Drapelul Roşu, ianuarie 1986 (Anul 42, nr. 12722-12746)
1986-01-15 / nr. 12732
Anul XLIII nr. 12.732 Miercuri,. 15 ianuarie 1986 4 pagini, 50 bani PLANUL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a județului Timiș, in profil teritorial, pe anul 1986 ADOPTAT IN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DIN 11 IANUARIE a.c. Consiliul popular al județului Timiș, întrunit în cea de a XV-a sesiune ordinară, luînd în dezbatere planul de dezvoltare economico-socială a județului Timiș pe anul 1986, în profil teritorial ; Avînd în vedere prevederile Legii pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1986 , In temeiul Legii nr. 57/ 1968 de prArt. 3. Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, județean, municipale, orășenești și comunale vor sprijini consiliile oamenilor muncii din unitățile economice să asigure îndeplinirea și depășirea sarcinilor privind producția fizică și valoarea producției marfă prin desfășurarea ritmică a proceselor de fabricație in toate întreprinderile industriale la nivelul tehnic și calitativ corespunzător, încărcarea maximă a capacităților de producție prin creșterea gradului de utilizare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor și suprafețelor productive. In acest scop, Comisia județeană de planificare teritorială, în colaborare cu organismele județene de specialitate va urmări decadal producția marfă și producția în unități fizice la principalele produse, iar lunar realizarea tuturor indicatorilor de plan, în profil teritorial și va propune Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Timiș, măsuri operative pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe anul 1986. Art. 4. în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și introducerii progresului tehnic, în anul 1986, se prevăd 155 obiective principale care vor contribui substanțial la valorificarea superioară a materiilor prime, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al producției și reouganizare și funcționare a consiliilor populare. HOTĂRĂȘTE : Art. 1. Se adoptă planul de dezvoltare economico-socială a județului Timiș pe anul 1986, în profil teritorial. Art. 2. In anul 1986, producția marfă industrială va fi de 45,1 miliarde lei, iar la principalele produse industriale se vor realiza următoarele niveluri: cerea consumurilor materiale și energetice, creșterea mai rapidă a productivității muncii, a eficienței generale a producției. Totodată, se vor asimila în fabricație produse și materiale, astfel încît în industria republicană, în anul 1986, producția marfă să fie realizată în proporție de 16,5»/, pe seama produselor noi și modernizate, iar ponderea valorii produselor de calitate superioară în valoarea produselor cu indicatori de calitate să ajungă la 70 °/h. In acest scop consiliile oamenilor muncii din unitățile economice vor lua măsuri pentru asigurarea tuturor condițiilor în vederea îndeplinirii prevederilor din programul privind îmbunătățirea nivelului tehnic și calitativ al produselor, stabilind măsuri care să asigure : modernizarea produselor existente în fabricație ; perfecționarea proceselor tehnologice de producție; creșterea calității fiabilității și competitivității produselor pe piața externă ; utilizarea cu eficiență sporită a aparaturii de măsură și control, a tuturor standurilor de probă, precum și a platformelor de montaj existente în unități, în vederea realizării indicatorilor specifici de măsurare a nivelului tehnic și calitativ al produselor fabricate. Art. 5. Pentru creșterea productivității muncii în anul 1986 cu 12,8»/» în industria republicană și cu 12,5»/, în activitatea de construcții montaj, consiliile oamenilor muncii din unitățile economice vor lua măsuri pentru înfăptuirea integrală a prevederilor din Programul privind creșterea mai accentuată a productivității muncii în care scop se va acționa pentru : introducerea și extinderea pe scară largă a progresului tehnic ; încadrarea strictă în normele de consum de muncă, pe produse și grupe de produse, aprobate prin plan ; stabilirea productivității muncii pe produse fizice, urmărindu-se diminuarea consumului de manoperă pe fiecare produs concomitent acționîndu-se mai hotărit pentru soluționarea rapidă a problemelor de automatizare din sectoarele calde și din alte domenii de muncă grea ; respectarea disciplinei tehnologice și de folosire integrală a timpului de lucru, întărirea ordinei și disciplinei la fiecare loc de muncă; perfecționarea pregătirii profesionale a personalului muncitor și utilizarea eficientă a tuturor categoriilor de personal. Art. 6. In anul 1986, se prevede ca în industria republicană cheltuielile la 1000 lei producție marfă să fie reduse față de anul 1985 cu 55,9 lei la total, din care cu 48,5 lei la cele materiale și cu 12,0 lei în activitatea de construcții-montaj. Comisia financiar-bancară și celelalte organisme județene de specialitate, vor sprijini consiliile oamenilor muncii din unitățile economice să îndeplinească programele de reducere a costurilor și a cheltuielilor materiale de producție, precum și realizarea veniturilor din bugetele de venituri și cheltuieli. în acest scop, se va acționa în toate unitățile economice pentru respectarea strictă a prevederilor noului mecanism economico-financiar, aplicarea cu fermitate a principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, asigurînd, ca, prin utilizarea eficientă a mijloacelor materiale și bănești precum și a forței de muncă să se acopere cheltuielile din resursele proprii și să crească eficiența economică în toate sectoarele de activitate. Art. 7. In anul 1986, producția destinată exportului va spori cu 67,7% Pe relația diring țări socialiste și cu 99,4%/% pe relația de vize convertibile față de realizările anului 1985. Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi vor lua măsuri să asigure realizarea fondului de marfă prevăzut la export prin lansarea din timp în fabricație a produselor la structura sortimentală și la nivelul tehnic și calitativ prevăzut în contractele încheiate cu partenerii externi ; adoptarea operativă a producției la cerințele pieții externe urmărind creșterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare. « Comisiile județene de planificare teritorială, de comerț exterior în colaborare cu organismele județene de specialitate și unitățile economice vor urmări zilnic livrarea produselor destinate exportului : motoare electrice, mașini și utilaje, lacuri și vopsele, țesături, produse tricotate, confecții textile, încălțăminte și vor interveni operativ la întreprinderile de comerț exterior pentru asigurarea de comenzi și contracte la nivelul sarcinilor de plan. Art. 8. Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare județean, municipale, orășenești și comunale vor sprijini consiliile oamenilor muncii din unitățile de industrie mică să înfăptuiască măsurile stabilite în Programul județean de dezvoltare a I (Continuare In pagina a ll-a) — țiței extras mii t 405,2 — gaze asociate utilizabile inclusiv gaze libere mii mc 184,0 — motoare electrice de 0,25 KW și peste MW 3180,0 aparate de măsură și control electrotehnice mii. lei 850,0 — mijloace ale tehnicii de calcul electronice mii. lei 145,0 — produse de mecanică fină și optică mii. lei 285,5 — utilaje tehnologice pentru lucrări miniere t 15 000,0 — utilaje tehnologice pentru metalurgie t9 000 — utilaje tehnologice pentru industria alimentară 1 600 — poduri rulante electrice buc. 640 — autoturisme de oraș buc. 10 000 — polietilenă de mare densitate mii t echiv 100»/. 33,0 — lacuri și vopsele mii t 69,3 — detergenți mii t 34,0 — materiale de zidărie mii. buc. echiv. 240 118,0 — obiecte sanitare din porțelan și semiport 3 700,0 țelan fine — mobilier din lemn mii. lei 518,6 — țesături mii mp 86 014,1 — produse tricotate mii buc. 30 600 — confecții textile mii. lei 1114,3 — încălțăminte mii per. 13 005,6 — uleiuri comestibile t 31 500,0 — carne tăiată în abatoare din fondul de stat mii t 116,9 — lapte de consum mii ll 377,0 — unt t 2 900,0 — brînzeturi t 3 600,0 — zahăr t 72 600,0 — legume și fructe conservate inclusiv pastă de roșii t 13 600,0 _ vin brut mii hl 129.2 _ bere mii hl 645,0 IN SPIRITUL MOBILIZATOARELOR? INDICAȚII ALE TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎNCĂ din prima lună A ACEsTUI AN, PRODUCȚII PESTE PREVEDERILE PLANULUI! In aceste zile de început de an, activitatea din toate sectoarele economice timișene se desfășoară sub semnul vibrantelor chemări și îndemnuri ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru îndeplinirea și depășirea planului încă din luna ianuarie, asigurîndu-se, pe această cale, realizarea indicatorilor de dezvoltare intensivă stabiliți de Congresul al XIII-lea al partidului. Acum, după încheierea primei decade a lunii ianuarie, trebuie analizate, cu exigență și răspundere, felul în care s-a muncit, rezultatele obținute. Pe baza aluziilor desprinse, este necesar să se întreprindă, conîn continuare, noi acțiuni și măsuri concrete, care să conducă la perfecționarea organizării operative, producției și a muncii, la creșterea eficienței întregii activități productive. Anul 1986 așează și în fața colectivului Trustului antrepriză generală de construcții-montaj Timiș sarcini mobilizatoare, pentru realizarea cărora, munca trebuie riguros organizată, în așa fel încît, pe toate șantierele și la bazele de producție, să se folosească la întreaga capacitate utilajele și instalațiile din dotare, să se valorifice toate posibilitățile și condițiile create. Iată deci, există un amplu și mobilizator program pentru toți factorii implicați în acest domeniu. Despre ceea ce se face concret la T A.G.C.M. Timiș, ne vorbește astăzi ing. Aurel Zavolan, directorul unității. Ritm intens de lucru pe toate șantierele de construcții — Pentru început, tovarășe director, vă propun să vă referiți la modul în care colectivul trustului pe care-l conduceți a debutat în noul an de producție. — înainte de asta, voi prezenta, succint, bilanțul cincinalului și anului recent încheiate. Ca unitate subordonată direct Consiliului popular județean, prin activitatea T.A.G.C.M.T., pe care o desfășoară, și-a adus și își aduce în continuare o contribuție însemnată la sporirea potențialului economic și social al județului, în cincinalul recent încheiat, am finalizat un volum de investiții însumînd 4,3 lei, materializat, între miliarde altele, prin darea în folosință a 24.298 apartamente, cu 1.000 peste prevederile planificate, alte importante obiective social-culturale și edilitargospodărești. Numai în anul 1985, am predat beneficiarilor 4.005 apartamente, cu 375 mai mult decît sarcina stabilită, o modernă școală cu 16 săli de clasă, la Deta, două cinematografe, la Timișoara și Buziaș, două săli de gimnastică, la Timișoara și Lugoj, Spitalul de chirurgie toracică, 7.653 mp. spații comerciale și de deservire. De asemenea, au fost puse în funcțiune stațiile de epurare și colectare în Lugoj și Buziaș, extinderi de alimentare cu apă, la Sînnicolaul Mare și Lugoj, parțial alimentarea cu gaze naturale a Centralei electrice de termoficare Timișoara, alte capacități industriale și agrozootehnice. Materializing hotărîrile stabilite de comitetul de partid și programul de măsuri politico-organizatorice și tehnico-economice al consiliului oamenilor muncii, am reușit să îndeplinim și să depășim toți indicatorii valorici și de eficiență, ceea Convorbire consemnată de VARTIADE ȘTEFAN (Continuare In pag. a llla) În sufletul nostru, patria vibrează Patria este o realitate complexă, alcătuită din elemente materiale și spirituale, etnice, biologice, geografice și sociale, economice, politice și militare, artistice și morale/ ea se reflectă in sufletul și viața noastră intr-un mod tot atît de complex. Toate aceste elemente sînt fundamentale, ele ne apar ca organice și intrinsece. Le gîndim, le simțim, le trăim și le exprimăm, în așa fel nncit putem spune împreună cu un mare scriitor că „patria este înlăuntrul nostru“. Desigur, iubirea de patrie definește in mod structural orice viziune asupra lumii și vieții. Pentru noi, românii, patria este o noțiune cu atît mai scumpă cu cit în trecutul nostru am fost de multe ori in situația de a ne-o apăra cu arma in mimi, finind piept năvălitorilor din afară. De ideea de țară se leagă, de asemenea, lupta străveche pentru unitate națională, pentru apărarea ființei noastre etnice, a limbii, a obiceiurilor moștenite din străbuni, „a tot ce mișcă în țara asta, rîul, ramul“, cum spunea marele poet Eminescu. De aceea, in sufletul poporului nostru patria vibrează atît de profund, pulsînd în bătaia inimilor noastre. Făclia de lumină — idealul de viață materială și spirituală mai bună — a fost purtată de moșii și strămoșii noștri prin ideea de a face patria mai frumoasă și mai bună. Trecută din mină in mină, făclia emancipării sociale și naționale s-a corelat strins, in fiecare moment al ista lector univ dr. IOAN AVRAM (Continuare in pagina a III-a) J