Dreptatea, decembrie 1928 (Anul 2, nr. 343-366)
1928-12-07 / nr. 348
»UHEPTAYER 11 Triumfala primire la Cluj şi Oradia a d-lui prim-ministru Iuliu Maniu Preşedintele consiliului de miniştri d. Iuliu Maniu, venind la Cluj i sa facut o primire unică prin entuziasmul şi prin numărul cetăţenilor cari i-au ieşit in intimpinare• Încă ,de cu dimineaţă din împrejurimile Clujului au început, să curgă cete de săteni cu steaguri şi cu fanfare. Pe la orele 11 luni, piaţa şi peronul gării au fost neîncăpătoare pentru imensa mulţime de popor ce nu contenea să sosească din toate părţile. Până acum primirile cari se făceau fruntaşilor partidului naţional-ţărănesc erau animate de cetăţeni şi mai ales de oameni din popor. Astăzi tot oraşul autorităţi, slujbaşi, cetăţeni independenţi şi valurile ţăranilor credincioşi s’au înfrăţit în tumultul aceluiaşi sentiment de dragoste şi de ataşament faţă de derincipiile partidului, naţionalţărănesc întruchipate în cei doi conducători care au descins pe peronul gării din Cluj: d. Iuliu MarxixLM, Ion Mihalache. CUVÂNTUL DE BUN SOSIT Primul cuvânt de bun sosit a fost rostit de d. dr Teodor Mihali, primarul oraşului, care în câteva cuvinte frumoase schiţează sarcina grea ce şi-a luat d Maniu de a duce la bun sfârşit înalta misiune ce i s'a încredinţat din partea regentei şi a poporului, pe a cărui încredere unanimă se sprijină. Bazat pe această încredere şi dragoste neţărmurită, suntem siguri că veţi realiza opera cea mare a refacerii ţării şi de a consolida unitatea naţională prin realizarea unităţii sufleteşti întârziată de luptele politice interne D. Dr. ADAM POPA, prefectul judeţului, urând bun sosit înalţilor oaspeţi, arată că astăzi acelaş elan de însufleţire, din Decembrie 1918, pluteşte asupra Ardealului, elanul isvorât din dorinţa sinceră de consolidare şi cimentare a marei Uniri. D. prof. dr EMIL NAŢIEGANU, în numele organizaţiei clujene, mulţumeşte d-lui Maniu, pentru cinstea de a fi onorată cea dintâi, cu această înaltă vizită şi că Ardealul poate să salute în metropola lui alături de d- Maniu şi pe d- Ion Mihalache. Relevă sarcina grea a actualului guvern, care trebuie să descurce şi refacă ceia ce un regim nefast şi oligarhic a încurcat şi distrus în curs de zece ani. Vă cunoaştem însă energia şi străduinţele cu cari aţi urmărit realizarea idealului, înfăptuit până aci, al unităţii şi suntem siguri că veţi reuşi să realizaţi şi celălalt ideal naţional, al consolidării şi unificării sufleteşti, pe care un regim nefast şi neînţelegător l-a întârziat până astăzi. A mai vorbit de Mureşan, în numele studenţimii universitare. RĂSPUNSUL D-LUI IULIU MANIU D. Iuliu Maniu luând cuvântul mulţumeşte pentru dragostea nețărmurită şi călduroasa primire de care a fost împărtăşit Adresându-se d-lui Teodor Mihail, d- Iuliu Maniu spune: Adânc înduioşat am ascultat cuvintele tale, vechi tovarăş, îmbătrânit in lupta pentru acelaş ideal naţional. Şi de aci încolo, din posturile ce deţinem, suntem chemaţi să conlucrăm pentru desăvârşirea idealului infsptuit, consolidând temeliile unităţii naţionale prin realizarea unităţii sufleteşti. Goarnele, care in trecut sunau chemându-ne la luptă, azi ne chiama la muncă Adresându-sa d-lui Adam Popa, prefectul judeţului, d. Maniu spune, năzuinţa noastră este să îmbinăm avântul tineresc, cu experienţele bătrâneţii. Mulţumeşte d-lui prof. Emil Haţieganu, pentru devotamentul şi lupta pentru marea cauză, care nu este a unui om, nici a unui partid, ci a neamului întreg-Mulţumeşte deasemenea studenţimei şi întregii mulţimi adunate-De aici mulţimea formându-se într’un lung cortegiu, urmează pe d-nii miniştri Maniu şi Mihalache la p refectura judeţului. Dela gară mulţimea formându-se într’un lung cortegiu urmează pe d-nii miniştri Maniu şi Mihalache la Prefectura judeţului Pe tot drumul am asistat la scene unice în felul lor Mulţimea de ţărani deşi maşina în care se găseau înalţii oaspeţi mergea cu viteză se ţineau de aripile maşinei şi o duceau într’un strigăt necontenit de urale. Din timp în timp câte un ţăran se smulgea din brâul acesta viu şi scotea din sân o jalbă pe care o trecea prin fereastra maşinei, şi fiindcă maşina ajungea mereu şi mereu alte grupuri de bărbaţi şi de femei, cari stăteau dea lungul străzilor în aşteptare cu fiecare dată izbucneau strigăte de bucurie şi de entuziasm ca o flacără care ar trece din mână în mână- De o parte şi de alta a străzii clădirile erau decorate cu covoare şi cu scoarţe romaneşti RECEPŢIA DELA PREFECTURA La recepţia care s’a ţinut în sala de solemnităţi a Prefecturii s'au prezentat. d-lui ministu toli reprezentanţii instituţiunilor, asociaţiilor, autorităţilor şi corporaţiunilor din Cluj In numele bisericei naţionale ortodoxe a adus salutul P S- S. Episcopul Tran. P. S- S. şi-a exprimat convingerea că şeful guvernului va duce la bun sfârşit misiunea grea şi înaltă pe care o are. A arătat condiţiile modeste şi lipsurile în cadrul cărora este nevoită să-şi îndeplinească misiunea biserica ortodoxă din Cluj. Urează d-lui prim-ministru că aşa precum într’o luptă grea politică a dus cu mâni curate şi nepătate stindardului ideilor sale la luptă, să ducă acum stindardul unei opere de guvernământ la izbândă-D. prim-ministru mulţumeşte PSSale pentru urările care i le-a făcut şi pentru cuvintele de îmbărbătare- II asigură de solicitudinea guvernului Maiestăţii Sale faţă de nevoile bisericei naţional-ortodoxe spunând că ceiace această biserică a trebuit să sufere dealungul veacurilor şi ceiace a trebuit să piardă se cuvine să recâştige în nouile vremuri de stăpânire românească După saluturile bisericei ortodoxe şi române a urmat saluturile bisericelor minoritare , romano-catolică prin prelatul Papal Hirschler, apoi reprezentantul bisericii luterane, reperzentantul comunităţii israelite-ortodoxe. Toţi au evocat binecuvântarea lui Dumnezeu asupra guvernului şi asupra operei pe care o întreprinde- D- prim-ministru a mulţumit fiecăruia, în special recunoscându-le misiunea importantă culturală şi spirituală pe care o au instituţiile pe care le reprezintă în acest colţ de ţară OMAGIILE BISERICII ROMANEUNITE Biserica româna unită din Cluj este reprezentată printr'un grup de preoţi în frunte cu d. dr. Elie Dăianu protopop. Părintele Dăianu aduce salutul bisericii romăne unite cu Roma spunând că această biserică cu mândrie numără printre credincoşii săi pe d. Iuliu Maniu prim-ministrul ţării. Ne animă nădejdile noastre de mai bine în guvernul condus de dv. Noi cari în oraş şi judeţ suntem mai numeroşi, vă arătăm că avem o mulţime de necesităţi cari îşi aşteaptă rezolvarea. Ne place a spera, d-le prim- ministru, că ne veţi ajuta în acest scop. Cerem să se înfiinţeze aci în Cluj acea episcopie română unită pe care o dorim cu toţi. Să trăiţi întru mulţi ani. RĂSPUNSUL D-LUI PRIM MINISTRU IULIU MANIU Vă mulţumesc din toată inima pentru cuvintele călduroase şi bunele urări. Ştiţi că şapte generaţii din familia mea au fost greco-cato Iici. Ştiţi că am fost servitorul bisericii române unite cu Roma. Sunt fiu credincios al acestei biserici şi voi căuta cu toată grija s’o ajut căci îi cunosc menirea ei culturală, naţională şi bisericească. Ea are dreptul la toată solicitudinea guvernului care va şti s’o remunereze şi să-i dea tot sprijinul ca şi pe viitor să-şi continue opera de civilizaţie şi cultură pentru acest neam. Vă mulţumesc pentru bunele urări. RECEPŢIA CONFESIUNILOR MINORITARE Biserica reformată a fost reprezentată prin episcopul Makkay care aduce omagii şi urări primului ministru spunând că şi această biserică vrea să lucreze la consolidarea ţării. Reformatorul nostru Ion Calvin a spus odată „noi sperăm şi vom vedeţi”. Acelaş lucru îl spunem şi noi. D. prim-ministru IULIU MANIU, mulţumeşte zicând: „Şi eu vă spun să speraţi şi veţi vedea că acei cari lucrează la bunul mers şi propăşirea acestei ţări, vor avea parte de toată solicitudinea noastră”. Biserica unitară salută prin glasul d-lui BELA VARGA pe primul ministru urându-i viaţă îndelungată ca să poată realiza ideile cele nobile în favoruri tuturor cari convieţuesc în această ţară. D. Iuliu Maniu mulţumeşte şi asigură că guvernul se întemeiază pe ideile umanitare de dreptate şi egalitate. Dacă dv. veţi da dovadă de loială colaborare veţi avea consideraţia şi recunoştinţa noastră. SALUTUL CORPULUI DIPLOMATIC întreg corpul diplomatic din municipiul nostru s’a prezentat pentru a aduce omagiile sale primului ministru D. Jauemig consulul Austriei a salutat pe d. Iuliu Maniu în numele reprezentanţilor ţărilor străine. D. prim-ministru Ie răspunde exprimându-şi deosebita plăcere de a vedea pe reprezentanţii ţărilor civilizate din Apus. Toată năzuinţa noastră este să legăm o cât mai strânsă relaţiune cu statele culte pentru a conlucra cu ele... la buna propăşire a lumii. Vă mulţumesc pentru sentimentele a căror expresiune mi-aţi prezentat-o. SALUTUL ARMATE? D. general Motaş prezintă salutul armatei. D. prim ministru răspunde: D-le general, sunt emoţionat putând auzi salutul glorioasei aramate române din Cluj. Vă rog şi credeţi că guvernul va da putinţă armatei române ca să-şi aibe situaţia pe care o merită în stat. Ţara vrea pace. Primiţi asigurarea sentimentelor de recunoştinţă şi încredinţarea că guvernul acesta va şti ridica armata la valoarea care o merită D. dr. VICTOR DELEU felicita şi salută pe primul Ministru în numele uniuei foştilor voluntari, oferindu-i întreg sufletul lor şi de aci înainte. D. IULIU MANIU mulţumeşte spunând: nu am cuvinte destule să arăt sentimentul ce mă cuprinde văzândui-vă pe dv. reprezentanţii glorioaselor fapte patriotice. Pe vremi când abia licărea câte-o stea de nadejde pentru neam, voi aţi luat soarta sa în mâini şi l-ati condus la înfăptuirea visului milenar. Vă aduc cuvântul de recunoştinţă al guvernului nostru şi asigurarea răsplatei sale pentru stabilirea unei pilde care să lumineze prin veacuri. Guvernul Majestăţii Sale se va îngriji ca să aveţi recunoştinţa şi consideraţia cuvenită. SALUTUL UNIVERSITĂŢII D. prof. dr. EMIL HAŢIEGANU, rectorul Universităţii prezintă salutul şi omagiile Universităţii Regele Ferdinand I, din capitala Daciei superioare, d-lui Iuliu Maniu, care are partea leului la înfinţarea acestui aşezământ. Aveţi credinţa fermă că şi pe viitor veţi avea toată solicitudinea faţă de acest focar de cultură. RĂSPUNSUL D-LUI IULIU MANIU C. PRIM-MINISTRU răspunde arătând că de la început a fost pentru ideia să se organizeze în Cluj o universitate curat românească Ideea nu a fost generală căci chiar parte dintre bunii români era sceptici în această privinţă. Străinii erau cu totul neîncrezători. Am avut însă încredere în calităţile culturale ale poporului şi am stăruit să se facă aici o universitate curat românească. Străinii nu credeau că vom avea profesori şi studenţi care să populeze această Instituţie. S-au înşelat însă. Dovada este că această universitate este astăzi atât de rodnică, de jalnică şi de înfloritoare. Dv. profesorii aţi dovedit că ştiţi să adunaţi în juru vă o pleiadă întreagă de tineri dornici de ştiinţă şi de lumină. Vă mulţumesc şi vă asigur că guvernul va avea toată grija faţă de dv. şi de interesele Universităţii. Din partea Reuniunilor şi Asociaţiilor femenine a făcut prezentarea d-na Decan, vorbind în numele Reuniune! Femeilor Ortodoxe Române, Reuniunei Femeilor greco-catolice, Societăţei Crucea Roşie, Societăţei Frăţia Regina Maria, Societăţei Fondurilor Principesa Elena, Principele Mircea, Soc. Caritatea, Soc. Femeilor Creştine, Asociaţiei Femeilor şi Sfatului Negustoresc-D. Prim-ministru a asigurat aceste aşezăminte de binefacere şi de cultură de tot sprijinul guvernului. A promis că îndată ce conjucturile vieţii publice din România şi această dată va fi cât ai grabnică, guvernul va acorda femeilor aceileaşi drepturi ca şi bărbaţilor introducându-se în viaţa superioară de Stat, fiindcă au dovedit că ele îşi îndeplinesc misiunea nu numai în cadrul familiar ci şi in slujba intereselor obşteşti. A urmat apoi recepţia reprezentanţilor Facultăţilor Teologice: române, unitare, reformate, Academii de Agricultură, de Comerţ şi de Arte Frumoase. Această recepţie a fost precedată de prezentarea reprezentantului Baroului, Avocaţilor şi a Baroului Notarilor Publici. A urmat apoi la cuvânt primarul oraşului, administraţia judeţului şi corpul inspectorilor din diferite servicii publice. Tuturora de prim-ministru a avut să spună un cuvânt deosebit greu de semnificaţie şi de înţelepciune- Baroul Avocaţilor şi Baroul Notarilor Publici a fost asigurat, ca guvernul şi primul ministru in special cunoaşte vicisitudinile de care au fost lovite aceste Instituţii, inovaţiile pripite cari sau făcut în cadrul lor şi cari au jicnit tradiţia şi bunul lor mers. A insistat când a venit la rând prezentarea reprezentandilor Academiilor Teologice asupra misiunilor culturale şi spirituale de care este pătruns îndeosebi ca unul care a făcut in trecut parte din corpul didactic al Facultăţii Teologice din Blaj. Răspunzând d-lui Mihail Şerban rectorul Academiei de Agricultură d- prim-ministru a arătat că faţă, de programul agrarian al guvernului făcut cunoscut prin luptă dusă, în opoziţie şi acum recent în manifestul guvernului, trebuie să se oprească asupra misiunei Şcolilor Superioare de Agricultură, din cari trebuie să se ridice o pleiadă de specialişti nu de diletanţi prin cari se va face transformarea agrariana a ţării Corpului Inspectorilor le-a spus, că sunt agenţii Vigilenţi ai guvernului, colaboratorii lui vii pe care se razimă acţiunea ,degajată, şi eficace a guvernului. Academia de Comerţ salută prin rectorul său d- Ciortea pe primul ministru, D. Alexandru Pappa în numele Academiei de belearte, d- Bena din partea conservatorului, d. dr. Vaier Seni prezintă omagiile corpului didactic secundar şi primar-D. dr. Adam Popa salută în numele funcţionarilor administrativi pe primul ministru, d- Emil Isac în numele inspectorilor din Ardeal, d. C- Pavel directorul general al Operei Române şi al Teatrului Naţional prezintă omagiile din partea acestor instituţiuni, , d- Dimitriu vorbeşte în numele administraţiei financiare, d. ing. Moldovan a futie ţiparilor de la cadastru, d- ing- I. FNegruţiu îl salută pe primul ministru din partea Camerei de Industrie şi Comerţ, d. Richard Tufîki din partea Sfatului Negustoresc, d. Liviu Pop din partea regionalei sportive, d- Demeter din partea farmaciştilor. O delegaţie de ţărani din Mănăştur în frunte cu d- Ardeovan aduce omagiile şi salutul cel mai respectuos al cetăţenilor din această comună care întotdeauna au dat dovadă că sunt ostaşi credincioşi ai partidului naţional-ţăranesc- D. Dumitru Moga vorbeşte în numele funcţionarilor ceferişti, S. S- părintele Raţiu din Turda nepotul marelui luptător I. Raţiu în fruntea unei delegaţii a organizaţiei partidului naţional-ţărănesc prezintă d-lui prim-ministru omagiile sale , P . D. prim-ministru IULIU MANIU răspunde fiecăruia în parte, promiţând că guvernul actual va şti să-şi facă datoria faţă de toţi şi va căuta să aplice cele mai potrivite soluţiuni necesităţilor pe care Ie are ţara. Recepţia a luat sfârşit la orele 3,45 d. a. La orele 5 d. a. a avut loc la locuinţa d-lui prim-ministru o consfătuire cu prefecţii în vederea campaniei electorale şi a alegerilor. Li s-a reamintit ca să se observe cea mai strictă legalitate. Adunarea populară din faţa prefecturii judeţului o deschide d. dr Aurel Socol, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste din Cluj- D-sa spune : în această zi de bucurie îmi daţi voie să exprim în numele dv., al cetăţenilor din jurul Clujului, toată dragostea şi bucuria noastră, către, bărbatul care de zece ani duce lupta de desrobire a întregului neam românesc, cu consecvenţa şi stăruinţa neclintită dar şi cu prevederea adevărată de bărbat de stat. Rezultatul sforţărilor noastre a tuturora care am urmat pe Iuliu Maniu acest erou al neamului este prăbuşirea elparhiei liberale După victoria luptei pentru desrobire trebuie să ne împreunăm toate sforţările strâns uniţi şi pe mai departe în jurul lui Iuliu Maniu şi al colaboratorilor săi între cari Ion Mihalache genialul fiu al Muscelului se numără printre cei dintâi, ca partidul naţional-ţărănesc sa pună cea mai preţioasă cărămidă la temelia statului român- Trăiască Iuliu Maniu, trăiască România Mare. D- VOICU NITESCU: când văd această mare de capete îmi trece prin minte întreaga datorie de lupte şi de patimi al acestui popor, imi aduc aminte paginile despre adunarea de pe câmpia libertăţii a poporului unde şi-a dat marea chartă a drepturilor lui, îmi amintesc luptele din timpul memorandului şi întreg şiragul de suferinţe şi întemniţări din timpul războiului mondial. A fost prigonit şi oprimat de cârmuiri ce n’au putut să pătrundă în sufletul bun al acestui popor- Dar între cele mai grele împrejurări poporul ardelean a dovedit că nu este doritor de desordine şi nu este condus de un spirit anarhic, ci îi place ordinea şi cinstirea legii- Comitetul partidului naţionalromân din 1894 spunea în faţa Tribunalului din Cluj că noi luptăm pentru limba şi legea noastră. Se spune mereu că noi suntem înfrăţiţi cu alte popoare străine dar la prosperarea acestui Ardeal nu ne gândim altfel decât înfrăţiţi cuţăranii din vechiul regat şi Basarabia cu cari ne-am unit pe veci Impo-‘ triva guvernelor cari n’au înţeles sufletul acestui popor ţăranii ardeleni nu se puteau uni în lupta de desrobire decât cu ţăranii din Vechiul Regat şi Basarabia. Ca simbol al acestei uniri vine astăzi reprezentantul cel mai curat, cel mai cinstit al ţăranilor luptători, d. Mihalache-Avem marea nădejde că programul nostru al partidului de sub conducerea celui mai înţelept, cehii mai drept mai statornic şi mai hotărât bărbat de Stat, a d-lui Iuliu Maniu, îl vom înfăptui în întregime spre fericirea acestui popor şi înaintarea ţării Româneşti, dragă nouă tuturor Ca ministru al Ardealului îmi voiu da silinţa ca acest Ardeal atât de drag şefului nostru suprem d. Ioliu Maniu să rămână şi mai departe legănul libertăţii româneşti şi izvorul de energie pentru propăşirea ţării româneşti CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU AUREL VLAD Primit cu entuziaste aplauze d. Aurel Vlad spune, că încearcă o durere atunci când este silit să declare că deşi România Mare este înfăptuită de zece ani România liberă s’a putut înfăptui, abia azi. Noi partidul naţionalţărănesc credem, că forţa unui stat nu stă în mulţimea baionetelor plimbate pe străzi ci în mulţumirea cetăţenilor. De aceia guvernul actual îşi va făuri în cursul guvernării lui cea mai sigură temelie de existenţă prin întronarea legalităţii şi a dreptăţii. Am preluat pentru a duce la bun sfârşit peentru a repara greşelile trecutului o moştenire foarte grea. Cu ajutorul dv. care ne-aţi susţinut în lupta pentru luinţa finală vom încerca să îndreptăm tot ceea ce s-a distrus zece ani şi să facem uitat pentru totdeauna un sistem de guvernare pe care-l socotim îngropat pentru totdeauna. La 12 Decembrie când vă veţi da votul dv. veţi şti că trecutul luptătorilor este garanţia cea mai solidă a realizărilor ce le aşteptaţi. In holde nu se seamănă niciodată neghină şi ea totuşi răsare. Datoria noastră este să distrugem şi sămânţa cea mai de pe urmă a neghinei. D. Iuliu Maniu, Mihalache şi întreaga ţară ne reclamă la luptă şi la muncă Aplauze). CUVÂNTAREA D-LUI DR. EMIL HAŢIEGAN De pe balconul prefecturii judeţului a vorbit la urmă d. dr. Emil Haţiena preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste din Cluj. D-sa mulţumeşte în numele acestei organizaţii tuturor celor prezenţi cât şi celor cari nu s-au putut prezenta pentru lupta grea pe care au dus-o vreme de zece ani. Lupta a fost grea şi frumoasă. A fost frumoasă pentru că am dus-o pentru înfăptuirea unui ideal şi a drepturilor pe acest pământ, iar grea a fost pentru că zeci de ani de zile a trebuit să luptăm împotriva unei stăpâniri blestemate a unora pe care-i credem fraţi dar cari s-au purtat mai rău decât străinii. Sub aceste stăpâniri trecute pe cari le-am avut zece ani de zile ne-am închipuit că ţara este o temniţă în care sunt închişi oamenii cinstiţi iar tâlharii sunt gardieni. Acum s’au întors lucrurile: tâlharii sunt în temniţă iar gardieni sunt oamenii cinstiţi. „ Fraţilor! ori pe unde am fost pe la sate, am văzut numai feţe vesele căci a ajuns în fruntea ţării un adevărat a-postol (trăiască, trăiască) care n’a luptat decât pentru binele acestui neam şi pentru întronarea dreptăţii şi a cinstei. Noi ardelenii trebuie să fim mândrii că d. Iuliu Maniu s’a ridicat dintre noi. Isus Christos nu şi-a ales apostolii dintre boieri şi ciocoi ci dintre pescari săraci cari fac astăzi ca cuvântul Lui să stăpânească şi lumineze lumea. Sufletul nostru în rugăciunile lui a cerut să se facă dreptate în această ţară şi Dumnezeu ne-a ascultat. Acum când cu toţii suntem cu trup şi suflet alăturea sub conducerea d-lui Iuliu Maniu prim ministru cu adevărat al ţării (strigăte şi urale nesfârşite la adresa d-lui Iuliu Maniu) nu ne rămâne alta decât să muncim şi mai departe pentru propăşirea acestei ţări care este a noastră a tuturor. Aclamaţii însuflt!te încheie cuvântarea d-luî dr. Emil Haţiegan). CUVÂNTAREA D-LUI PRIM MINISTRU Fraţilor! Vă mulţumesc pentru lupta bună pe care aţi dus-o in slujba desrobirei politice a ţării. Acum zece ani aţi făcut România Mare, iar acum după alţi zece ani aţi pus temeliile unei Românii liberă. Azi după ce a trecut vremea guvernelor cari au ieşit din bunul Plac al altora se află în fruntea ţării guvernul pe care-l vrea sufletul şi mintea dv., (strigăte şi urale nesfârşite de „să trăiască“). Să mulţumim cu toţii înaltei Regente că a pus urechea la inima poporului şi a auzit ce doreşte această inimă. Poporul românesc vrea o ţară puternică şi mulţumită. Vrea libertate şi dreptate. Poporul românesc vrea ca fiecare să-şi pună munca sa cinstită în slujba ţării şi a familiei sale. Vrea poporul românesc ca într’o ţară bogată fiecare să aibă partea lui de avuţie şi bună stare. Vă mulţumesc că aţi dat ascultare într’un lung şir de ani conducătorilor dv. şi vă mulţumesc că aţi venit in întâmpinarea noastră cu atâta însufleţire sub flamura acestor sfinte steaguri. Să vă ouneţi votul unde voiţi dv. Să respectăm drepturile altora. Sunt sigur însă că veţi vota semnul acelui partid care luptă pentru mulţumirea, puterea şi buna stare dv. Să trăiţi mulţi ani şi să realizaţi ce face cu toţii doriţii D. IULIU MANIU Fim Ministru D. VOICU NIŢESCU Ministrul Ardealului De la Cluj ,- prim ministru însoţit de d-nii miniştrii I. Mihalache şi Voicu Niţescu, a plecat spre Oradea Mare. In gara Oradia trenul a fost primit cu un entuziasm de nedescris de populaţia oraşului şi din împrejurimi, în frunte cu notabilităţile- CUVÂNTAREA D-LUI DR. AUREL LAZAR D- dr. Aurel Lazăr, preşedintele organizaţiei locale a partidului naţional-ţărănesc şi preşedinte al comisiei interimare, a salutat pe dprim ministru şi pe d- ministru Mihalache în numele cetăţenilor din Oradia, arătând bucuria resimţită de toţi pentru venirea la cârmă, a partidului naţional-ţărănesc, fiind încredinţaţi că începe o eră de legalitate, dreptate şi muncă. Arata deplina încredere a populaţiei în actualul guvern şi în persona d-lui Maniu, care este adevăratul părinte al Ţării SALUTUL PREFECTULUI DE JUDEŢ D- dr I. Maiorescu, prefectul judeţului, a adus salutul populaţiei din Bihor, rămasâ totdeauna credincioasă steagului purtat cu atâta mândrie şi hotărâre de d- prim ministru- Bihorenii întrezăresc zorile unei epoci mai fericite şi îşi dau seama de greaua sarcină a actualului guvern. Conştienţi de dragostea de Ţară şi energia d-lui Maniu şi a distinşilor săi colaboratori, suntem siguri că va învinge toate dificultăţile- Aveţi neclintita dragoste şi devotamentul întregei populaţii Bihorene RĂSPUNSUL D-LUI PRIM MINISTRU DE Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de miniştri, a spus: Iubite domnule preşedinte Şi stimate domnule prefect, vii mulţumesc din toată inima pentru călduroasele cuvinte pe care mi le-aţi adresat Şi vă mulţumesc pentru căldura cu care în zori de zi v-aţi grăbit să veniţi să mă întâmpinaţi pe mine, modestul d-voastră tovarăş de luptă In trecut şi tovarăş de muncă pentru viitor. In adevăr mai mult ca oriunde, în acest admirabil colţ de Ţară şi în acest oraş de înaintată civilizaţie este nevoie de o acţiune constructivă de căi milte Şi de ocrotire pentru a proteja munca culturală şi productivăînalta Regenţă a plecat urechea pe inima poporului (mulţimea strigă: trăiască Regenţa) şi a simţit şi a auzit care este dorinţa lui. Suntem recunoscători înaltei Regenţe pentru acest gest al ei şi nu poate fi o mai mare şi mai sfujită străduinţă a noastră decât ca să răspundem acestei încrederi şi să răspundem aşteptării imenselor mase populare cari, prin venirea noastră, au aşteptat o clipă de răsuflare pentru o muncă instructivă. IN TARA VA DOMNI LEGALITATEA In năzuinţa noastră, de atâtea ori accentuată, de a introduce în Ţară o viaţă constituţională de parlamentarism adevărat şi legalitatea oblăduitoare cu dreptate pentru toţi, noi nu vom putea face altceva decât să respectăm această misiune şi să facem ca, în sfârşit, după atâţia ani de sbucium, să se poată revărsa asupra populaţiei harnice a acestei Ţări de orice neam şi confesiune ar fi putinţa desăvârşită de a munci şi de a creia pe tărâmul cultural şi pe cel al producţiei economice. In adevăr este pentru mine o desăvârşită mângâere că în călătoria mea, pot să petrec câteva clipe şi aici. Regret că nu pot sta mai mult, dar vă asigur că străduinţa Guvernului nu va înceta un moment ca, odată cu munca sa pentru înălţarea şi întărirea acestui Stat, să lucreze şi la întărirea şi înflorirea acestui trecut şi acestui oraş atât de fuimos, aşezat ai£i ca o santinelă la graniţa Ţării. Vă mulţumesc, încă d’ odată, pentru dragostea arătată şi vă rog ca, precum în lupta din trecut aţi fost tovarăşi neclintiţi să fiţi mai înainte tovarăşi ascultători şi sărguincioşi în munca de ocârmuire şi îndrumare. Să trăiţi, ca să lucrăm pentru mărirea Ţării şi binele poporului. Mulţimea care umplea peronul gării, a început sa strige: traiasc d- Maniu, trăiască d- Mihalache trăiască partidul naţional-ţarănesc. RECEPŢIA In sala festivă a gării a avut loc o scurtă recepţie, în care şefii autorităţilor s’au prezentat d-lui prim ministru. SPRE ARAD De aici trenul a plecat spre Arad. In gara Chişinău mulţimea a aclamat pe d- prim ministru şi pe d- ministru Mihalache. Prefectul iudeului a urat bun sosit d-lui prim ministru şi d-lui ministru Mihalache, arătând, că d-lor reprezintă atât democraţia cât şi unitatea naţională. Descrie speranţa şi încrederea pe care grănime de la frontiera din apropierea mormântului lui Mihail Velici o pun în guvernul prezidat de d. Maniu. Are convingerea că de acum se vor curma nedreptăţile, abuzurile şi corupţia ce durează de zece ani Termină cu urări calde pentru: d- Maniu■ D. ION MIHALACHE Ministrul Domeniilor De la Tineretul Ţărănist Român Delegaţia permanentă a T. T. R. este convocată pentru Vineri 7 cor., ora 9 seara, în localul clubului central. In urma vizitei făcută la Craiova de d. secretar general a T. T. R. d. avocat I. Cârjean, delegaţia permanentă centrală a însărcinat cu organizarea T. T. R. din judeţul Dolj pe d. avocat Gh. Guside. __ Cu organizarea secţiei judeţene Durostor, a fost însărcinat d. avocat Gh. Cerner din Silistra. — Grupa comunală „Şerban Vodă” a ales următorul comitet de conducere : preşedinte Alexandru Baicu, vice-preşedinte Niţu Nicolae, secretar Carol Rusu, casier Savin Tănăsescu, cenzori: Eftimie Ionescu şi Florian Zagons, bibliotecar Ion Puiuc.In judeţul Vlaşca s’au mai constituit următoarele grupe comunale: Corbii Mari, Corbii Ciungi, Gratia şi Căscioarele. Ştiri diverse „Liga Chiriaşilor’’ va ţine o consfătuire Vineri 7 Decembrie a. c., ora 7 seara la sediul ei din str. General Florescu No. 11. Academia Română va ţine Vineri 7 Decembrie la ora 3 d. a. şedinţă solemnă pentru comemorarea lui Petrut ca, marele poet al Italiei şi al Lumei. D-l N. IORGA va vorbi despre personalitatea şi activitatea genialului poet. Comisia stupefiantelor s-a întrunit, la ministerul sănătăţii şi a cercetat mai multe cereri pentru importul stupefiante.