Dreptatea, decembrie 1928 (Anul 2, nr. 343-366)

1928-12-07 / nr. 348

»UHEPTAYER 11 Triumfala primire la Cluj şi Oradia a d-lui prim-ministru Iuliu Maniu Preşedintele consiliului de miniştri d. Iuliu Maniu, venind la Cluj i sa facut o primire unică prin entuzias­mul şi prin numărul cetăţenilor cari i-au ieşit in intimpinare• Încă ,de cu dimineaţă din împrejurimile Clu­jului au început, să curgă cete de să­teni cu steaguri şi cu fanfare. Pe la orele 11 luni, piaţa şi peronul gării au fost neîncăpătoare pentru imensa mulţime de popor ce nu contenea să sosească din toate părţile. Până acum primirile cari se făceau fruntaşilor partidului naţional-ţărănesc erau ani­mate de cetăţeni şi mai ales de oa­meni din popor. Astăzi tot oraşul au­torităţi, slujbaşi, cetăţeni independenţi şi valurile ţăranilor credincioşi s’au­ înfrăţit în tumultul aceluiaşi senti­ment de dragoste şi de ataşament fa­ţă de de­rincipiile partidului, naţional­­ţărănesc întruchipate în cei doi con­ducători care au descins pe peronul gării din Cluj: d. Iuliu MarxixLM, Ion Mihalache. CU­VÂNTUL DE BUN SOSIT Primul cuvânt de bun sosit a fost rostit de d. dr­ Teodor Mihali, prima­rul oraşului, care în câteva cuvinte frumoase schiţează sarcina grea ce şi-a luat d­ Maniu de a duce la bun sfârşit înalta misiune ce i s'a încre­dinţat din partea regentei şi a popo­rului, pe a cărui încredere unanimă se sprijină. Bazat pe această încredere şi dra­goste neţărmurită, suntem siguri că veţi realiza opera cea mare a reface­rii ţării şi de a consolida unitatea na­ţională prin realizarea unităţii sufle­teşti întârziată de luptele politice in­terne­ D. Dr. ADAM POPA, prefectul ju­deţului, urând bun sosit înalţilor oas­peţi, arată că astăzi acelaş elan de însufleţire, din Decembrie 1918, plu­teşte asupra Ardealului, elanul isvo­­rât din dorinţa sinceră de consolida­re şi cimentare a marei Uniri. D. prof. dr­ EMIL N­AŢIEGANU, în numele organizaţiei clujene, mulţu­meşte d-lui Maniu, pentru cinstea de a fi onorată cea dintâi, cu această înaltă vizită şi că Ardealul poate să salute în metropola lui alături de d- Maniu şi pe d- Ion Mihalache. Rele­vă sarcina grea a actualului guvern, care trebuie să descurce şi refacă ceia ce un regim nefast şi oligarhic a încurcat şi distrus în curs de zece ani. Vă cunoaştem însă energia şi străduinţele cu cari aţi urmărit rea­lizarea idealului, înfăptuit până aci, al unităţii şi suntem siguri că veţi reuşi să realizaţi şi celălalt ideal na­ţional, al consolidării şi unificării su­fleteşti, pe care un regim nefast şi neînţelegător l-a întârziat până as­tăzi. A­ mai vorbit de Mureşan, în nu­mele studenţimii universitare. RĂSPUNSUL D-LUI IULIU MANIU D. Iuliu Maniu luând cuvântul mul­ţumeşte pentru dragostea­ nețărmu­­rită şi călduroasa primire de care a fost împărtăşit­ Adresându-se d-lui Teodor Miha­­il, d- Iuliu Maniu spune: Adânc în­duioşat am ascultat cuvintele tale, vechi tovarăş, îmbătrânit in lupta pentru acelaş ideal naţional. Şi de aci încolo, din posturile ce de­ţinem, suntem chemaţi să conlucrăm pentru desăvârşirea idealului infsp­­tuit, consolidând temeliile unităţii na­ţionale prin realizarea unităţii su­fleteşti. Goarnele, care in trecut sunau che­­mându-ne la luptă, azi ne chiama la muncă­ Adresându-sa d-lui Adam Popa, pre­fectul judeţului, d. Maniu spune, nă­zuinţa noastră este să îmbinăm avân­tul tineresc, cu experienţele bătrâ­neţii. Mulţumeşte d-lui prof. Emil Ha­­ţieganu, pentru devotamentul şi lup­ta pentru marea cauză, care nu este a unui om, nici a unui partid, ci a neamului întreg-Mulţumeşte deasemenea studenţi­­mei şi întregii mulţimi adunate-De aici mulţimea formându-se în­­tr’un lung cortegiu, urmează pe d-nii miniştri Maniu şi Mihalache la p refec­tura judeţului. Dela gară mulţimea formându-se într’un lung cortegiu urmează pe d-nii miniştri Maniu şi Mihalache la Prefectura judeţului­ Pe tot drumul am asistat la scene unice în felul lor­ Mulţimea de ţărani deşi maşina în care se găseau înalţii oaspeţi mer­gea cu viteză se ţineau de aripile maşinei şi o duceau într’un strigăt necontenit de urale. Din timp în timp câte un ţăran se smulgea din brâul acesta viu şi scotea din sân o jalbă pe care o trecea prin fereastra ma­şinei, şi fiindcă maşina ajungea me­reu şi mereu alte grupuri de bărbaţi şi de femei, cari stăteau dea lungul străzilor în aşteptare cu fiecare dată izbucneau strigăte de bucurie şi de entuziasm ca o flacără care ar trece din mână în mână- De o parte şi de alta a străzii clădirile erau decorate cu covoare şi cu scoarţe romaneşti­ RECEPŢIA DELA PREFECTURA La recepţia care s’a­ ţinut în sala de solemnităţi a Prefecturii s'au pre­zentat. d-lui ministu toli reprezentan­ţii instituţiunilor, asociaţiilor, autori­tăţilor şi corporaţiunilor din Cluj In numele bisericei naţionale­ orto­­d­oxe a adus salutul P­ S- S. Episcopul Tran. P. S- S. şi-a exprimat convin­gerea că şeful guvernului va duce la bun sfârşit misiunea grea şi înaltă pe care o are. A arătat condiţiile mo­deste şi lipsurile în cadrul cărora este nevoită să-şi îndeplinească mi­siunea biserica ortodoxă din Cluj. U­­rează d-lui prim-ministru că aşa pre­cum într’o luptă grea politică a dus cu mâni curate şi nepătate stindar­dului ideilor sale la luptă, să ducă a­­cum stindardul unei opere de guver­nământ la izbândă-D. prim-ministru mulţumeşte P­S­­Sale pentru urările care i le-a făcut şi pentru cuvintele de îmbărbătare- II asigură de solicitudinea guvernu­lui Maiestăţii Sale faţă de nevoile bi­sericei naţional-ortodoxe spunând că ceiace această biserică a trebuit să sufere dealungul veacurilor şi ceiace a trebuit să piardă se cuvine să re­câştige în nouile vremuri de stăpâni­re românească­ După saluturile bise­ricei ortodoxe şi române a urmat sa­luturile bisericelor minoritare , roma­no-catolică prin prelatul Papal Hirs­­chler, apoi reprezentantul bisericii lu­terane, repe­rzentantul comunităţii is­­raelite-ortodoxe. Toţi au evocat bine­cuvântarea lui Dumnezeu asupra gu­vernului şi asupra operei pe care o întreprinde- D- prim-ministru a mul­ţumit fiecăruia, în special recunos­­cându-le misiunea importantă cultu­rală şi spirituală pe care o au insti­tuţiile pe care le reprezintă în acest colţ de ţară­ OMAGIILE BISERICII ROMANE­­UNITE Biserica româna unită din Cluj este reprezentată printr'un grup de preoţi în frunte cu d. dr. Elie Dăianu pro­topop. Părintele Dăianu aduce salutul bi­sericii romăne­ unite cu Roma spu­nând că această biserică cu mândrie numără printre credincoşii săi pe d. Iuliu Maniu prim-ministrul ţării. Ne animă nădejdile noastre de mai bine în guvernul condus de dv. Noi cari în oraş şi judeţ suntem mai nu­meroşi, vă arătăm că avem o mulţime de necesităţi cari îşi aşteaptă rezolva­rea. Ne place a spera, d-le prim- mi­nistru, că ne veţi ajuta în acest scop. Cerem să se înfiinţeze aci în Cluj acea episcopie română unită pe care o dorim cu toţi. Să trăiţi întru mulţi ani. RĂSPUNSUL D-LUI PRIM MINIS­TRU IULIU MANIU Vă mulţumesc din toată inima pentru cuvintele călduroase şi bu­nele urări. Ştiţi că şapte generaţii din familia mea au fost greco-cato­ Iici. Ştiţi că am fost servitorul bi­sericii române­ unite cu Roma. Sunt fiu credincios al acestei biserici şi voi căuta cu toată grija s’o ajut căci îi cunosc menirea ei culturală, naţională şi bisericească. Ea are dreptul la toată solicitudinea gu­vernului care va şti s’o remunere­ze şi să-i dea tot sprijinul ca şi pe viitor să-şi continue opera de ci­vilizaţie şi cultură pentru acest neam. Vă mulţumesc pentru bunele urări. RECEPŢIA CONFESIUNILOR­­ MINORITARE Biserica reformată a fost reprezen­tată prin episcopul Makkay care adu­ce omagii şi urări primului ministru spunând că şi această biserică vrea să lucreze la consolidarea ţării. Refor­matorul nostru Ion Calvin a spus o­­dată „noi sperăm şi vom vedeţi”. A­­celaş lucru îl spunem şi noi. D. prim-ministru IULIU MANIU, mulţumeşte zicând: „Şi eu vă spun să speraţi şi veţi vedea că acei cari lu­crează la bunul mers şi propăşirea a­­cestei ţări, vor avea parte de toată so­licitudinea noastră”. Biserica unitară salută prin glasul d-lui BEL­A VARGA pe primul mi­nistru urându-i viaţă îndelungată ca să poată realiza ideile cele nobile în favoruri tuturor cari convieţuesc în această ţară. D. Iuliu Maniu mulţu­meşte şi asi­­gură că guvernul se întemeiază pe ideile umanitare de dreptate şi ega­­litate. Dacă dv. veţi da dovadă de loială colaborare veţi avea consi­deraţia şi recunoştinţa noastră. SALUTUL CORPULUI DIPLOMATIC întreg corpul diplomatic din muni­cipiul nostru s’a prezentat pentru a aduce omagiile sale primului ministru D. Jauemig consulul Austriei a salu­tat pe d. Iuliu Maniu în numele re­prezentanţilor ţărilor străine. D. prim-ministru Ie răspunde ex­­­primându­-şi deosebita plăcere de a vedea pe reprezentanţii ţărilor ci­vilizate din Apus. Toată năzuinţa noastră este să legăm o cât mai strânsă relaţiune cu statele culte pentru a conlucra cu ele... la buna propăşire a lumii. Vă mulţumesc pentru sentimentele a căror expre­­siune mi-aţi prezentat-o. SALUTUL ARMATE? D. general Motaş prezintă salutul armatei. D. prim ministru răspunde: D-le general, sunt emoţionat putând auzi salutul glorioasei aramate române din Cluj. Vă rog şi credeţi că guvernul va da putinţă armatei române ca să-şi aibe situaţia pe care o merită în stat. Ţara vrea pace. Primiţi asigurarea sentimentelor de recunoştinţă şi încre­dinţarea că guvernul acesta va şti ri­dica armata la valoarea care o merită D. dr. VICTOR DELEU felicita şi salută pe primul Ministru în numele u­­­­niu­ei foştilor voluntari, oferindu-i­­ întreg sufletul lor şi de aci înainte. D. IULIU MANIU mulţumeşte spu­nând: nu am cuvinte destule să arăt sentimentul ce mă cuprinde văzân­­dui-vă pe dv. reprezentanţii glorioa­selor fapte patriotice. Pe vremi când abia licărea câte-o stea de na­­dejde pentru neam, voi aţi luat soarta sa în mâini şi l-ati condus la înfăptuirea visului milenar. Vă a­­duc cuvântul de recunoştinţă al gu­­vernului nostru şi asigurarea răs­­platei sale pentru stabilirea unei pilde care să lumineze prin veacuri. Guvernul Majestăţii Sale se va în­griji ca să aveţi recunoştinţa şi con­sideraţia cuvenită. SALUTUL UNIVERSITĂŢII D. prof. dr. EMIL HAŢIEGANU, rectorul Universităţii prezintă salu­tul şi omagiile Universităţii Regele Ferdinand I, din capitala Daciei su­perioare, d-lui Iuliu Maniu, care are partea leului la înfinţarea acestui aşezământ. Aveţi credinţa fermă că şi pe viitor veţi avea toată soli­citudinea faţă de acest focar de cul­tură. RĂSPUNSUL D-LUI IULIU MANIU C. PRIM-MINISTRU răspunde arătând că de la început a fost pen­­tru ideia să se organizeze în Cluj o universitate curat românească Ideea nu a fost generală căci chiar parte dintre bunii români era scep­tici în această privinţă. Străinii e­­rau cu totul neîncrezători. Am avut însă încredere în calităţile cultu­rale ale poporului şi am stăruit să se facă aici o universitate curat ro­mânească. Străinii nu credeau că vom avea profesori şi studenţi ca­re să populeze această Instituţie. S-au înşelat însă. Dovada este că această universitate este astăzi atât de rodnică, de jalnică şi de în­floritoare. Dv. profesorii aţi dove­dit că ştiţi să adunaţi în juru­ vă o pleiadă întreagă de tineri dornici de ştiinţă şi de lumină. Vă mulţu­mesc şi vă asigur că guvernul va avea toată grija faţă de dv. şi de interesele Universităţii. Din partea Reuniunilor şi Aso­ciaţiilor femenine a făcut prezen­tarea d­-na Decan, vorbind în nu­mele Reuniune! Femeilor Orto­doxe Române, Reuni­unei F­emeilor greco-catolice, Societăţei Crucea Roşie, Societăţei Fră­ţia Regina Maria, Societăţei Fondurilor Prin­cipesa Elena, Principele Mircea, Soc. Caritatea, Soc. Femeilor Cre­ştine, Asociaţiei Femeilor şi Sfa­tului Negustoresc-D. Prim-ministru a asigurat aceste aşezăminte de binefacere şi de cultură de tot sprijinul guvernu­­lui. A promis că îndată ce conjuc­­turile vieţii publice din România şi această dată va fi cât ai grabnică, guvernul va acorda femeilor ace­­ileaşi drepturi ca şi bărbaţilor intro­ducându-se în viaţa superioară de Stat, fiindcă au dovedit că ele îşi îndeplinesc misiunea nu numai în cadrul familiar ci şi in slujba inte­reselor obşteşti. A urmat apoi recepţia reprezen­tanţilor Facultăţilor Teologice: ro­mâne, unitare, reformate, Academii de Agricultură, de Comerţ şi de Arte Frumoase. Această recepţie a fost precedată de prezentarea re­prezentantului Baroului, Avocaţilor şi a Baroului Notarilor Publici. A urmat apoi la cuvânt primarul ora­şului, administraţia judeţului şi cor­pul inspectorilor din diferite ser­vicii publice. Tuturora de prim-ministru a avut să spună un cuvânt deosebit greu de semnificaţie şi de înţelep­ciune- Baroul Avocaţilor şi Ba­roul Notarilor Publici a fost asigu­rat, ca guvernul şi primul ministru in special cunoaşte vicisitudinile de care au fost lovite aceste Insti­tuţii, inovaţiile pripite cari sau făcut în cadrul lor şi cari au jic­nit tradiţia şi bunul lor mers. A insistat când a venit la rând prezentarea reprezentandilor Aca­demiilor Teologice asupra misiu­nilor culturale şi spirituale de care­ este­ pătruns îndeosebi ca unul care a făcut in trecut parte din corpul didactic al Facultăţii Teo­logice d­in Blaj. Răspunzând d-lui Mihail Şerban rectorul Academiei de Agricultură d- prim-ministru a arătat că faţă, de programul a­­grarian al guvernului făcut cunos­cut prin luptă dusă, în opoziţie şi acum recent în manifestul guver­nului, trebuie să se oprească asupra misiunei Şcolilor Superioare de Agricultură, din cari trebuie să se ridice o pleiadă de specialişti nu de diletanţi prin cari se va face transformarea agrariana a ţării­ Corpului Inspectorilor le-a spus, că sunt agenţii Vigilenţi ai guver­nului, colaboratorii lui vii pe care se razimă acţiunea ,degajată, şi efi­cace a guvernului. Academia de Comerţ salută prin rectorul său d- Ciortea pe primul ministru, D. Alexandru Pappa în numele Academiei de belearte, d- Bena din partea conservatorului, d. dr. Vaier Seni prezintă omagiile cor­pului didactic secundar şi primar-D. dr. Adam Popa salută în nu­mele funcţionarilor administrativi pe primul ministru, d- Emil Isac î­n numele inspectorilor din Ardeal, d. C- Pavel directorul general al Operei Române şi al Teatrului Na­ţional prezintă omagiile din partea acestor instituţiuni, , d- Dimitriu vorbeşte în numele administraţiei financiare, d­. ing. Moldovan a futie ţiparilor de la cadastru, d- ing- I. F­­Negruţiu îl salută pe primul mini­stru din partea Camerei de Indu­strie şi Comerţ, d. Richard Tufîki din partea Sfatului Negustoresc, d. Liviu Pop din partea regionalei sportive, d- Demeter din partea farmaciştilor. O delegaţie de ţărani din Mănă­­ştur în frunte cu d- Ardeovan a­­duce omagiile şi salutul cel mai respectuos al cetăţenilor din acea­stă comună care întotdeauna au dat dovadă că sunt ostaşi credin­cioşi ai partidului naţional-ţăra­­nesc- D. Dumitru Moga vorbeşte în numele funcţionarilor ceferişti, S. S- părintele Raţiu din Turda nepotul marelui luptător I. Raţiu în fruntea unei delegaţii a organi­zaţiei partidului naţional-ţărănesc prezintă d-lui prim-ministru oma­giile sale­ , P . D. prim-ministru IULIU MANIU răspunde fiecăruia în parte, pro­miţând că guvernul actual va şti să-şi facă datoria faţă de toţi şi va căuta să aplice cele mai potrivite soluţiuni necesităţilor pe care Ie are ţara. Recepţia a luat sfârşit la orele 3,45 d. a. La orele 5 d. a. a avut loc la lo­­cuinţa d-lui prim-ministru o cons­fătuire cu prefecţii în vederea cam­paniei electorale şi a alegerilor. Li s-a reamintit ca să se observe cea mai strictă legalitate. Adunarea populară din faţa pre­fecturii judeţului o deschide d. dr­ Aurel Socol, preşedintele organi­zaţiei naţional-ţărăniste din Cluj- D-sa spune : în această zi de bu­curie îmi daţi voie să exprim în numele d­v., al cetăţenilor din ju­rul Clujului, toată dragostea şi bu­curia noastră, către, bărbatul care de zece ani duce lupta de d­esro­­bire a întregului neam românesc, cu consecvenţa şi stăruinţa neclin­tită dar şi cu prevederea adevă­rată de bărbat de stat. Rezultatul sforţărilor noastre a tuturora care am urmat pe Iuliu Maniu acest e­­rou al neamului este prăbuşirea el­parhiei liberale­ După victoria lup­tei pentru desrobire trebuie să ne împreunăm toate sforţările strâns uniţi şi pe mai departe în jurul lui Iuliu Maniu şi al colaboratorilor săi între cari Ion Mihalache genia­lul fiu al Muscelului se numără printre cei dintâi, ca partidul na­ţional-ţărănesc sa pună cea mai preţioasă cărămidă la temelia sta­tului român- Trăiască Iuliu Maniu, trăiască România Mare. D- VOICU NITESCU: când văd această mare de capete îmi trece prin minte întreaga datorie de lupte şi de patimi al acestui popor, imi aduc aminte paginile despre adunarea de pe câmpia libertăţii a poporului unde şi-a dat marea chartă a drep­turilor lui, îmi amintesc luptele din timpul memorandului şi întreg şi­ragul de suferinţe şi întemniţări din timpul războiului mondial. A fost prigonit şi oprimat de câr­muiri ce n’au putut să pătrundă în sufletul bun al acestui popor- Dar între cele mai grele împrejurări poporul ardelean a dovedit că nu este doritor de desordine şi nu este condus de un spirit anarhic, ci îi place ordinea şi cinstirea le­gii- Comitetul partidului naţional­­român din 1894 spunea în faţa Tri­bunalului din Cluj că noi luptăm pentru limba şi legea noastră. Se spune mereu că noi suntem înfră­ţiţi cu alte popoare străine dar la prosperarea acestui Ardeal nu ne gândim altfel decât înfrăţiţi cu­­ţă­ranii din vechiul regat şi Basarabia­ cu cari ne-am unit pe veci­ Impo-‘ triva guvernelor cari n’au înţeles sufletul acestui popor ţăranii arde­leni nu se puteau uni în lupta de desrobire decât cu ţăranii din Ve­chiul Regat şi Basarabia. Ca sim­bol al acestei uniri vine astăzi re­prezentantul cel mai curat, cel mai cinstit al ţăranilor luptători, d. Mihalache-Avem marea nădejde că progra­mul nostru al partidului de sub con­ducerea celui mai înţelept, cehii mai drept mai statornic şi mai ho­tărât bărbat de Stat, a d-lui Iuliu Maniu, îl vom înfăptui în între­gime spre fericirea acestui popor şi înaintarea ţării Româneşti, dragă nouă tuturor­ Ca ministru al Ardealului îmi voiu da silinţa ca acest Ardeal atât de drag şefului nostru suprem d. Ioliu Maniu să rămână şi mai departe legănul li­bertăţii româneşti şi izvorul de e­­nergie pentru propăşirea ţării ro­mâneşti­ CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU AUREL VLAD Primit cu entuziaste aplauze d. Au­rel Vlad spune, că încearcă o durere atunci când este silit să declare că deşi România Mare este înfăptuită de zece­ ani România liberă s’a putut în­făptui, abia azi. Noi partidul naţional­­ţărănesc credem, că forţa unui stat nu stă în mulţimea baionetelor plim­bate pe străzi ci în mulţumirea cetăţe­nilor. De aceia guvernul actual îşi va făuri în cursul guvernării lui cea mai sigură temelie de existenţă prin în­tronarea legalităţii şi a dreptăţii. Am preluat pentru a duce la bun sfârşit peentru a repara greşelile trecutului o moştenire foarte grea. Cu ajutorul dv. care ne-aţi susţinut în lupta pentru luinţa finală vom încerca să îndrep­tăm tot ceea ce s-a distrus zece ani şi să facem uitat pentru totdeauna un sistem de guvernare pe care-l socotim îngropat pentru totdeauna. La 12 De­cembrie când vă veţi da votul dv. veţi şti că trecutul luptătorilor este garanţia cea mai solidă a realizărilor ce le aşteptaţi. In holde nu se seamă­nă nici­odată neghină şi ea totuşi ră­sare. Datoria noastră este să distru­gem şi sămânţa cea mai de pe urmă a neghinei. D. Iuliu Maniu,­­ Miha­lache şi întreaga ţară ne reclamă la luptă şi la muncă Aplauze). CUVÂNTAREA D-LUI DR. EMIL HAŢIEGAN De pe balconul prefecturii judeţu­lui a vorbit la urmă d. dr. Emil Ha­­ţiena preşedintele organizaţiei na­­ţional-ţărăniste din Cluj. D-sa mulţu­meşte în numele acestei organizaţii tu­turor celor prezenţi cât şi celor cari nu s-au putut prezenta pentru lupta grea pe care au dus-o vreme de zece ani. Lupta a fost grea şi frumoasă. A fost frumoasă pentru că am dus-o pentru înfăptuirea unui ideal şi a drep­turilor pe acest pământ, iar grea a fost pentru că zeci de ani de zile a trebuit să luptăm împotriva unei stă­pâniri blestemate a unora pe care-i credem fraţi dar cari s-au purtat mai rău decât străinii. Sub aceste stăpâniri trecute pe cari le-am avut zece ani de zile ne-am închipuit că ţara este o temniţă în care sunt închişi oamenii cinstiţi iar tâlharii sunt gardieni. A­­cum s’au întors lucrurile: tâlharii sunt în temniţă iar gardieni sunt oamenii­­ cinstiţi. „ Fraţilor! ori pe unde am fost pe la­­ sate, am văzut numai feţe vesele căci­­ a ajuns în fruntea ţării un adevărat a-­­­postol (trăiască, trăiască) care n’a luptat decât pentru binele acestui­­ neam şi pentru întronarea dreptăţii şi a cinstei. Noi ardelenii trebuie să fim mândrii că d. Iuliu Maniu s’a ridicat dintre noi. Isus Christos nu şi-a ales apostolii dintre boieri şi ciocoi ci din­tre pescari săraci cari fac astăzi ca cuvântul Lui să stăpânească şi lumine­ze lumea. Sufletul nostru în rugăciunile lui a cerut să se facă­ dreptate în a­­ceastă ţară şi Dumnezeu ne-a ascul­tat. Acum când cu toţii suntem cu trup şi suflet alăturea sub conducerea d-lui Iuliu Maniu prim ministru cu a­­devărat al ţării (strigăte şi urale ne­sfârşite la adresa d-lui Iuliu Maniu) nu ne rămâne alta decât să muncim şi mai departe pentru propăşirea acestei ţări care este a noastră a tuturor. A­­clamaţii însufl­t!te încheie cuvântarea d-luî dr. Emil Haţiegan). CUVÂNTAREA D-LUI PRIM MINISTRU Fraţilor! Vă mulţumesc pentru lupta bună pe care aţi dus-o in slujba desrobirei politice a ţării. A­­cum zece ani aţi făcut România­ Mare, iar acum după alţi zece ani aţi pus temeliile unei Românii li­beră. Azi după ce a trecut vremea guvernelor cari au ieşit din bunul Plac al altora se află în fruntea ţă­rii guvernul pe care-l vrea sufletul şi mintea dv., (strigăte şi urale ne­sfârşite de „să trăiască“). Să mulţumim cu toţii înaltei Re­gente că a pus urechea la inima poporului şi a auzit ce doreşte a­­ceastă inimă. Poporul românesc vrea o ţară puternică şi mulţumită. Vrea liber­tate şi dreptate. Poporul româ­nesc vrea ca fiecare să-şi pună munca sa cinstită în slujba ţării şi a familiei sale. Vrea poporul româ­nesc ca într’o ţară bogată fiecare să aibă partea lui de avuţie şi bună stare. Vă mulţumesc că aţi dat as­cultare într’un lung şir de ani con­ducătorilor dv. şi vă mulţumesc că aţi venit in întâmpinarea noastră cu atâta însufleţire sub flamura acestor sfinte steaguri. Să vă ou­­neţi votul unde voiţi dv. Să respect­­ăm drepturile altora. Sunt sigur însă că veţi vota semnul acelui par­tid care luptă pentru mulţumirea, puterea şi buna stare dv. Să trăiţi mulţi ani şi să realizaţi ce face cu toţii doriţii D. IULIU MANIU F­im­ Ministru D. VOICU NIŢESCU Ministrul Ardealului De la Cluj ,- prim ministru înso­ţit de d-nii miniştrii I. Mihalache şi Voicu Niţescu, a plecat spre Oradea Mare. In gara Oradia trenul a fost pri­mit cu un entuziasm de nedescris de populaţia oraşului şi din împre­jurimi, în frunte cu notabilităţile- CUVÂNTAREA D-LUI DR. AU­REL LAZAR D- dr. Aurel Lazăr, preşedintele organizaţiei locale a partidului na­ţional-ţărănesc şi preşedinte al co­misiei interimare, a salutat pe d­­prim ministru şi pe d- ministru Mi­halache în numele cetăţenilor din Oradia, arătând bucuria resimţită de toţi pentru venirea la cârmă, a partidului naţional-ţărănesc, fiind încredinţaţi că începe o eră de le­galitate, dreptate şi muncă. Arata deplina încredere a populaţiei în actualul guvern şi în persona d-lui Maniu, care este adevăratul părin­te al Ţării­ SALUTUL PREFECTULUI­­ DE JUDEŢ D- dr­ I. Maiorescu, prefectul judeţului, a adus salutul populaţiei din Bihor, ră­masâ totdeauna cre­dincioasă steagului purtat cu atâ­ta mândrie şi hotărâre de d- prim ministru- Bihorenii întrezăresc zo­rile unei epoci mai fericite şi îşi dau seama de greaua sarcină a ac­tualului guvern. Conştienţi de dra­gostea de Ţară şi energia d-lui Maniu şi a distinşilor săi colabora­tori, suntem siguri că va învinge toate dificultăţile- Aveţi neclintita dragoste şi devotamentul întregei populaţii Bihorene­ RĂSPUNSUL D-LUI PRIM MINISTRU DE Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de miniştri, a spus: Iubite domnule preşedinte Şi sti­mate domnule prefect, vii mulţu­mesc din toată inima pentru căl­duroasele cuvinte pe care mi le-aţi adresat Şi vă mulţumesc pentru căldura cu care în zori de zi v-aţi­ grăbit să veniţi să mă întâmpinaţi pe mine, modestul d-voastră to­varăş de luptă In trecut şi tovarăş de muncă pentru viitor. In adevăr mai mult ca ori­unde, în acest ad­mirabil colţ de Ţară şi în acest oraş de înaintată civilizaţie este nevoie de o acţiune constructivă de căi milte Şi de ocrotire pentru a proteja munca culturală şi pro­ductivă­înalta Regenţă a plecat ure­chea pe inima poporului (mulţi­mea strigă: trăiască Regenţa) şi a simţit şi a auzit care este do­rinţa lui. Suntem recunoscători înaltei Regenţe pentru acest gest al ei şi nu poate fi o mai mare şi mai sfujită străduinţă a noastră de­cât ca să răspundem acestei în­crederi şi să răspundem aştep­tării imenselor mase populare cari, prin venirea noastră, au aş­teptat o clipă de răsuflare pentru o muncă instructivă. IN TARA VA DOMNI LEGALI­TATEA In năzuinţa noastră, de atâtea ori accentuată, de a introduce în Ţară o viaţă constituţională de parlamentarism adevărat şi le­­galitatea oblăduitoare cu drepta­te pentru toţi, noi nu vom putea face altceva decât să respectăm această misiune şi să facem ca, în sfârşit, după atâţia ani de sbu­­cium, să se poată revărsa asupra populaţiei harnice a acestei Ţări de orice neam şi confesiune ar fi putinţa desăvârşită de a munci şi de a creia pe tărâmul cultural şi pe cel al producţiei economi­ce. In adevăr este pentru mine o desăvârşită mângâere că în că­lătoria mea, pot să petrec câteva clipe şi aici. Regret că nu pot sta mai mult, dar vă asigur că stră­duinţa Guvernului nu va înceta un moment ca, odată cu munca sa pentru înălţarea şi întărirea a­­cestui Stat, să lucreze şi la întă­rirea şi înflorirea acestui trecut şi acestui oraş atât de fuimos, a­­şezat ai£i ca o santinelă la gra­niţa Ţării. Vă mulţumesc, încă d’ odată, pentru dragostea arătată şi vă rog ca, precum în lupta din trecut aţi fost tovarăşi neclintiţi să fiţi mai înainte tovarăşi as­­­cultători şi sărguincioşi în mun­ca de o­cârmuire şi îndrumare. Să trăiţi, ca să lucrăm pentru mări­­rea Ţării şi binele poporului. Mulţimea care umplea peronul gă­rii, a început sa strige: traiasc d- Maniu, trăiască d- Mihalache trăiască partidul naţional-ţară­­­nesc. RECEPŢIA In sala festivă a gării a avut loc­ o scurtă recepţie, în care şefii au­torităţilor s’au prezentat d-lui prim ministru. SPRE ARAD De aici trenul a plecat spre Arad. In gara Chişinău mulţimea a aclamat pe d- prim ministru şi pe d- ministru Mihalache. Prefectul iudeului a urat bun so­sit d-lui prim ministru şi d-lui mi­nistru Mihalache, arătând, că d-lor reprezintă atât democraţia cât şi unitatea naţională. Descrie speran­ţa şi încrederea pe care grănime de la frontiera din apropierea mor­mântului lui Mihail Velici o pun în guvernul prezidat de d. Maniu. Are convingerea că de acum se vor curma nedreptăţile, abuzurile şi corupţia ce durează de zece ani­ Termină cu urări calde pentru: d- Maniu■ D. ION MIHALACHE Ministrul Domeniilor De la Tineretul Ţără­nist Român Delegaţia permanentă a T. T. R. este convocată pentru Vineri 7 cor., ora 9 seara, în localul clubului cen­tral.­­ In urma vizitei făcută la Cra­iova de d. secretar general a T. T. R. d. avocat I. Cârjean, delegaţia permanentă centrală a însărcinat cu organizarea T. T. R. din judeţul Dolj pe d. avocat Gh. Guside. __ Cu organizarea secţiei judeţe­ne Durostor, a fost însărcinat d. a­­vocat Gh. Cerner din Silistra. — Grupa comunală „Şerban Vo­dă” a ales următorul comitet de con­ducere : preşedinte Alexandru Baicu, vice-preşedinte Niţu Nicolae, secre­tar Carol Rusu, casier Savin Tănă­­sescu, cenzori: Eftimie Ionescu şi Florian Zagons, bibliotecar Ion Puiu­c.In judeţul Vlaşca s’au mai con­stituit următoarele grupe comunale: Corbii Mari, Corbii Ciungi, Gratia şi Căscioarele. Ştiri diverse „Liga Chiriaşilor’’ va ţine o consfă­tuire Vineri 7 Decembrie a. c., ora 7 seara la sediul ei din str. General Flo­rescu No. 11. Academia Română va ţine Vineri 7 Decembrie la ora 3 d. a. şedinţă so­lemnă pentru comemorarea lui Petrut ca, marele poet al Italiei şi al Lum­ei. D-l N. IORGA va vorbi despre personalitatea şi activitatea genialu­lui poet. Comisia stupefiantelor s-a întrunit, la ministerul sănătăţii şi a cercetat mai multe cereri pentru import­ul stupefiante.

Next