Drapelul Roşu, martie 1978 (Anul 34, nr. 10293-10319)

1978-03-15 / nr. 10305

• 2 • Conferința Comitetului mu­nicipal Lugoj al femeilor a constituit un moment de o deosebită importanță în via­ța celor 9.000 de membre ale­­ organizației. Cu o pondere revelatoare în sfera produc­ției materiale și spirituale : 56 la sută în domeniul in­dustriei ușoare, 57 la sută în comerț, cooperație și să­nătate, peste 70 la sută în domeniul învățămîntului și culturii. Analizând din acest unghi contribuția femeilor, darea de seamă sublinia per­manenta preocupare a comi­tetului organizației munici­pale pentru perfecționarea laturilor calitative ale acti­vității lor — condiție hotă­­ritoare în asigurarea cadru­lui optim de afirmare și îm­plinire a propriei lor perso­nalități. Noile locuri de muncă create, prin alocarea, numai in anul 1977, a unor investi­ții în valoare de 277 milioa­ne lei, cât și modernizarea procesului de producție în vechile secții au determinat luarea unor măsuri de așe­zare a învățămîntului profe­sional în concordanță cu ce­rințele concrete ale dezvol­tării economico-sociale urbei. Prin școala profesio­a­nală și cursul de calificare au fost pregătite, numai în anul ce a trecut, 645 de ti­nere lucrătoare, alte 700 ur­­mînd cursurile de perfecțio­nare profesională la locul de muncă, peste 200 frecven­­tînd cursurile serale ale în­vâțămîntului de cultură ge­nerală. Legat de aceasta, nu­meroase vorbitoare au adus exemple concrete privind afirmarea femeii în planul activității de creație și cer­cetare, impunîndu-se pe plan național cu soluțiile propuse de valorificarea, în propor­ție de 100 la sută, a deșeuri­lor (secția confecții I.T.L.), a noi modele (întreprinderea de mătase naturală), de în­noire a produselor de mo­bilă­­(întreprinderea „Timi­șul").­ Un spațiu larg a fost acor­dat, atit în darea de seamă, cit și în luările de cuvînt, participării lor la viața so­­cial-culturală a orașului, „împărtășindu-și experiența, spiritul gospodăresc — se arăta în darea de seamă — comitetele de femei din în­treprinderi, comisiile pe cartiere s-au aflat mereu in fruntea acțiunilor de înfru­musețare a orașului, a ini­țiativelor privind îndruma­rea și orientarea tinerelor locatare a căminelor de ne­­familiste și a internatelor școlare spre preocupări utile viitoarelor mame și soții“. Au fost evidențiate, de ase­menea, competența, munca plină de dăruire a femeilor , cadre didactice și sanitare la creșterea sănătoasă a copii­lor și tineretului, la educa­rea și formarea acestora în spiritul muncii, al cinstei și omeniei.­­ O atenție sporită a suscitat pregătirea politico-ideologică a femeii, în mod deosebit a fost accentuată necesitatea depășirii stadiului de infor­mare la care se limitează a­­desea munca în acest dome­niu, orientarea tematicii lec­toratelor, a clubului „Femi­­na", a ciclului de expu­neri „Sfaturi pentru tinerele mame" actuală, pe o problematică cu caracter de dezbatere aprofundată, în scopul lărgirii posibilităților de afirmare a femeii, al ri­dicării nivelului de cultură, a spiritului său civic. Trecerea la săptămîna de lucru redusă, crearea de noi unități prestatoare de servi­cii, lărgirea gamei de apara­te electrocasnice­ și a produ­selor, semipreparatelor culi­nare, vor favoriza antrena­­­rea femeii în toate domenii­le vieții economice și social­­culturale, integrarea mai ac­tivă în viața cultural-artisti­­că și sportivă, domenii în care, astăzi, prezența femeii este încă deficitară. Plenara a cuprins, alături de puncte­le de vedere ale unor femei muncitoare, inginere, medici și profesori, opinii ale unor activiști de partid, conducă­tori de unități economice și sociale, punctind obiectivele programului de dezvoltare economico-socială a localită­ții, integrarea femeilor în toate sferele de activitate, creșterea aportului lor la rezolvarea problemelor ac­tuale pe care le ridică dez­voltarea societății. In încheiere, participan­tele și-au ales noul comitet și au adoptat un amplu pro­gram de măsuri privind ac­tivitatea viitoare, implicarea deplină a femeii în înfăptui­rea complexelor sarcini po­litice, economice și cultural­­artistice stabilite de docu­mentele partidului nostru. ANTOANETA MAGURA Viața socială, cadru optim de afirmare a femeii însemnări pe marginea Conferinței Comitetului municipal Lugoj al femeilor Pentru dezvoltarea mai accentuată (Urmare din pag. 1) prioritare ale dezvoltării pe baze moderne a industriei, agriculturii, aplicarea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, perfecționarea acti­vității în îmbunătățirea apro­vizionării și servirii populației, ocrotirea sănătății, dezvolta­rea învățămîntului și culturii, Conferința cheamă muncito­rii, inginerii, tehnicienii din industrie, lucrătorii din agri­cultură, de pe șantierele de construcții, din proiectări, ar­hitectură și sistematizare, oa­menii de știință, cercetătorii și proiectanții, lucrătorii din unitățile comerțului și prestă­rii de servicii, cadrele didac­tice, oamenii de cultură artă să înscrie, in activitatea și lor, noi și mărețe înfăptuiri. In felul acesta, perioada de aproape trei ani care a mai rămas pină la finele acestui cincinal va fi marcată prin­­tr-un nou și puternic avînt a­l industriei, agriculturii, al tuturor sectoarelor vieții so­ciale. Numărul mare de partici­panți la discuții - 139 de de­putați și invitați din cei 241 înscriși la cuvint numai în ca­drul secțiunilor — precum cele 370 de propuneri reflec­ti­tă grija și preocuparea pen­tru perfecționarea stilului metodelor de muncă ale con­si­liliilor populare, pentru­ creș­­terea contribuției lor la solu­­ționarea problemelor com­plexe pe care le ridică dez­voltarea impetuoasă a tutu­ror localităților. Militând pen­tru îndeplinirea tuturor aces­tor propuneri, pentru stimu­larea inițiativei și a spiritului gospodăresc, pentru antrena­rea maselor largi de oameni ai muncii la conducerea tre­burilor obștești, consiliile populare, sub conducerea nemijlocită a organelor și or­­ganizațiilor de partid, vor asigura transpunerea in viață a tuturor obiectivelor din pla­nurile de dezvoltare economi­­co-socială în profil teritorial pe anul 1978 și pe întregul cincinal. !• Vremea : î­ ­ PENTRU 15 MARTIE : . 5 Vremea continuă să sp­un­ . S călzească ușor. Cerul va fi î­n variabil. Cu totul izolat vor . S cădea ploi de scurtă du-­p­ă rată. Vîntul va sufla mo­­­­­­derat din sud-vest. Tempe-­­ 5 latu­ra va fi cuprinsă, aoăp-­­ 5 tea, între minus 2 și 3 gra­­­­­­­­de, iar ziua, intre 8 și 13 J S grade. Izolat se va produce 5 • î ceață. 1 . 5 | PENTRU 16 ȘI 17 MAR­­­ \­TIE : Vreme în general­­ , călduroasă, cu cer mai ? * ! mult noroi. Vor cădea ploi * 1 î locale. 5­­ r \ * \ PENTRU MUNTE . Vre-­­ 5 .... . . . me in încălzire, cu cer î­n variabil. Vor cădea preci­­­­­­pitații slabe. Vîntul va su­­­­­­fla moderat cu rafale de­­ 1 50-60 km/oră din vest. Fotografia a fost realizată în curtea grăd­iniței C.A.P. Biled: fiii și fiicele țăranilor cooperatori din localitate se joacă, în­vață, se bucură din plin de copilărie, de grija și atenția ocrotitoare a celor din jur. DRAPELUL ROȘU 10.305 CONTROLUL OAMENILOR MUNCII IN ACȚIUNE „Pauză" regretabilă în exercitarea atribuțiilor ! In orașul Deta, intervențiile reprezentanților obștei se lasă de mult așteptate In luna februarie s-a împli­nit un an de la prima Consfă­tuire pe țară privind activi­tatea de control al oamenilor m­uncii, care, pe lângă adop­tarea unor documente de ma­re însemnătate, a adresat o vibrantă chemare tuturor echi­pelor de control al oamenilor muncii, colectivelor de mun­citori, ingineri și tehnicieni și altor specialiști din unitățile producătoare de bunuri de consum și prestatoare de ser­viciu, din spitale, policlinici, cămine, cantine și celelalte u­­nități de stat și cooperatiste, care au legături directe cu populația, în vederea intensifi­cării eforturilor pentru reali­zarea politicii partidului și sta­tului nostru de creștere în ritm rapid a nivelului de trai material și spiritual al oame­nilor muncii de la orașe și sate. Acest apel al forumului re­prezentanților obștii din în­treaga țară a găsit ecoul cu­venit în rîndurile majorității factorilor de răspundere din județul nostru, care, sub egi­da Frontului Unității Socialis­te, au trecut imediat la reor­ganizarea și activizarea echi­pelor de control al oamenilor muncii în consens cu noile sarcini stabilite. Am spus ..majoritatea” și nu în totali­tate, pentru că, mai sunt încă localități din județ unde pre­zența reprezentanților obștii a rămas de domeniul trecutu­lui. O asemenea stare de fapte am întîlnit, de exemplu, în a­­ceste zile, în orașul Deta. Stră­­bătînd de-a lungul și de-a la­tul unitățile comerciale ale cooperației meșteșugărești, ce­le prestatoare de servicii că­tre populație și altele destina­te a fi supuse controlului oa­menilor muncii am constatat lucruri aproape de necrezut. De aproape un an echipele de control al oamenilor muncii se află într-o regretabilă „vacan­ță“. Cel puțin așa rezultă din registrele unice de control , cu excepția unui caz în care, prin luna iunie un singur tovarăș anul trecut, (subliniem cuvintele un singur tov, deoa­rece, conform legii, efectuarea controlului este permisă doar în formație de cel puțin trei membri) inserează cîteva ob­servații. Este probabil ca or­ganele locale să se fi gîndit că la Deta nu se simte nevoia controlului, oamenilor muncii. Sunt însă destule motive care ne determină să spunem că în buna aprovizionare și a populației există mult servire loc pentru mai bine. Din sesizările adresate redacției de către ce­tățeni și din convingerile noas­tre la fața locului rezultă că la magazinul de prezentare și desfacere al I.A.S., de exem­plu, produsele sunt expuse oferite cumpărătorilor sub li­și mitele oricăror prevederi igie­­nico-sanitare. Ni se semna­lează, de asemenea, că deși le­gislația în vigoare prevede că unitățile comerciale cu profil alimentar să recupereze de la populație ambalaje de sticlă sub forma de schimb la schimb, contra marfă sau cu bani în numerar, nici un ma­gazin din oraș nu practică a­­cest sistem. Din această cauza și datorită faptului că centre­le specializate ale I.C.V.A. stau mai mult cu zăvorul tras sau că funcționează după bunul plac al achizitorilor, locuito­rii urbei sunt nevoiți să se plimbe dintr-un loc în altul cu ambalajele ce le prisosesc in gospodării sau să renunțe în punerea lor în circuitul eco­nomic. In ciuda unor asemenea lip­suri și a altora de acest fel» care prin intervenția echipe­lor de control al oamenilor muncii s-ar fi putut evita. Consiliul orășenesc Deta al Frontului Unității Socialiste se mulțumește să spună, de un an de zile, că aceste for­mații sunt în curs de organi­zare. Tărăgănarea nu poate mer­ge însă la infinit. Se impune deci, înlăturarea urgentă a u­­nor asemenea stări de fapte. C. PETRE rad­io -Timișoara MIERCURI, 15 MARTIE : 8,00 Actualitatea radio. 18,10 Vedete ale muzicii ușoare. 8,30 Conștiința la timpul recent. 10,40 Medalion mu­­scal : trompetistul Sandu ’’Zorea. Scriitorul la zvorul viu al realității —­eportaj de Ion Dumitru Teodorescu. 19,15 Recital de lieduri Ana Stan-Slusar­i Adrian Marcu. 19,30 Ems­­iunea pentru sate. 19,40- 0,00 Formații cărășene de muzică populară. JOI, 16 MARTIE : 6,00-6,30 Radioprogram matinal. Ne scriu corespondenții volunt­­ari. V „.. . Pentru fiecare cetă­țean, munca este o datorie fundamentală, de onoare“ - se arată in Codul principiilor și normelor comuniștilor, muncii și vieții ale eticii și echității socialiste. Drept in­­scris, cu litere de aur, și in Constituția Republicii Socia­liste România. Și nu poți în­cerca decit un sentiment de mândrie patriotică in fața u­­nor asemenea adevăruri, care își găsesc luminos reflectarea și in documentele Conferinței Naționale a partidului : „Fie­care cetățean are posibilita­tea reală să muncească po­trivit aptitudinilor și pregăti­rii sale, corespunzător cerin­țelor dezvoltării economice­­sociale". De fapt, covirșitoarea ma­joritate a cetățenilor țării își exercită, cu devotament, a­­ceastă m­efatorire de onoare, nutrind convingerea că este singura cale demnă spre îm­plinirea materială și spiritua­lă a individului, și, deopotri­vă, a întregii societăți. Rh­i­durile mereu mai numeroase și mai compacte ale frunta­șilor in întrecerea socialistă - confirmați și cinstiți, după merit, la recentele adunări generale ale oamenilor mun­cii din toate domeniile de activitate - constituie o do­vadă elocventă a puterii de inrîurire pe care o conferă creșterea gradului de con­știință și responsabilitate a fiecăruia in parte și a tutu­ror la un loc, rod al bogatei activități politico-educative desfășurate, nemijlocit, sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid. re Vizavi de această exempla­conduită muncitorească nu poate părea decit anacro­nică, in condițiile societății noastre, tendința unora, tot mai puțini la număr dealtfel, de a se sustrage, deliberat, de la o activitate utilă, du­­cind un trai parazitar. Dife­rite organe și organisme afectează timp prețios, multă răbdare, pentru lămurirea a­­cestor „păsări călătoare". Este și cazul lui Dumitru Jer­­can, din Becicherecu Mic, (nr. 209) care a refuzat în mod repetat pină și somațiile de a se prezenta să i se în­credințeze un loc de muncă. Asemănător s-au petrecut lu­crurile și cu Ion Fusteac, Ioan Radu, Nicolae Cristea, oameni in plină vigoare, care nici după ce au fost puși în discuția adunărilor cetățe­nești nu și-au respectat pro­misiunea de a se încadra in munca. Răsfoim, la Direcția jude­țeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, un teanc de sentințe civile, „de­finitive și executorii" - de la un recent proces in baza Legii­­ nr. 25/1976, privind în­cadrarea într-o muncă utilă a persoanelor apte de munca — stabilind, prin hotărire ju­decătorească, loc de munca obligatoriu pe timp de un an. De reținut, insă, că pină la acest necesar act judiciar final s-a dus o răbdătoare și tenace muncă de convingere in fiecare caz in parte, ince­­pînd de la identificarea și luarea in evidență la Oficiul forțelor de muncă, repartiza­rea unui loc onorabil unde să poată lucra pe măsura aptitudinii și pregătirii, pină la discutarea in largi adunări cetățenești. Spre binele in primul rind, nu puțini lor, au fost aceia care au înțeles, încă de la primele demersuri, să se folosească de mina ce le-a fost întinsă, străduin­­du-se să se integreze în co­lectivele de muncă unde au fost repartizați. Alții, in schimb, și-au escamotat in­tențiile pe toată filiera, dove­dind in cele din urmă că promisiunile lor de a se în­cadra in muncă nu erau de­cit vorbe goale. Pentru aceș­tia trebuie aplicată cu fermi­tate prevederea finală a Le­gii 25, așa cum s-a procedat și cu Gheorghe Dumitrescu și Mircea Mircu din Parța­r— Șag, Anica Lupșa, Ilie Fus­teac, Vasile Donoș, Wiliam Nickels din Comloșu Mare, Constantin Paul din Bozoș, Dorel Jivan din Lenauheim, Ilie Olteanu din Periam, Ni­colae Marinescu din Grabațî, Mihai Kinisch din Lunga — spre a consemna doar cîteva exemple dintr-un șir mai lung. Așadar, tocmai pentru că, intr-o patrie a hărniciei, ne­mi­rea este considerată o încălcare a normelor eticii și echității socialiste, un act antisocial in ultimă instanță, legea statutează interdicția traiului parazitar pe seama muncii altora. Iar litera legii trebuie aplicată cu fermitate. Important, in acest sens, este ca organele care au atribuții exprese in virtutea legii, ca sprijinul activ al opiniei pu­blice și al familiilor celor in cauză, să conlucreze opera­tiv, mai sistematic și mai strins corelat, pentru ca, spiritul echității socialiste ni­m­­meni să nu poată ocoli dru­mul drept ori muncii. G. MANEA I Meandrele tulburi ale traiului parazitar Față de cei care refuză să-și exercite fundamentala îndatorire de cetățean — munca — litera legii este categorică

Next