Dreptatea, ianuarie 1928 (Anul 2, nr. 64-87)
1928-01-14 / nr. 74
Mm. 74 • ®Sâmbătă 14 ianuarie 1S184 PAGINI— 3 LEI Un an t0 luni 3 luni N ȚARA • • • • • • • • • ® ,1000 , 500 250 A ft? £ N DUBLU m STRĂINĂTATE T E* mpm Un an 0 luni 3 lun! PEE8H S SATE«) ■ « ‚ • 75u • • ‡ • 376 •al, âOO REDACȚIA Si ADMINISTRAȚIA: i3 U O U R £ S T Calea Victoriei 78, Etaj. 1 TELEFON No. 38/1tO ANUNCIURI COMERCIALE S« primase dl rac! la Ad-tia Zlaru'u!. şi la oata agenţiile de publicitate din îarft 3 LEI —»WH u hu uorjff « avim/e la yuvusu pe cutare sau pe cutare, d^readucem însăşi ţara la putere, să simtă că nu^ai are frâul în gură, cătuşe la mâini şi lanţuri la jecioare şi aşa să se simtă dela sat până sus la guvernul ţării. I. Mihalache Din discursul ţinut la Piteşti. luptele de -ol „Viitorul“ turbează. Vizitele fruntaşilor noştri în străinătate au turburat sufletul d-luiVintilă Brătianu. ,,Trădare, de li trei ori trădare — scrie oficiosul liberal. — In loc de luptăpolitică internă şi parlamentară, naţional-ţărăniştii se adresează străinătăţii şi compromit împrumutul“. iî Aşa să fie ? II Ce înţeleg liberalii prin lupt,xă parlamentară ? Luptă, înparlamentul generalului Daviidoglu ? Va să zică întâi alegeri ?Siluite, bătăi, schingiuiri, furturi de urne, toate hoţiile şitoate banditismele unui regim inconştient şi apoi luptă ,,civilizată“ ca la Westminster, într'un parlament de sus şi până ţifos falsificat ? E prea comod. Prea ,,englezesc”. .. Sau poate s-ar mulţumi, liberalii cu o luptă internă, în faţa ţarei ? Dar această luptă am câştigat-o, cu vârf şi îndesat De opt ani de zile nimeni nu semai îndoeşte azi de uriaşa popularitate a partidului naţionnal-ţărănesc. Şi deoarece această popularitate latentă nu e suficientă, vom trece foarte curând la o luptă internă mai fericinte, punând popularitatea noastră în cumpăna unor rezultate imediate şi defintive. Faţă de străinătate nu ducem nici o luptă. Ne silim doar ■*— şi aceasta e de a noastră datorie — să risipim confuzia provocată de liberali şi să limpezim, faţă de toată lumea, adevărata situaţie din România. |î Iată care e această situaţie: f DE OPT ANI CÂRMUEŞTE ÎMPOTRIVA VOINŢEI ŢAREI PARTIDUL LIBERAL. POLITICA LUI CONSTANTA E: NICI COLABORARE, NICI IMPRUMUT. TOTUL PRIN NOI flNŞINE ŞI PENTRU NOI INSINE. ţ Această politică duce la adânci nemulţumiri politice, la tun deplin faliment economiciPartidul liberal, urât şi dispreţuit de o ţară întreagă nu se ■«nai menţine decât prin, prestigiul personal al şefului său şi jprin protecţia regală. ■ Cei doi sprijinitori dispar. O elementară cuminţenie, un elementar patriotism impun partidului sleit şi falit să demisioneze. :. D. Vintilă Brătianu rămâne ţia putere. Pentru a salva puterea e gata la orice compromis. — la orice capitulare. Propunem.© colaborare. E refuzat. Cere, «peste hotare un împrumut Acceptă orice schimbare de doctrină şi de credinţă, acceptă [torice condiţii şi pretenţii străine numai să capete un PRETEXT pentru a-şi prelungicârmuirea. Dacă împrumutul nu va reuşi, d. Vintilă Brătianu va arunc [ea vina pe „uneltirile” opoziţiei, fel DOAR E ŞTIUT, DE O LU- faîE ÎNTREAGA, CA DE OPT FANI DE ZILE, ACEST OM SINISTRU IMPEDICA ORICEPOSIBILITATE DE ÎMPRUMUT EXTERN, ŞI DISTRUGE PRIN TOATE MIJLOACELE CREDITUL ŢAREI IN AFARA Dar până ori, avea nevoe de împrumut numai ţara. Azi are nevoe de el partidul liberal. Şi peste noapte s-au schimbat toate noţiunile de bine şi rău, de patriotism şi de trădare. Faţă de această luptă disperată a unui naufragiat, ca să se agaţe de o scândură de salvare, »partidul naţional-ţărănesc, conştient de forţa sa, încrezător în ■puterile de viaţă şi de refacere a poporului românesc, păstrează neclintită, credinţa lui politică : ROMANIA ARE NEVOE "Numaidecât, de un guERN TARE ŞI POPULAR DEUN PARLAMENT ALES ’ INDEPLINA LIBERTATE, DECJUN REGIM POLITIC SPRIJINIT PE LEGE ŞI PE MASELE POPULARE. PRIMA ÎNDATORIRE A UNUI ASEMENEA REGIM ESTE REFACEREA FINANŢELOR ŞI A GOSPODARIEI NAŢIONALE. Nu insă ca la expedient de ultima oră, ca o încercare disperată de salvare a unui partid compronus. Ci ca o muncă serioasă ,bine chibzuită, pe baza unui intens program de refacere şi de .normalizare politic şi economic. Iată adevărul. E simplu. — O fi nici datoria, nici patriotia .unul nu ne pot.împedica să-l Spunem ori cui şi ori unde. în iţară sî in străinătate. partid străinătatea Nu suntem împotriva unui împrumut dimpotrivă. De ani de zile, cerem cu stăruinţă refacerea creditului nostru în străinătate. Suntem însă împotriva prelungirei nefastului regim liberal, ori care ar fi pretextul ce s-ar invoca. Ştim că ţara nu va răsufla decât în ceasul în care va scăpa de liberali. Şi ceasul acesta va suma cât mai degrabă,—de aceasta avem noi grije. BAIA Domnul T. T. ,„ deputat liberali citând fragmentat in HAurora" frate din moţiunea cetăţenilor din Albastru, lasă să să creadă că aceştia sunt indignaţi de faptul că d-rul Lupu face in fiecare zi o baie de jumătate oră lVu, iubite Tetebe ! Şeful mătdluîU poate tă facă şi două ore pe ti bae. Lucrul ne este perfect indiferent, CelafenU nuM cer decăt un singur lucru: să facă baia la o oră mai matinală și nu la li, când ar trebui să fie de mult la Muncă fi la... muncăI DUSUL D-rul Lupu se îmbăiata zilnic. E probabil, singurul punct comun între d-sa şi mine, l-aşi propune insă ceva mai eficace decât baia, duşul. CE FEL DE BAE ! Băile sunt de multe feluri: băi de mare, băi de aburit băi de putină, băi * de nămol, băi de soare, băi de,„ele, ele. Toată lumea e curioasă să file: ce fel de bae face zilnic d-rul Lupu? Judecând după intensa muncă Intelectuală pe care o depune, pariez că face băi de... şezut ! POHODNA SIBIU ! „Au ora", foarte înduioşată de soarta fruntaşilor opoziţiei excluşi din partidul comunist, comentează deportarea lor în Siberia. „... s’au înscăunat la putere, au stăpânit şi-acum li se despart căile..." Şi deci: „pohod na Sibir” ! Dar tote „Aurora“ adaogă: „Marea istorie a noastră că la fel s au petrecut lucrurile şi altundeva". S’au petrecut la fel, şi la fel se vor mai petrece.. Şi mâine-poimâine, îl vom vedea şi pe d-rul Lupu ,.pohod na... Spaţii”l ION JEAPA D. Emandi despre înarmările Ungariei BELGRAD 12. (Rador). — Ministrul României, d. Emandi a făcut ziarului ,,Politika" următoarele declaratiiml: „Chestiunea Înarmărilor Ungariei continuă să facă obiectul cercetărilor din partea guvernelor Micei Inţelegeri, întrucât guvernul polon a desminţit categorie insuiliare şt prezentată de Ungaria, pot spune că s'a stabilit acum că Ungaria se Înarmează, călcând dispoziţiunile tratatului de pace. Guvernul ungar a dovedit astfel că suprimarea comisianei de control militar fusese prematură şi că rezervele Mi cei Înţelegeri erau îndreptăţite. E de prisos să subliniez că intra bărbaţii de Stat al Micei Înţelegeri domneşte acordul cel mai desăvârşit şi o perfectă unitate de vederi. Conducatorii Micei Antante vor şti să găsească şi de data aceasta soluţia menită să Împiedice orice atingere a păcol". Procesul . ruhii „Dreitatea“! strategul politic Profesorul universitar de la Cluj N. Ghiulea dat în judecată f¥ii«risSe**eile «le instrucţie şi interne nu informat ziarele că, d. N. Ghiulea, profesor la Universitatea din Cin» a fost dat in judecata consiliului permanent pentru ideile exprimate in articolul DICTATORUL, semnat de d-sa si publicat in No. 12 al UBEPTATM din 30 SîvviG'xsh'-îe SS27. Procedura a cetera încet, resitnoaș&em, întru cât noi am vrut ca procesul să vie cât mai curând *un dcsfeEferî, fiindcă vcssrea să dăm acestui proces toată amploarea cuvenită. Un proces de idei, v*»r recunoaşte mulţi, pasior*ează mal decât sin ijssifjar ptreces de asasinat sau decât chiar enormele furturi săvârşite la miendenii de instrucţie cu ocazia clădirilor şcolare. Pasionează mai mult chiar decât incuria şi debandada dela minssterul de instrucţie, sau decât întregul cuib de bondari din acelaşi minister. Un proces de idei este mai interesant şi decât senzaţionala descoperire a jafului în averea statului făptuit de către subalternul d-lei Duca, Fălcoianu de la Monitorul Oficial sau decât distribuţia fondurilor secrete studenţilor trimişi de consorfiul Duca-Angelescu in Italia* Procesele de idei răscolesc toate pasiunile şi deşteaptă conştiinţele în letargie. t n * - j r- • r • *■ - * - DICTATORUL de M. GHIULEA »mtasnuw^, , |m„|„|| „ , , m»,,, |t, || ||| ||||||||H" II HM III 11 (Continuare în pag. H-a) Liartare şi Prostituţie de DISIROS Intr-o şedinţă a 1, Primar Consiliului Comunal. Primarul a adus discuţie şi felul cum sunt tratate prostituatele în spitale, dar lucrul acesta nu l-a făcut din umanitarism sau în scopul de a remedia, ci pentru a plăti o poliţă conducătorului actual al Eforiei. Chestia odată lansată, discuţia a rămas deschisă şi mentă niţică consideraţie fiind în legătură cu pericolul veneric şi toate consecinţele acestuia, care au înrâurire mai cu seama asupra natalităţei. Chiar în aceiaşi şedinţă a consiliului s’a emis părerea’idealistă de a se respecta „libertatea individuală“ deopotrivă la femei şi la bărbaţi. Prin libertate individuală s-a înţeles în aceasă chestie libertatea actelor şi chiar traficarea propriului corp fără ca legile administrative ale apcietăţei să aibă dreptul de a interveni sau a pune restricţii. Noţiunea de libertate ca şi aceia de adevăr sunt idei generale, iar filosofii şi artiştii au avut adesea părei contrarii asupra lor. Noi nu le putem aprecia decât când sunt relative şi de aceea e rămii... celebră întrebarea lu Pontius Pillatus adresată lui Christos . ..Quid est verum?“ La fel am putea pune şi noi persoanei din Consiliu întrebarca : Ce este libertatea ? Adevărul se poate compara cu lumina, care dacă e prea intensă împiedică vederea, ba chiar orbeşte cum face soarele cu acela care-l priveşte, la fel e cu libertatea care nu mai este percepută dacă nu există bariere sau opunere. Adevărul şi libertatea au nevoie să fie proporţionate cu lumina ca să poată fi înţelese şi deci utile. Jean Jaques Rousseau când a văzut numai barierele a scria: „L'homme ec' né lien et partout il est dans les fers“ dar chiar în următoarele rânduri ale primului capitol din contractul social, recunoaşte legăturile şi obligaţiile sociale care nu pot fi decât reciproca şi mărginesc deci libertatea individuală. Una din cele mai reuşite reprezentări plastice ale libertăţei e a lui Rude pa arcul de triumf din Paris . Libertatea cuirasată în bronz strigă: „Aux armes, citoyensi“ şi ţine în dreapta sabia întinsa spre inamic, iar cu stânga chiamă pe toţi fii curagioşi ai patriei sub aripele ei. Libertatea după concepţia artistului e o stare dinamică, o luptă şi nu una statică sau un privilegiu. Rodin a fost de părere că şi Victoria de la Samotrake ar reprezenta libertatea . In societate libertăţile au fost, sunt şi vor fi relative; prin dinamismul lor îşi vor mări sfera, dar cu toate acestea adevărul proverbului latin : ,,Quid lied, Joui ron licet ’vi“ va cA::Şi tot atâta timp ca şi societatea. Care părinte permite copiilor lui ceia ce permite unui adult? Poate atunci permite societatea membrilor ei minori sub un raport oare care să-şi facă rău lor insişi sau altor membrii ?. Acesta este punctul de plecare al libertăţilor unei societăţi şi numai din punctul acesta de vedere se poate discuta libertatea practicărei prostituţiei. In New-York medicul şef al oraşului a făcut şi examenul mintal al prostituatelor şi a constatat că aproximativ 80% din ele nu erau normale (degenerate, cretine, întârziate etc.) şi atunci se mai poate acorda ca un privilegiu libertatea practicei lor, când aceasta e dăunătoare celorlalţi membri ?! „Liga Drepturilor Omului“ a fost de altă păreri şi punânduse în fruntea campaniei aboliţioniste a avut câştig de cauză mai cu seamă în Anglia unde a silit guvernul să retragă faimoasele ,contagions disease acts“ din 1866, care impuneau vizita sanitară a prostituatelor. Din punct de vedere pur juridic Liga Drepturilor Omului" a putut cât drept cuvânt să conteste legalitatea, deciziile primarilor sau ale prefect?!awo hops. eriau vizita medicală obligatorie a practicarea lor şi internarea lor în spital la caz de boală. In anul 1905 această campanie atinse maximul intensităţei în Franţa şi cruciada dusă de ligă prin presă, conferinţe, broşuri produse agitaţie în public aşa încât prefecţii se văzură siliţi să renunţe la practica de până atunci şi afişară chiar în sala de aşteptare a poliţiei un aviz în care se anunţa, că vizita nu era obligatorie şi nici internarea în spital în caz de boală şi că puteau refuza şi una şi alta. Un afiş similar a fost pus şi în spitalele în care erau internate cele bolnave aducându-le la cunoştinţă că nu mai erau obligate să fie îngrijite în spital şi că-l puteau părăsi oricând. Gestul nesocotit al ligei care a condus această campanie considerată umanitară a avut ca urmare o încurajare de revoltă, căci multe prostituate refuzară să fie examinate, iar cele în curs de tratament reclamară dreptul lor de a părăsi spitalul şi numai puţine din cele înscrise continuara să vină la vizitele infidicale. Rezultatul "I"" nu putea fi altul decât creşterea mbidităţei veneriene care pent oraşul Lyon a crescut de la 7 în 1904 la 16,4% în 1907. Mai mult numărul lor eres şi o dată cu el şi scandalul străzi şi pieţe, protestările cetenilor molestaţi curgeau la o lectură, iar negustorii cu etaluri reclamară că li s’a făcut posibilă ocupaţia lor. Pentru sfârşi odată cu această stare anarhie, prefectul Rhonah Charles Lutaud, a reunit o emisie la care a invitat şi pe educătorii Ligei Dreptului Om lui pentru a discuta măsurile a luat. In două şedinţe s’a stabi un acord tacit bazat pe necetatea imperioasă de a menţi ordinea pe străzi şi pentru salva starea sanitară. Experienţa oraşului Lyon suficientă pentru a da cel puţie gândit acelora care reclar acordarea de libertăţi pentru cele persoane care nu ştiu să respecte şi care răpesc liniştii libertăţile altora, ba chiar fac rău sau le dăunează săiătatea fără să aibă nici un fel Prin el Însuşi... Un ziar anunţa că d. Vintilă Brătianu, — exasperat de încurcăturile interne şi externe, — nu se mai consultă acum cu nimeni, ci gândeşte prin el însuşi, plănuind să şi acţioneze pe aceiaşi cale. Primul ministru şi-a încruntat sprincenele, şi-a sburlit barba şi a început să mişte din creer. Această mişcare nu va da,desigur, aceleaşi rezultate ca’n alte capete de premieri. Totuşi avem mai multă încredere in acţiunea ei solitară, decât într’o colaborare cu d. Stelian Popescu et Comp. Dar în minister nu-i numai nuanţa Stelian Popescu şi, mai presus de toate, există principiul răspunderii solidare a membrilor cabinetului. Miniștrii se vor trezi răspunzători de-un act, pe care îl vor afla din gazete. Vina nu-i a d-lui Vintilă Brătianu și, poate, nici a lui Ionel Brătianu (copiat de d. general A*veresen), — ci vinovat este sistemul personal de guvernământ. Regele avea încredere într'o persoană. Aceasta îşi alcătuia cabinetul şi „făcea” alegerile. Şeful de guvern, în acest caz, n’are nici o obligaţie faţă de miniştri sau de Parlament, care nu se sprijinesc pe masele populare , ci exclusiv pe amabilitatea şefului. Cabinetul şi parlamentul de astăzi sunt ultimele exemplare, de moda veche, ale acestor instituţii. D. Vintilă Brătianu gândeşte singur. D. Vintilă Brătianu vrea, singur, să şi lucreze. Nu-i tulburaţi gândul şi activitatea ! E cea din urmă funcţionare a principiului „prin noi înşine”. După sfatul cu sine însuşi, primul ministru va lua hotărârea inevitabilă: demisia. Liberalii vor pleca astfel de la guvern exact cum au venit la Putere: prin şef... In opoziție ei vor avea timp să-şi transforme mecanismul partidului. Numai după aceia ţara vă avea în liberali, nu un * şef de guvernământ — ci un partid de guvernământ (dacă acest partid organizat pentru dictatură va fi capabil să se refacă pentru democraţii! Desnodământul — ni-l va aduce ziua de mâine. In carnaval Napoleon Vintilă. — Victoria-i sigură s — am șterpelit planul inamicului ! Informarea sau mînfirea străinătăţii? A oferi» p. cm«va, înseamnă după înţelesul objt.se, a-i comunica data cât mai preci.« fi mai complecta asupra unei anumite chestiuni. A informa străinătatea asupra ţării tale, trebuia să în^mne, deci pentru toată lumea, a comunica acesteia lămuriri cât mai exact« fi mai amănunţite asupra tuturor staţilor de fapt fi asupra tuturor problctelor cari preocupă majoritatea ţării. Aceaestă elementară judecată nu a împărtăşită Insă da „Indăpendanc« roumaina**. Oficiosul guvernului crede şi susţine «ă a informa străinătatea înseamnă a-i comunica ştiri şi date măsluite sau alcătuite „ad usum Delphins“, după cum vechii curtizani veroşi prezintau prinţilor numai ştirile cari le făceau plă. —, „Cuvintele — spre „Independence" nu au peste graniţă înţelesul pe care îl au în ţară". De aceia când vorbim sau scriem in străinătate trebue să ne indulcim vorbele, să ne atenuăm expresiile. Păcat că oficiosul francez nu ne dă şi câteva exemple de această nouă metodă de a conversa cu străinii despre ţara şi nevoile noastre. Ar fi putut deci să ne recomande ca în loc de a spune hoţii de urne, parlament al fraudei electorale, mizerie economică, goluri bugetare, guvern provizoriu etc., să spunem : alegeri libere, parlament al voinţei naţionale, prosperitate generală, bugete excedentare, guvern liberal perpetuu, sprijinit de întreaga, opinie publică. Desigur că atunci „Independence roumaine" ar fi încântată fi ar privi cu cea mai mare satisfacţiune reuşita lecţiilor sale de stil. Iar între timp, prietenii noştri scumpi, capabilii, desinteresaţii fi corecţii liberali, ţi-ar putea aranja afacerile lor, ale neamurilor fi slugilor lor până la alta piete* rang fi pentru perpetuitate. Iar ţara — cuprinsă şi ea de această eleganţă de maniere — şi-ar prezenta pe o tavă imensă toate bogăţiile, toată munca fi toata suferinţele ei, pentru a îndulci şi înfrumuseţa viaţa feciorelnică a scumpilor noştri liberali. Privind acest tablou idilic, neauzind decât cuvinte dulcegi, aprobări fi osanale, străinătatea s’ar încântai fi ar deschide Portalul tuturor bogăţiilor pentru aceşti mieluşei ,globii, pentru scumpii supuşi ai blândului Duca şi ai generosului Brătianu. Iar, după acest concert armonios, după această pânză vesel colorată, ţara să sufere, şi să se frământe în mizerie, exploatarea să continue tot mai înverşunată, libertăţile străvechi să fie mereu ciuntite. Şi strigătelor de revoltă să se răspundă : Tăceţi, că ne-aud străinii. ii Cât se înşeală „Independence rout maine" — care se pretinde ziar modern, ci despre mijloacele reale de informare a străinătăţii şi despre posibilitatea de a pune surdină vocilor revoltate de ceea ce sa petrece în ţara aceasta. E. Reducerea Impozitelor în Susdia Borin 12 (Rador). — Regula Suediei a deschis ori noua sesiune a Tarlamentului. Mesajii tronului anunţă că dată fiind ameliorarea finanţelor Statului, se vor reduce impozitul pe venit şi pe id-ere şi unele impozite indirecte.