rețelei de alimentare cu apă a satelor Ictar- Budinț, Iosifalău, Șuștra, Topoleavățu Mic și Cralovăț, construirea 1.500 mp trotuare, executarea unor lucrări de înfrumusețare a căror valoare va depăși 70.000 lei anual. Legat de lărgirea rețelei comerciale am hotărit ca încă în acest an să terminăm magazinele universale din Cralovăț și Brestovăț și să trecem la unui restaurant modern construirea in centrul de comună. Avem, după cum se vede, obiective mobilizatoare. Sîntem convinși că ele vor fi materializate, bazindu-ne pe hărnicia și priceperea cetățenilor, pe dorința lor arzătoare de a pune cu toții umărul la prosperitatea localității in care trăiesc și muncesc. — Am înțeles că atit în discuțiile avute cu diverse categorii de cetățeni, pe unități și instituții, pe circumscripții electorale, cu alte prilejuri, ca și în plenul activului comitetului comunal de partid, oamenii au venit cu propuneri și soluții pentru reușita aplicării in viață a sarcinilor izvorîte din documentele Conferinței secretarilor comitetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale. Ar fi util să vă referiți la cițiva dintre aceștia, la sensul propunerilor și sugestiilor lor. V. TUDOSE : Aș putea afirma că toți cetățenii — membri și nemembri de partid — cu care am legat ceste discuții în azile și-au exprimat adeziunea deplină față de programul inițiat de conducerea partidului privind dezvoltarea edilitar — gospodărească a comunelor, angajînduse la înfăptuirea lui. Am reținut propuneri inteesante, cu aplicabilitate practică și imediată în sensul creșterii producției agricole vegetale și animale, al unei mai bune gospodăriri a localității, al ridicării ei la nivelul cerințelor impuse de etapa pe care o parcurge țara noastră. Propuneri de această natură aparțin tovarășilor Ion Josu, președintele cooperativei agricole din Topolovățu Mare, Stetozar Miutin, președintele cooperativei agricole din Cralovăț, Mircea Milincu, brigadier la cooperativa agricolă din Ictar-Budinț, Ion Boț, președintele cooperativei de consum, Alexandru Bagoși, secretarul organizației de bază de la teritoriul administrativ, Maria Belințan, președinta comitetului comunal al femeilor, Gheorghe Botezatu, șeful postului de miliție etc. Fiecare a venit cu sugestii și s-a angajat să-și aducă contribuția la aplicarea în viață a amplului program de înflorire a comunelor, a întregii noastre patrii. Este un angajament izvorît din adîncul conștiinței, un angajament comunist. Discuție consemnată de ION ULARU DUPĂ DISCUȚIA cu activul Comitetul comunal de partid a trecut cu eforturi sporite la lucru O soluție care stîrnește optimism (Urmată din pag. 1) 160 brațe de muncă, îndeosebi femei de vîrstă mai tînără, cu experiență în legumicultură. Acum, în cadrul învățămîntului agricol de masă, urmărim atent ridicarea nivelului profesional al acestora, strîns legat de specificul activității în salarii. In curînd, va avea loc adunarea generală care va stabili retribuirea, pe bază de acord global, și în legumicultură. Vom încheia cu fiecare cooperator angajamente concrete, pe formulare tip. Faptul că fiecare va ști din capul jocului ce îndatoriri are și ce cîștig va putea realiza prin munca depusă constituie de pe acum un puternic stimulent de participare la lucru. De fapt, nu numai inginerul-șef, ci și ceilalți cu care am discutat îndelung — Gheorghe Vlasi, secretarul comitetului comunal de partid, Ionel Duma, președintele cooperativei agricole, ing. Viorica Ilie și ing. Iulian Popescu, șefii celor două ferme din cadrul complexului, ca și numeroși cooperatori — și-au manifestat deschis optimismul pentru soluția adoptată tn gospodărirea salariilor. Și, ceea ce este mai îmbucurător, acest optimism nu se rezumă doar la vorbe, ci are de pe acum un însemnat suport faptic. Dacă în anul trecut, începînd din iarnă chiar, lucrările din solarii erau în întîrziere comparativ cu mereu celelalte complexe din județ, acum Boldurul deține un vizibil avans, atât sub raport cantitativ calitativ al lucrărilor. Acum, cit și cu sprijinul secției de mecanizare conduse de Ion Ciucure, se continuă fertilizarea cu îngrășăminte chimice și discuirea. (Acțiunea se cere insă mai mult intensificată). Dar se știe că alături de buna ■ pregătire a terenului, la demararea timpurie a culturilor un rol de bază îl are asigurarea răsadului. In sera înmulțitor, de un hectar aproape, întregul spațiu este acoperit de ghivece nutritive din folii de polietilenă recuperate, ghivece umplute proaspăt, așteptînd din zi în zi sămînța. — De mîine (la Boldur am fost în 12 ianuarie), începem semănatul la varza timpurie. Semănăm „la fir“, direct în ghivece, mod exclude repicatul, care acest solicită, de obicei, multă forță de muncă. In microclimatul din seră, plantele se dezvoltă mai rapid și mai viguros decit în răsadnițe, conchide ing. Viorica Ilie. Și tot în scopul creșterii eficienței culturii în salariile de la Boldur, în cadrul discuțiilor avute la comitetul comunal de partid, la cooperativa agricolă s-au conturat citeva doleanțe care merită luate în considerare. In find, se așteaptă un sprijin primul mai susținut din partea întreprinderii de producere, valorificare și industrializare a legumelor și fructelor pentru asigurarea operativă a semințelor solicitate (cantitativ și calitativ), și, mai ales, din partea întreprinderii județene de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură - cu folii de polietilenă, ierbicide, insecto-fungicide și altele care, deocamdată, lipsesc aproape cu desăvîrșire din stocul complexului. Și încă o propunere merituoasă, din partea inginerului-șef i intrucît numai din primul ciclu de producție al solariilor de la Boldur vor rezulta mult peste 1.000 tone de marfă, o bună parte pentru export, ar fi deosebit de utilă înființarea unui punct de preluare și încărcare în stația C.F.R. Boldur sau Jabăr, aflate doar la 2-3 km depărtare, ceea ce ar scurta de 5-6 ori, și chiar mai mult, distanța față de locurile unde s-a preluat marfa anul trecut. PENTRU 15 IANUARIE : Vremea rămîne rece și geroasă noaptea. Cerul va fi variabil, temporar noros ziua, și senin noaptea. Izolat, în munți vor cădea ninsori temporare. Vîntul va sufla moderat, cu unele intensificări locale din est și sudest. Temperatura staționară : minimele noaptea vor fi cuprinse între minus 6 și minus 10 grade, iar ziua maximele între minus 2 și plus 2 grade. Local, dimineața se va semnala ceață. PENTRU 16 și 17 IANUARIE : Vreme la început rece, apoi ia încălzire treptată. Cerul se va înnoura treptat și local vor cădea precipitații sub formă de ninsoare și lapoviță. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme friguroasă, cu cerul temporar noros ziua, cînd se vor semnala și ninsori temporare. Industria textilă Lugoj , unultivitate cu care a fost dotată fabrica, priza ce se folosește la remarat, din noile utilaje de mare produceste și mașina de tuns (Foto : E. ROBICSEK) ȘTIINȚELE SOCIALE, însușite în mod creator DE CĂTRE ELEVI Cadrele didactice au înțeles Încă din primele zile ale noului an școlar de invățămint că în școală se verifică și se clădește conștiința revoluționară, patriotismul socialist al tineretului. Integrați in ampla acțiune de transpunere în viață a programului de îmbunătățire a activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a tuturor celor ce muncesc, avem datoria de a canaliza efortul conștient al elevilor spre intensificarea studierii ideologiei partidului nostru. In cadrul acțiunii educative școlii, științele sociale ocupă un loc deosebit. Sistemul unitar de predare a acestora urmărește cunoașterea și aprofundarea problemelor actuale ale construcției socialiste, a principiilor care stau la baza politicii partidului și statului nostru. Spiritul realist și creator, care asigură consecvența marxist-leninistă a acestei politici, trebuie însușit de către elevi în așa fel incit cunoștințele predate să devină convingeri revoluționare temeinice și să le permită elevilor după absolvire o eficientă integrare socială. Desigur, e important ca elevii să fie conștienți și de faptul că ei vor avea de susținut, încă din acest an, la bacalaureat, un examen oral la alegere, din una din științele sociale. A reduce însă efortul instructiveducativ numai la această perspectivă, ar însemna să scăpăm din vedere sensul profund al studiului științelor sociale in școală. Prezența lor in program urmărește un obiectiv mult mai larg, acela ca fiecare elev să-și cunoască îndatoririle cetățenești. Metodele pe care le folosim In predare trebuie să urmărească tocmai aceste imperative ale educației comuniste. Participarea activă elevilor la fiecare lecție este posiabilă mai cu seamă dacă depășim litera manualelor. Consider că este important să transmitem elevilor însemnătatea pe care o are studiul documentelor de partid, cuvîntările secretarului general al partidului. Pentru a-i obișnui pe elevi cu citirea ziarelor, la liceul nostru s-au luat măsuri, cu sprijinul organizației U.T.C., pentru a fi abonați la „Scînteia tineretului“,, „Tînărul leninist“ și la alte ziare și reviste. Presa poate deveni, după ce ni acordăm elevilor îndrumările necesare, și o permanentă sursă de aprofundare a noțiunilor însușite în școală. Prin participarea la discuțiile și dezbaterile organizate pe marginea materialelor publicate în ziare, s-a vorbit nu numai despre unele evenimente la ordinea zilei, cum au fost cele privind lupta de eliberare a unor popoare din Africa, ori lupta antiimperialistă, pentru apărarea suveranității naționale, a popoarelor din America de Sud — ci și despre unele aspecte mai generale, despre legile de dezvoltare socială, pe care elevii le-au cunoscut într-o bună măsură și de la orele de predare. In felul acesta, se dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză, dar și spiritul militant, combativ, discernămîntul critic al tinerilor, se cizelează limbajul lor logic. Menționez, de asemenea, că în ultima perioadă la liceul nostru au fost dezbătute și alte teme, pe marginea cărora elevii au putut să-și însușească unele cunoștințe importante privind formarea concepției lor despre viață. Așa a fost, de pildă, discuția despre adevărul științific cu privire la religie, ori aceea despre afirmarea țării noastre pe arena internațională, ultima ținută la anul III. Cu acest prilej, elevilor le-au fost prezentate reviste, fotomontaje, reproduceri fotografice. De un interes deosebit și o largă participare s-a bucurat expunerea „Rolul P.C.R. în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în România“. De curînd, a luat ființă și în liceul nostru un cabinet de studiere a științelor sociale, înzestrat cu materiale documentare și cu un mare număr de cărți, ziare și reviste. Pe această cale reușim ca bibliografia recomandată să poată fi ușor parcursă de către elevi. De asemenea, cabinetul ne folosește și în predare. La predarea temei despre începuturile răspîndirii marxismului in țara noastră, faptul că le-am putut prezenta elevilor un original număr din „Familia“ In care acel era inserată biografia lui Marx, împreună cu portretul acestuia, precum și exemplare din revistele „Bluze albastre“, „Reporter“ și altele, îndrumate de partid, din anii luptei ilegale, a mărit Interesul pentru însușirea problemelor predate. Se cuvine să amintesc că este necesar să Îmbinăm predarea cu invitarea unor activiști de partid, în cadrul unor întilniri educative cu elevii. Astfel, întîlnirile lor cu tovarășul Ion Banu, secretar al organizației de partid de la fabrica Azur, a fost un prilej pentru o discuție despre satisfacțiile muncii productive, despre perspectivele pe care munca într-o unitate Industrială le asigură tineretului nostru. Despre importanța predării acestui obiect de studiu s-a discutat și in consiliul pedagogic în cadrul căruia directorul școlii, ing. P. Nichita, a prezentat o analiză. Fără îndoială, întîmpinăm încă din partea unor elevi unele greutăți. Cuiva se mai tem că un comportament activ și complex la studiul științelor sociale le-ar diminua timpul pentru studiul celorlalte materii. Trebuie să subliniez că practica infirmă o astfel de motivare. Folosirea rațională a timpului, precum și angajarea permanentă in viața colectivă a școlii, sunt căile prin care elevii pot integra ușor studierea științelor sociale în preocupările lor generale. De altfel, este în interesul lor să-și dezvolte cercul de cunoștințe cu convingeri pe baza cărora, după absolvire, vor putea să beneficieze din plin, exercitindu-și cu un maxim randament răspunderile ce le vor reveni acolo unde vor fi chemați să lucreze. prof. GHEORGHE ȘORA Liceul industrial de construcții civile Timișoara TELEVIZIUNE SIMBATA: 15 IANUARIE 16,30 Emisiune în limba germană. 18,00 Ritm, tinerețe, dans. 19,00 Rîul, ramul... Emisiune de versuri. 19,15 Publicitate. 19,20 1.001 de seri: „Aventurile lui Bobo“. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Săptămîna internațională. 20,10 Tele enciclopedia. 20,50 Film serial : „Invadatorii“ (IX): 21,40 Medalion Mihaela Mihai. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Campionatele europene de patinaj artistic : Proba individuală feminină. Transmisiune de la Göteborg. 23,20 Seară de romanțe cu Ioana Radu (Urmare din pag. I)zenta un nou prilej de afirmare a eficienței conducerii colective, de creștere a prestigiului produselor timișene purtînd marca „LEU“. Ing FRANCISC BOROȘ, directorul întreprinderii „Mondial“ din Lugoj : Răspunzînd la întrebări voi spune, din capul locului că — deși în 1971 am realizat cu două luni mai devreme planul de producție globală și marfă -- există încă posibilități de sporire a producției materialelor de construcții. De aici și creșterea cu peste 10 la sută planului de cărămizi pe 1972. De- avansul obținut ne-a permis să pregătim temeinic producția pe acest an. Problema numărul unu este, deci ce măsuri trebuie luate pentru ca această sarcină de creștere a producției fizice să se realizeze în condiții de eficiență maximă. Evident, pentru a atinge acest scop este necesar să muncim foarte bine, să respectăm cu strictețe planurile de măsuri întocmite în acest scop, să insuflam tuturor salariaților ideea că nu se pot considera mulțumiți producînd mult, dacă rezultatele muncii nu se oglindesc și în creșterea eficienței economice. Realizările obținute pînă în prezent, concretizate în primul rind in reducerea substanțială a rebuturilor, sunt chezășia rezolvării cu bine a acestor sarcini superioare calitativ. La acest început de an, noi am concretizat o serie de măsuri menite să asigure creșterea continuă a calității muncii noastre. Am în vedere in primul rind, acțiunile de autoutilaje, care vor duce la îmbunătățirea fluxului de producție și calității producției. Mecanizarea a alimentării secției de prefabricate din beton cu agregate ceramice, schimbarea radicală a transportului intern intr-o secție nouă de fasonare-uscare — sunt doar două exemple din planul de acțiuni stabilit în vederea creșterii productivității muncii, reducerii pierderilor tehnologice. Rezultatele din perioada următoare vor fi in măsură să ateste seriozitatea și competența cu care înțelegem să milităm pentru sporirea producției materialelor de construcții. In concluzie, aș vrea să spun că, in întreaga noastră întreprindere există o unanimă hotărire de a face totul pentru a răspunde corespunzător cerințelor formulate de constructorii timișeni și cei din alte județe. Ing. TIBERIU SERAFIN, directul întreprinderii de industrie locală „Extraceram“ din Timișoara. Anul 1971, deși a fost încheiat cu realizări bune la toți indicatorii de plan, nu a satisfăcut integral cerințele constructorilor și ale populației de materiale mai multe și intr-o gamă mai bogată. Analizînd critic această situație, colectivul nostru a ajuns la concluzia că există posibilități pentru sporirea producției materialelor de construcții. Astfel, în sectorul extractiv, unde am fost deficitari la produsele de carieră și balastieră, vom spori producția prin valorificarea mai bună a rezervelor de bazalt de la Șanovița și a balastului din albia rîului Timiș in zona Chizătău — Lugoj. In acest scop, vom realiza din credite bancare o nouă stație de concasare la Șanovița, cu o capacitate anuală de 150.000 tone piatră spartă, concomitent cu mecanizarea unor operații de forare din cariera de piatră. Identificind noi rezerve de balast în zona amintită vom intensifica extragerea de balast și nisip, mecanizînd în același timp și operațiile de încărcare. De asemenea, în zona Chizâtău, vom realiza o nouă stație de balast și nisip sortat și spălat. In sectorul ceramic — prefabricate beton, am înregistrat, în 1971, pierderi de producție la cărămizi, tocmai din cauza nefolosirii în tot cursul anului a capacităților de producție; acestei carențe i s-a adăugat funcționarea sub capacitatea proiectată a instalației automate de la unitatea de prefabricate din beton. Iată de ce, în acest an, vom realiza un remont mai bun al utilajelor fabricii de cărămizi. Practic, prin îmbunătățirea indicelui de uscare și ardere la uscătorii și cuptoare ne-am propus să realizăm, față de 1971, un spor de producție de peste 1,5 milioane cărămizi. Folosind mai judicios capacitatea fabricii de teracote vom realiza, pe lângă cahle, sobe electrice de încălzit, elemente ceramice de placare, produse refractare silico-argiloase. Aș mai vrea să adaug că unitatea de prefabricate va sprijini producția de cărămizi, prin realizarea unor cantități mai mari de blocuri — înlocuitori de cărămizi, diversificîndu-și și gama sortimentală in funcție de cerințele consumatorilor. Indicațiile Biroului Comitetului județean de partid de a se dezvolta rapid producția materialelor de construcții, pentru a acoperi integral necesitățile șantierelor și populației, au găsit — și in 1972 — un ecou favorabil in marea masă a producătorilor timișeni. Studiile și analizele efectuate in cele două întreprinderi republicane, cit și în cea din rețeaua industriei locale au relevat, de la bun început, că există mari rezerve și posibilități de sporire a producției. Pentru atingerea obiectivelor propuse important este ca pretutindeni să se acționeze cu perseverență. Organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii din aceste importante unități ale economiei timișene trebuie să facă totul pentru înlăturarea deficiențelor, să pună în mișcare toate pîrghiile și posibilitățile de amplificare a producției materialelor de construcții, in scopul acoperirii cerințelor de pe șantierele noilor investiții și nevoilor pieței în continuă creștere. PRODUCȚIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII DRAPELUL ROȘU-8.398 contraste cotidiene O clipă de neatenție Stația C.F.R. Făget. Mulți călători se pregătesc de plecare. Cu grijă și atenție ei se urcă în trenul care pleacă spre Timișoara. Un semnal si locomotiva se pune în mișcare... In clipa următoare, se curmă însă brusc și unui om. Francisc Sedmik viața din Făget a vrut să traverseze linia, prin fața locomotivei. O clipă de neatenție care l-a costat viața. Monologul de la „Prestarea“ In luna iunie 1971, cetățeanul Vasile Trip a făcut o comandă la cooperativa „Prestarea“ din Timișoara, pentru unele lucrări de instalație de apă ; a fi plătit un <vans de 700 de lei (dhitanța nr. 06213 din 29 iunie 1971). După întocmirea devizului a aflat prețul dublu decit cel anunțat informativ. Atunci a renunțat la comandă. Nu i s-au restituit însă banii. Șeful atelierului de proiectare, ing. Paul Iosif, susține că din avans se vor reține 200 de lei pentru proiectul executat. Dar de ce nu a fost instiințat atunci și omul în cauză, care aștepta și el un răspuns ? De unde se vede că dialogul care ar trebui să existe între cooperativa „Prestarea“ și client nu este în fond decât un monolog al celor care răspund de activitatea cooperativei! După reparația capitală în primăvara anului 1970, I.G.C.L. Lugoj a început reparația capitală la clădirea din strada Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 3. S-a lucrat la acoperiș pentru remedieri dar s-a lăsat un cos de fum spart în două, care amenință să cada. S-au înlocuit unele jgheaburi și burlane de scurgere, însă pe timp de ploaie apa se prelinge pe lingă ele, pe pereți și un balcon. S-a montat o poartă din fier la intrarea în clădire dar ea este „provizorie“. In plus, pavajul in curte nu s-a reparat nici acum, iar în pod au fost lăsate drept „amintire“ țigle sparte și tot gunoiul strîns în acest răstimp. La nenumăratele sesizări ale locatarilor, insensibilă, I.G.C.L. Lugoj rămîne Nu răspunde. Este clar deci că „reparația“ trebuie făcută modului de a-și face datoria cei de la I.G.C.L. Așteptăm din partea Consiliului popular municipal Lugoj să ne facă cunoscut cine-i vinovat la I.G.C.L. I Coșmarul continuă Cu aproape șase luni în urmă, la această rubrică consemnam nemulțumirea îndreptățită a locatarilor de la imobilul nr. 2, str. Paris, Timișoara, care, din cauza urustului produs de agregatele frigorifice ale O.C.L. Alimentara, instalate la parter, nu mai știu ce-i liniștea. Firesc era ca între timp, conducerea întreprinderii vizate să răspundă redacției la semnalele critice, comunicînd măsurile luate. Dar nu s-a obosit să facă acest lucru și nici n-a întreprins nimic pentru înlăturarea neajunsurilor. Așa se face că locatarii necăjiți se adresează din nou redacției, spunînd că nopțile lor de coșmar continuă. Și se întreabă pînă cînd ? Atmosferă rece Am intrat recent în două unități de alimentație publică ale cooperației de consum. La bufetul „Lacto“ din Făget citeva chiftele, un bloc de... gheață care vine să completeze destul de scăzuta temperatură din interior. Vînzătoarea Iuliana Fărcuțiu tremură alături de puținii cumpărători. Colega ei, Maria Țăranu, face același lucru la braseria din Coșteiu. Teracota e defectă. Nu ne surprinde numărul mic de consumatori care vin în asemenea unități. Tovarăși responsabili și președinți de cooperative , părăsiți birourile călduțe și veniți în mijlocul consumatorilor nemulțumiți de atmosfera cu care sunt întîmpinați. Atenție la drum Intr-una din serile trecute, ciobanul Aliman Roșea, de la ferma I.A.S. Oloșag, a plecat cu căruța spre Zgribești. Împreună cu el se mai aflau Petru Galban și Maria Roșea. La un moment dat, căruța s-a apropiat de o viroagă pe care A. R. nu a observat-o și a minat caii într-acolo. Vehiculul s-a răsturnat și a căzut peste căruțaș, accidentîndu-l mortal. Din fericire, însoțitorii s-au ales numai cu sperietura. Plecînd la drum nu este, deci, de prisos să ne întrebăm cum circulăm, chiar dacă o căruță merge cu 3 km l oră . Rubrică redactată de R. VASILIEVICI, A. PAULIAN, C. PETRE ȘI N. PIRVU