Dreptatea, martie 1929 (Anul 3, nr. 416-442)

1929-03-23 / nr. 435

DREPTATEA Cele mai importante urme din Europa preduc an nea aatemolsil de 6 cilindri, confortabil, economic şi cel mai bine echipat. TORPEDO Lei 225.000 Conducere interioar® 14 263100 ATLANTA IA­BUCUREŞTI,­ CALEA VICTORIEI 116 Agenţi în toată ţară. mmm amm­ ­ Rî Cernăuţi, 19.—Azi a avut loc adu­narea generală a Camerei de Agri­cultură din localitate la care au luat parte d-na Neamţu prefectul jud. Cernăuţi, Baron Mustaţă pre­şedintele Camerei, Braha vice­pre­şedinte, secretar Romaş, Botoşaa­­schi, medic veterinarPopovici, insp. silvie Zeicu, Conte Vasilcu, medic veterinar Marian, medic veterinar Iliescu, insp. agronom Nuţu, jug silvie Isopescu, ing. agronom Au­rel Motrescu, D. Serafinceanu, P. Muntencu, Sorocean şi G. Harasim D. preşedinte Mustaţă deschide adunarea la orele 11, mulţumind celor de faţă pentru participare, şi îi asigură că fără a fi condus de vre­un interes personal sau ambi­ţie, va lucra şi mai departe pentru promovarea intereselor agricultori­lor, pe care le-a reprezentat şi până acum cu mult succes. Camera de Agricultură. Amintind de svonul desfiinţărei Camerilor de Agricultură, d-sa spune că activitatea de până acum a Camerelor Agricole justifică pe deplin existenţa acestora şi crede că actualul guvern, care apreciază în­deajuns rostul lor va face să dispară svonul acesta neîntemeiat Mulţumeşte d­­ui prefect Neamţu pentru sprijinul, dat, precum şi presei al cărei sprijin îl solicită şi pentru viitor, se citeşte apoi o dare de seamă asupra activităţii pe a­nul 1928. D. Vasile o aduce mulţumiri pre­şedintelui pentru zelul c­u care a lu­crat. Se dă citire programului de ac­tivitate pe anul în curs, care este schiţat în felul următor: Se vor aranja expoziţii de animale în lo­calităţile: Sada-Gura, Gosmei, Zas­­tavna, Cozmin şi Cuciurui-Mare, se vor pune în vânzare maşini agri­­'cole, cari vor fi plătite în rate cu mari înlesniri. Se vor distribui seminţe în c­in­ti­­tăţi mai mari, se va proceda la îm­pădurirea terenurilor, sterile. Se vor face experienţe cu îngrăşămin­te chimice, se va da o desvoltare largă combaterii euizapiei, se vo­r cumpăra pomişori şi se va încu­raja orice fel de activitate agri­colă. Se citeşte branţul pe 1928 şi proce­sul de buget pe 1929. Ambele sunt aprobate în unanimitate. D. insp. silvie Zeleu citeşte pro­punerile Camerei pentru modifica­rea legii Camerei de Agricultură Se procedează la alegerea unui di­rector. Este ales de inginer Ilolea. 91311 Ceratif. Este respinsă cererea de definiti­­tivare a secretarului Ion Carpino, contra căruia parchetul Cernăuţi a deschis acţiune publică pentru de­lapidare în bani. Se fixează data viitoarei adunări generale pe 27 Mai 1929. După ce se fac câteva propuneri privitoare la­rganizaţia internă a Camerei de preşedinte închide adu­narea­ -ooxxxoo- Agenţi de urmărire pentru creanţele băncilor populare Ministerul de finanţe în urma in­tervenţiei Centralei băncilor popu­lare a comisionat următorii agenţi de urmărire pentru creanţele băn­cilor populare: Nicolae Florescu, la banca popu­lară «înfrăţirea», Giureşti-Vâlcea. Gh. Gh. Roşu, la banca, populară «Urminişul», Văsieşti-Bacău. Sabin Maier, la banca pop. «Ge­lu», din Gilău-Cluj. Nicolae N. Predoiu, la banca pop «G­­orjul», din Novaci-Gorj. D-tru P. Verzeanu la banca pop «V. Vladimirescu» din Zevideni Vâlcea. D. Lazarovici, la banca pop. «­ Iaşi», din Iaşi. Manafu I. Marin, la banca pop «Dreptatea», din Roeşti-Vâlcea. Vas­le Sigun, la banca pop. «Lu­mina», din Rinăuţi-Ilotin. Al. Bocancea, la fed. «Mehedinţu­lui» din T. Severin jud. Mehedinţi Petre G. Dogaru, la banca pop «Istrui» din Ostrov-Durostor. I. M. Cioroianu, la banca pop «Zorile», d­e Bărca-Gorj. Ion I. Voicu, la banca pop. «Vii­torul» din Tg. Frumos-Iaşi. Stoica Pârvu, la banca­ pop. «Pe­­cineaga» din Pechieaga-Tulcea. I. C. It­tu, la banca pop. «Zorile» din Luduşul de Mureş-Turda. Roman P. Păun, la banca pop. «Sprij­nul plugarului» din Barza- Romanaţi. Iordache Coniac, la banca pop. «Apărarea naţională» din Vatra- Dornei-Câmpulung. Ştefan N. Teodorescu la banca pop. «Salvarea» Argetoaia-Dolj. Ion Gh. Litia la banca pop. «Smârdanu» din Smârdanu-Dolj. Fl­orea Hangiu, la banca pop. «Albina» din Mihăţa-Dolj. Hie Zdrafoulescu, la banca pop. «înălţarea» din Băîleşti-Dolj. Gh. Ciobanu­ la banca pop. «Ber­­zuntuî» din Berzunţ-Bacău. Congresul organizaţiei naţional-ţârăniste din jud. Lupuşna CHIŞINĂU. — Duminecă 17 c­ e’a ţinut aci congresul judeţean al or­ganizaţiei partidului naţional-ţără­­nesc, în sala clubului. Au luat par­te vreo 600 săteni de prin împreju­rimile Chişinăului şi târgoveţi membri ai partidului. A prezidat d. Panlu Halippa, mi­nistrul Basarabiei, preşedintele or­ganizaţiei Săteştii şi campania alar­mistă liberală Au vorbit mai mulţi săteni care şi-au arătat devenalentul lor pen­tru partidul naţior­al-ţărănesc şi s’au ridicat împotriva infamei cam­panii de alarmare a populaţiei de la sate cu tot felul de ştiri neînte­meiate şi instigând-o contra guver­­nului. Alarma ce se dă e pe tema lipsei de hrană şi nedizolvarea până azi, a consiliilor comunale săteşti. A­­larmiştii prezintă nedizolvarea a­­cestor consilii ca un act de pruden­ţă din partea guvernului, fiindcă nu ar fi sigur că ar rămâne multă vreme la putere. Dar sătenii care au vorbit, au arătat că poporul aş­teaptă cu încredere îndreptarea re­formei administrative, când vor dis­pare şi consiliile comunale alese prin fraudă. Sătenii şi-au spus nevoile şi au răbdare până când vor fi reparate toate relele lăsate de guvernările trecute. Congresul a ratificat toate hotă­rârile delegaţiei permanente şi a ascultat expunerile parlamentarilor asupra activităţii lor în parlament şi a situaţiei politice. Extremerea d-lui S-Salippa D. Pann. Halippa a făcut un ex­pozeu luminos asupra situaţiei po­litice din toate punctele de vedere, subliniind maşinaţiunile presei şi agenţilor liberali. A răspuns tutu­ror învinuirilor ce i s’au adus, şi d-sale personal şi partidului, pu­nând la punct raportul de forţă şi realizări între guvernarea de 15 ani a partidului liberal şi aceea de 4 luni a partidului naţional-ţărănesc. Expunerea d-lui Halippa a impre­sionant auditoriul, dovedi­tubu­­se, astfel, că oricât de intensă e acţiu­nea alarmantă liberală în masele ţărăneşti, sătenii nu mai pot fi în­şelaţi ci stau uniţi în jurul aceluia tiela care aşteaptă liniştea, a şefu­lui guvernului, căruia i s’au adre­sat lungi ovaţiuni. S’a expediat o telegramă de ami­ciţie d-lui Stere şi s’a citit urmă­toarea moţiune: Congresul partidului naţional ţă­rănesc întrunit azi 17 Martie ho­tărăşte următoarele: respinge acu­zaţia de «bolşevism» adusă provin­ciei care sa unit cea­­bului cu pa­­tria-mamă, în momentul când acea­sta trecea prin zile de restrişte. Vede în această acuzaţie svârcole­­lile din urmă ale oligarhiei libe­ralo- a­verese­­­ne, care nu ştie ce sa mai inventeze spre a înlătura dis­pariţia ei definitivă. Consideră drept bolşevism numai guvernarea tiranică de 10 ani a par­tidului liberal. Socoteşte că alegerile libere din Decembrie 1928 au dovedit că miş­carea comunistă din Basarabia a fost inventată de liberali, spre a justifica alegerile excepţionale şi toate celelalte măsuri care au lăsat locuitorilor de peste Prut numai o­­chi ca să poată plânge. Protestează împotriva ziarului Bessarabskoe Siovo, condus de avereşeanul Cin­­gureanu, şi a ziarului «Nabod», con­dus de fostul prefect de poliţie li­beral Oprea, ale căror coloane con­ţin minciuni şi provocaţiuni fabri­cate în oficinele averescane şi libe­rale. Constată, că dacă nu există un ziar românesc în Basarabia, este datorită faptul­ui că organul parti­dului naţiona­l-ţărănesc, «Viaţa Ba­sarabiei», a fost timp de opt ani confiscat şi împedecat prin toate mijloacele să pătrundă în masele cetăţeneşti. Exprimă toată încred­rea în gu­vern, în fruntaşii basarabeni Ha­lippa şi Stere, şi in sfatul parlamen­tar basarabean, în jurul cărora fac zid neclintit. Şedința cotuiteUdui După amiază, comitetul de condu­cere a ţinut şedinţă, la ordinea zi­lei fiind discuţ in svonurilor cu pri­vire la unele disensiuni ce ar fi exi­stând în organizaţia partidului na­­ţionaL ţă­rănesc, făcându-se aluzie la d- D. Bogoş şi alţii. Sint dSsetismui în orga­­nisaţie? Drept­ răspuns, s’a citit imnătoa­rea scrisoare din­ partea d-lui Bo­goş, vice­preşedinte al organizaţiei care na putut lua parte la şedin­ţă . Domnul preşedinte, Fiind suferind şi neputând sta până la sfârşitul şedinţei, ţin­ci fac următoarea declaraţiune: Am observat că la ordinea ilei de azi e o chestiune la discuţia că­reia ar trebui să iau şi eu parte ca parlamentar, anume, «clarificarea disensiunilor dintre parlamentarii». * După părerea mea, neexistând aşa ceva, n’are nici un rost să fie p­usă la ordinea zilei. Cred că d­v. Bün­teţi în măsură să lămuriţi pe prie­tenii noştri din comitet asupra aces­tei chestiuni pe deplin. Asemenea chestiune o consider eronată, de la locul ei, crezând că între parlamen­tarii noştri există o deplină înţele­gere. Chişinău, 17 Martie 1929 D. Bogoş deputat vice-preşedinte al organizaţiei jud. Lăpuşna Tăiat de tren Pe podul Crasna între staţiile Ghilvaci şi Moftinul Mare, trenul personal No. 425 a lovit un lucră­tor ce traversa podul, f­racturân­­du-i mâinele şi pici­oarele. Cu acelaş tren a fost transportat la spitalul din Cared Mari. Identitatea lui încă nu a fost sta­bilită. -------xxoxx------­ Examene sumare pen­tru echivalarea stu­diilor particulare Consiliul permanent al instrucţiu­nii fiind nevoit în multe cazuri de echivalări de certificate de studii să oblige pe candidaţi a trece exame­ne sumare de un anumit număr de clase secundare, pentru ca aceste­a xamon© să se ţină în mod uniform la toate şcoalele secundare din ţară, a hotărât următoarele : Examenele sumare constă numai din interogări orale din programa claselor respective, făcute de toţi membrii com­isiunei examenelor par­ticulare, mai puţin maeştrii de dex­terităţi, nefiind necesar a se da pro­be scrise. Rezultatul examenelor sumare se dă cu mențiunea «admis» sau «res­pins» și se dresează imediat cuve­nitul proces verbal, neexistând co­rigență la acest fel de examene. Examenele sumare se vor ţine în comisiunea ultimei clase, pentru care se prezintă candidaţii 0 importanta şedinţă a Jaffi­i la Consilierii şi presa româneasca vo­i CHIŞINĂU. — Cu ocazia vo­­tărei bugetului pe anul curent, consiliul comunal ţine şedinţe a­­proape în fiecare seara. In discu­­ţia din seara din 17 Martie era la ordinea zilei acordarea subven­ţiilor. Şedinţa se deschide la orele la orele 8 p. m. Prezidează d-l ing. Zilberman, prim ajutor de primar. Dărnicia consilierilor co­munali în acordarea subvenţilor diferitelor instituţiuni, a determi­nat pe vechiul luptător al cauzei naţionale, d. Petre Firică, să pue în discuţie chestiunea unui ziar românesc. D-sa, arată că în Chi­şinău apar 4 cotidiana ruseşti şi nici un ziar românesc. Faptul a­­cesta, este destul de dureros, cu atât mai mult cu cât sunt 11 ani de la unire. De aceea d-sa propune aprobareea unei subvenţii de 500 de mii lei sumă care să fie tre­cută în actualul buget pentru în­fiinţarea unui ziar românesc. Propunerea d-lui Petre Filică a găsit ecou, căci o altă consilieră d-na Gr. Vatica Firu, luând cu­vântul arată că Românii trebuie să ia cunoştinţă de evenimentele locale, cu o întârziere de 21 ore până vin ziarele din Capitală. De aceea se asociază şi susţine pro­punerea d-lui Firică. Mai vorbeşte d. Profiriu, director general al po­durilor şi şoselelor, care arată de asemenea importanţa creierei u­­nei prese româneşti. D-l vice­pri­mar Zilberman face deasemenea un călduros apel la consilierii de faţă cerând să se voteze. Dar ţi­­nându-se seama, de greutăţile fi­nanciare ale Municipiului se pu­ne la vot acordarea sumei de 300 000 lei. Din 30 consilieri pre­zenţi, au votat pentru 28, restul de 8, printre cari: d-nii Dubin­­schi, membru în delegaţia per­manentă, care cu toate greutăţi­le materiale ale Municipiului, şi­­a încasat leafa anticipat pe 11 luni şi a cărui activitate este e­­gală cu zero, a votat contra. Tot aşa şi consilierul de tristă memo­rie Todorovschi-Rogoz care ştie să activeze când sunt chestiunea aprovizionărei şi alte cari aduc profit. Al treilea duşman al presei ro­mâne este Leibovici Afişaj care este o adevărată ruşine pentru consiliul municipiului. Inşirându-i pe toţi ar trebui să întunecăm ac­tul consfinţit în această şedinţă. Intr’adevăr după 11 ani dela unire pentru prima oară se pune în discuţiune înfiinţarea unui ziar românesc. In ceiaee priveşte pe cei cari deşi sug sângele româ­nesc totuşi un­de trebuie o presă românească votul majoritaţei i-a pus la locul lor. -------eexxxoo—-— Ciocniri de trenuri Trenul personal No. 432 intrând în staţia Tg. Mureş, pe linia a tre­ia, a dat peste un grup de vagoane garate pe această linie. Vagoanele au fost ciocnite uşor, suferind mici stricăciuni. Vinovat de această ciocnire este veghetorul de linie Ion Husar, care n’a scos vagoanele de pe linii. Trenul de marfă No. 9311 pe când trecea podul peste Ezer dintre sta­ţiile Ovidiu şi Dunărea, s-a rupt în două. Partea din urmă a lovit prima parte, provocând deraerea unui va­gon şi închizând circulaţia între Ovidiu şi Dunărea. Primele sancfiona­­riilor ceferişti Deoarece noua instrucţie de pri­me ce­ a fost alcătuită nu corespun­de nevoilor, şi fiind necesare unei de m­odif­cări, cu începere de la 1 Aprilie va fi repusă în vigoare ve­chea instrucţie de prime. Piaţa primelor se va face astfel: Prima generală pe Martie, plătibi­­lă în cursul lunei Aprilie, va fi cal­culată după vechiul sistem, cu coe­ficientul de repartiţie 0.9. P© lunile viitoare şi până la noi dispoziţ­­ni, primele generale vor fi plătite tot după vechiul sistem şi cu coeficientul de repartiţie ce se va fixa la timp. Primele speciale pe Februarie Plă­tibile în cursul lunei Aprilie vor fi calculate cu coeficientul de 9.9, a­­plicat primei generale. Primele speciale pe Iun­ie viitoa­re, vor fi și ele calculate după ve­chiul sistem. Cs­l H. masmür

Next