Drapelul Roşu, mai 1973 (Anul 29, nr. 8798-8824)

1973-05-29 / nr. 8822

fr Anul XXX nr. 8.822 Marți, 29 mai 1973 4 paflini, 30 bani ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXIX-A ANIVERSĂRI A ELIBERĂRII PATRIEI, CU NOI FAPTE ÎN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎN PATRU ANI ȘI JUMĂTATE! O SARCINĂ DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE Valorificarea tuturor posibilităților de îmbunătățire a calității produselor Obiectivele actualului cincinal se polarizează in principal în di­recția perfecționării calității Întregii activități economice. In acest context, o pondere deosebită o are îmbunătățirea calității produselor, ridicarea însușirilor lor tehnico-funcționale. Abordînd din nou acest aspect al activității economice, recenta ședință comună a Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri a subliniat cu tărie obligația ministerelor, centralelor industriale, întreprinderi­lor, organelor și organizațiilor de partid de a acționa în direcția in­troducerii mai rapide a progresului tehnic, de a trece cu mai hotărîre la reproiectarea și îmbunătățirea calității tehnice ale multă unor produse. Ne-am adresat tov. ing. IOAN OBRADOVICI, inspector șef la Inspecția județeană pentru controlul calității, cerîndu-i părerea a­­supra principalelor sarcini ce stau în acest domeniu în fața întreprin­derilor timișene, de înnoirea și ridicarea continuă a calității acestora. Fenomenul­­ este determinat, așa cum se știe, de e­­forturile depuse în toate sectoare­le economiei pentru depășirea de­calajului ce ne desparte de țările dezvoltate, de impresionantele rea­lizări ale științei și tehnicii con­temporane. Se poate spune că In întreprinderile timișene există in acest sens o intensă preocupare. Asimilarea cu succes a noi poduri rulante, a unei game noi de motoa­re electrice cu performanțe tehni­­co-funcționale ridicate, diversifica­rea și îmbunătățirea calitativă producției bunurilor de larg com­­­sum etc. sunt semnificative pentru căutările întreprinse și realizările obținute de industria timișeană. Creșterea planului de export pe ansamblul economiei județene, a­­testă de asemenea, dinamica cres­­cîndă a calității produselor. In lumina indicațiilor date de conducerea de partid și de stat, in­ Interviu realizat de N. CIMPEANU (Continuare In pag. a­ll-a) — Realizarea prevederilor actua­lului plan cincinal, ne-a spus inter­locutorul, este condiționată Intr-un înalt grad de accelerare a procesu­lui de modernizare a produselor, Despre o trecere esențiala Mi s-a relatat, nu de mult, intr-o întreprindere din județ, ca­zul unui tinăr inginer bucur­eș­­tean care la 1 septembrie 1972 se prezentase la post, intr-o în­treprindere din mediul rural, unde, in loc să-și vadă de treabă, a început o viată dezordonată, a neglijat munca și colegii, sarci­nile pe care le primea, intr-un cuvint, rosturile lui acolo. Drept urmare, comitetul U.T.C. a ha­torit excluderea sa din rîndul membrilor organizației de tineret. Discutind cu factorii de răspun­­­dere ai organizației U.T.C. din întreprinderea respectivă (găsesc că nu are rost a o nota; e sem­nificativ cazul in sine, fără o CRONICA ZILEI trimitere exactă) i-am întrebat dacă anterior luării unei aseme­nea hotăriri s-au analizat cu te­mei cauzele acestei atitudini, con­trastante cu bunele rezultate în munca tinerilor absolvenți Din păcate, nu s-a făcut așa ceva si iată, de fapt, efectele acestei ne­per­mise neglijente Nu e momentul să stabilim strategia si măsurile care trebu­iau luate, ce trebuia făcut. Cazul este izolat, intr-adevăr, dar el există, așa cum mai există și al­tele­: nu e vorba decit de un e­­femer impact cu producția, de o trecere esențială insuficient înțe­leasă, atît de noii săi colegi ci­, mai ales, de inginerul stagiar ; prin definiție, stagiul pretinde o perioadă de acomodare și încer­care, de creștere și formare în raport cu fabrica și oamenii săi Atenție și discernământ în lua­rea unor măsuri categorice, mai ales privind destinul unui om ce vine al unui om necesar Să nu uităm: din facul­ate el a trecut in școala muncii unde, repetent deocamdată, ni Putem pregăti ca Premiant d­n vremea următoare. TEODOR BULZA CU PLANUL PE 5 LUNI ÎNDEPLINIT Uzina de detergenți înainte de termen și cu rezul­tate bune termină planul pe cinci luni Uzina de detergenți din Timișoara. Harnicul colectiv al întreprinderii va da până la sfirșitul perioadei o producție suplimentară de 10 milioane lei. Pe baza realizărilor de până acum și a contractelor în curs de executare, se prelimină ca în primul semestru uzina să depă­șească planul la export cu peste 1 milion lei valută. O seamă de măsuri tehnico-organizatorice au contribuit la creșterea producti­vității muncii, ceea ce a influen­țat în mod hotăritor îndeplini­rea și depășirea sarcinilor de plan. In această perioadă, au fost asimilate noi auxiliari tex­tili, de pielărie, pentru fabrica­rea fibrelor chimice și pentru metalurgie. Dermatina De la începutul anului și până acum, la fabrica de mase plasti­ce și cauciuc „Dermatina“ din Timișoara s-au luat o seamă de măsuri pentru îmbunătățirea ca­lității produselor. Intre altele, au fost perfecționate tehnologi­ile de fabricație a mănușilor de joasă și înaltă tensiune, cu e­­fecte pozitive asupra calității. Repartizarea judicioasă a trolului tehnic de calitate cou­pe cele trei schimburi, verificarea proprietăților fizico-mecanice a fiecărui articol în parte etc. au dus de asemenea la rezultate bu­ne. La o familie de produse — covoarele fără suport — calita­tea s-a îmbunătățit cu 10 la su­tă ca urmare a înlocuirii unor benzi de transport cu altele, perfecționate. Menționăm că întreprinderea Dermatina își va realiza planul pe primele 5­­ luni ale anului, azi, 29 mai 1973 Lapte in contul lunii iunie Lucrătorii fermei nr. 5, zoo­tehnică, de la Moșnița Nouă a întreprinderii agricole de stat Timișoara, cu sprijinul organizației, de partid, au pre­gătit mai­­ bine producția malieră din ani­a­­cest an. Avînd furaje suficiente și îngrijind co­respunzător ani­malele, muncito­rii de aici obțin cantități din ce in ce mai mari de lapte, la data de Pînă 25 mai, de exem­plu, s-au muls 7.913 hi lapte, a­­dica cu 1.757 hi mai mult prevederile decit de plan pe cinci luni. De aseme­nea, la Industria laptelui s-au li­vrat cu 1.935 hi peste cantitatea stabilită pînă la sfirșitul lunii mai. Harnicul colectiv de muncă de la întreprinderea „6 Martie“ obține importante succese in realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă ÍN PAG A H-A CORTINĂ LA FESTIVALUL „TIMIȘOARA MUZICALĂ" Vizita președintelui Nicolae Ceaușescu în Republica federală Germania la invitația președintelui fe­­deral al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heine­­mann, și a doamnei Heinemann, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, va face, îm­preună cu tovarășa Ceaușescu, o vizită oficială Elena în Republica Federală între 26 și 29 iunie 1973.Germania SA ACȚIONĂM IN HOTARIRE ȘI SPIRIT GOSPODĂRESC LA LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON! Atenție deosebită la întreținerea sfeclei! Conducătorii unor unități agrico­le manifestă, și pe drept cuvint, o anumită îngrijorare cu privire la ritmul încet de creștere a sfeclei. De aceea, în cele ce urmează încerc să explic situația reală și să arăt ce trebuie făcut pentru evitarea pierderilor. După cum se știe, a­­cum, cînd ne aflăm la sfirșitul lu­nii mai, plantele din culturile de sfeclă de zahăr și furajeră sunt mai slab dezvoltate, comparativ cu a­­ceeași perioadă a altor ani. Aceas­ta, din cauza temperaturilor scă­zute care au provocat o stagnare a creșterii. Situația nu este însă îngrijorătoare dacă ne gîndim că și în anul trecut, deși au suferit din cauza secetei pînă la sfirșitul lunii iunie, plantele au crescut foarte bine, dînd producții mari. Recolte­le mari sunt explicate, în primul rind, prin lucrările de întreținere car­e prașile manuale răritul și combaterea și mecanice, buruienilor — făcute în perioada optimă. In acest an, peste 90 la sută din suprafața semănată cu sfeclă are o densitate mulțumitoare. Cea semă­nată în luna aprilie a fost rărită și prășită. Temperaturile ridicate din cea de-a treia decadă a lunii mai au contribuit la creșterea viguroasă a plantelor. Acum, când ne aflăm în plină desfășurare a lucrărilor de Întreți­nere, accentul principal trebuie pus pe executarea prașilelor In perioa­da optimă și la nivelul calitativ ce­rut. Deficiențele existente la apli­carea răritului, lăsîndu-se buchete cu mai multe plante la un loc și nu una singură cum e normal­­ faptul că la prășit nu se ține seama de gradul de imburuienare a tarlalei, explică, în general, diferențele mari dintre producțiile maxime și mi­nime chiar in cadrul aceleiași u­­nități. Aplicarea acordului global trebuie să constituie un stimulent în obținerea unor producții tot mai mari pe unitatea de suprafață. Conducătorii de unități și specia­liștii trebuie să pună in centrul preocupărilor lor problema bunei întrețineri a sfeclei. Chiar și acolo unde s-au aplicat ierbicide trebuie distruse buruienile rezistente, cel puțin printr-o singură prașilă ma­nuală, pe rînd, și prin mai multe prașile mecanice Intre rlnduri. Trebuie ținut cont de principiul că nu trebuie să așteptăm ca bu­ruienile să ne îndemne să execu­tir. ing. NICOLAE ARFIRE cercetător științific principal la stațiunea experimentală agricolă Lovrin ■ (Continuare în pag. a III-a) FORȚA MUNCII EDUCATIVE FOLOSITĂ CU PASIUNE La chemarea organizației de partid, toți sătenii răspund cu însuflețire Prășitul florii-soarelui la cooperativa agricolă de producție din Dum­­brăvița. (Foto : G. • PANTEA) ...La ora schimbului, spațiul din fața MILBA se umple de animație: lungi coloane de biciclete sosesc și pleacă ducînd și aducind cîteva sute de oa­meni, cea mai mare parte din comunele învecinate. Este un ciclu perpetuu, vi­tal pentru funcționarea fa­bricii un ciclu dictat de procesul tehnologic cu foc continuu. — Aici a fost un ate­lier de lăzi. Îmi spune por­tarul. E un bărbat in virstă, serios — îl cred, deși cu numai cîteva ore mai îna­inte, Adalbert Bökk, șeful unității, îmi arătase, fără falsă modestie, scrisorile unor beneficiari din An­glia, Franța, R.F.G., Bel­gia, Olanda, Canada, care apar, invariabil, cu­în­vintele . . .vă rugăm să acceptați comenzii suplimentare a noastre...“. MILBA Reciti Nou I abre­viere la mobila industriei locale ..Fiananul"­ a ajuns, astfel, să realizeze jumă­­tate din întregul" export al Prestigioasei întreprinderi timișene Directorul ei, in­ginerul Ioan înapoiat dintr-o Rașca, abia călătorie de prospectare în R.F.G., depusese pe masa meșteru­lui Rökk o nouă comandă, fermă Purtând antetul fir­melor Bonna și Müller. .. .Până nu de mult, aici a fost un atelier de lăzi! Oamenii făceau sau încer­cau să facă de toate. Se trecea de la lăzi mai mici, la lăzi ceva mai mari.. ■ Concepția, dacă se poate vorbi despre așa ceva, era meșteșugărească, muncitorii se bizuiau pe o oarecare practică și pe îndemânare. Azi acționează manete, a­­pasă butoane, mulți sunt tabloniști, urmăresc proce­se pe cadranul sinoptic, su­praveghează aparate. Pro­ducția — mobilă, balan­soare — a crescut de 4 ori. Cum ? O privire sumară asupra acestei panorame indus­triale elucidează orice în­trebare. Au fost 700 mp suprafață de producție , aproape exclusiv în regie proprie, două hale au fost supraetajate, a treia s-a constant din temelii și a­cum suprafața de produc­ție — cu deschideri lumi­noase —­­măsoară 2.000 mp. Existau utilaje clasi­ce, mașini vechi. La ora actuală, mai mult de 70 la sută din operațiuni se exe­cută automatizat și meca­nizat. Exceptând utilajele perfecționate în întreprin­dere s-au realizat prin au­toutilaje, celelalte, noi — strunguri automate, mașini combinate etc. — au fost aduse prin crearea unor disponibilități valutare, re­­nunțîndu-se definitiv la importul de lacuri (160 tone anual), cuțite pentru strunguri și piese de schimb. Dezvoltarea s-a făcut nu numai pe plan orizon­tal ci, mai ales, pe plan vertical, adică prin asigu­rarea unui nivel tehnic su­perior, avîndu-se in vede­re eficiența economică, randamentul competitivi­tatea cu produsele similare fabricate în alte țări — conchide inginerul Pașca. Adaptarea în acest nou univers industrial este con­­sițiOTiuili ás lu­i Cadri­i,fii~ porai strîns, în perioada de timp a unui deceniu în­că neîncheiat la Peciu Nou. Aceeași generație de țărani, care a transformat din temelii cadrul social, viața din Peciu Nou, Sîn­­martinul Sârbesc, Diniaș, Foeni, Cruceni, Ivanda — este angajată acum în procesul de organizare ști­ințifică și de automatizare a producției la MILBA. Tinerii de acum douăzeci de ani, care la primele gospodării agricole învă­țau să cultive legume și struguri, au devenit, azi, mînuitori de strunguri au­tomate, timplari-mecanici, frezori, maiștri, conducă­tori la sala de mașini, muncitori de înaltă califi­care, mecanici. Numele lor: Constantin Sandu, Teodor Guiaș, Valeri Francisc, Ștefan Dumitru, Iosif Olah, Walter­mer, Maria Scumpia, Kre- A­­dalbert Buchbacher, Ion Iacobescu, Ion Schutz, Io­sif Weiss. Familii întregi — să-i numim pe Vasile, Valeria și Ion Irimeș, Io­­han, Anna și Matilda Masegan, Ilie, Tenca, Doi­na, Sanda și Ecaterina Marin, Wiliam și Ecateri­na Meichrdorf, fiva, Ele­na și Miodrag fiva, bună­oară — au trecut de la o etapă a construcției la al­ta, de la o calificare alta, ba chiar, de la o pro­m­ fesie la alta, într-o ascen­siune dinamică dar nu lip­sită de dificultăți. Viața lor a însemnat, efectiv, un proces de adaptare conti­nuă la cerințele din ce în ce mai complexe ale indus­triei socialiste, la condiți­ile tot mai pretențioase ale tehnicii moderne. Opțiunea către eficiență economică — adaptare contemporană, implicit de natură psihosocială. ■. MIREL BRATEȘ OPTIK PENTRU EFICIENȚĂ Cadru temporal la MILEA Peciu Nou In ciuda anilor înaintați, Augus­tin Negrilă și Tdior Mocanu nu pot sta acasă cînd știu cîte sînt da făcut la cîmp, în această perioada. ..Avem puține brațe de muncă cooperativă și buruienile nu țin sea­mn­să de aceasta, ne explică interlocu­torii. Iată de ce am răspuns și noi, pensionarii, chemării organizației comunale de partid de a ieși, cu tofii, la cîmp, pentru a da o mină de ajutor după puterile noastre, la prășitul sfeclei de zahăr, porumbu­lui, în legumicultură, acolo unde se simte nevoia. Știm din experiența vieții că in aceste zile, orice întîr­­ziere înseamnă pagubă pentru pro­ducție, pentru cooperativă, pentru noi toți". Cei doi pensionari din Liebling se refereau la modul în care au în­țeles ei, și alții ca ei, să răspundă apelului lansat de comitetul comu­nal de partid și de organizația de partid din cooperativa agricolă. Che­marea a avut același ecou în rîndul funcționarilor, al muncitorilor na­vetiști, care domiciliază în comună și al celor care lucrează la secția de prelucrări industriale din localitate. Concretizarea o aflăm în desfășura­rea ritmică a lucrărilor de întreți­nere, în dezvoltarea normală a plan­telor. Cu rezultate bune acționează­­ în direcția mobilizării tuturor sătenilor L­USARU (Continuare in part. a ll-a) Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România anunță cu profundă durere încetarea din viață a academicianului Constantin Dai­­coviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, vicepreședinte al Academiei de științe sociale și politice. Eminent om de știință și pedagog, academicianul Constantin Dai­­coviciu, prin multilaterala sa activitate, desfășurată de-a lungul a peste cinci decenii, a servit cu devotament și pasiune știința și cultura româ­nească, dezvoltarea învățămîntului, și-a pus întreaga sa capacitate de muncă, energia și cunoștințele în slujba cauzei propășirii patriei, a tRiumfului socialismului în România. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next