Dreptatea, martie 1929 (Anul 3, nr. 416-442)
1929-03-23 / nr. 435
DREPTATEA Cele mai importante urme din Europa preduc an nea aatemolsil de 6 cilindri, confortabil, economic şi cel mai bine echipat. TORPEDO Lei 225.000 Conducere interioar® 14 263100 ATLANTA IABUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 116 Agenţi în toată ţară. mmm amm Rî Cernăuţi, 19.—Azi a avut loc adunarea generală a Camerei de Agricultură din localitate la care au luat parte d-na Neamţu prefectul jud. Cernăuţi, Baron Mustaţă preşedintele Camerei, Braha vicepreşedinte, secretar Romaş, Botoşaaschi, medic veterinarPopovici, insp. silvie Zeicu, Conte Vasilcu, medic veterinar Marian, medic veterinar Iliescu, insp. agronom Nuţu, jug silvie Isopescu, ing. agronom Aurel Motrescu, D. Serafinceanu, P. Muntencu, Sorocean şi G. Harasim D. preşedinte Mustaţă deschide adunarea la orele 11, mulţumind celor de faţă pentru participare, şi îi asigură că fără a fi condus de vreun interes personal sau ambiţie, va lucra şi mai departe pentru promovarea intereselor agricultorilor, pe care le-a reprezentat şi până acum cu mult succes. Camera de Agricultură. Amintind de svonul desfiinţărei Camerilor de Agricultură, d-sa spune că activitatea de până acum a Camerelor Agricole justifică pe deplin existenţa acestora şi crede că actualul guvern, care apreciază îndeajuns rostul lor va face să dispară svonul acesta neîntemeiat Mulţumeşte dui prefect Neamţu pentru sprijinul, dat, precum şi presei al cărei sprijin îl solicită şi pentru viitor, se citeşte apoi o dare de seamă asupra activităţii pe anul 1928. D. Vasile o aduce mulţumiri preşedintelui pentru zelul cu care a lucrat. Se dă citire programului de activitate pe anul în curs, care este schiţat în felul următor: Se vor aranja expoziţii de animale în localităţile: Sada-Gura, Gosmei, Zastavna, Cozmin şi Cuciurui-Mare, se vor pune în vânzare maşini agri'cole, cari vor fi plătite în rate cu mari înlesniri. Se vor distribui seminţe în cintităţi mai mari, se va proceda la împădurirea terenurilor, sterile. Se vor face experienţe cu îngrăşăminte chimice, se va da o desvoltare largă combaterii euizapiei, se vor cumpăra pomişori şi se va încuraja orice fel de activitate agricolă. Se citeşte branţul pe 1928 şi procesul de buget pe 1929. Ambele sunt aprobate în unanimitate. D. insp. silvie Zeleu citeşte propunerile Camerei pentru modificarea legii Camerei de Agricultură Se procedează la alegerea unui director. Este ales de inginer Ilolea. 91311 Ceratif. Este respinsă cererea de definititivare a secretarului Ion Carpino, contra căruia parchetul Cernăuţi a deschis acţiune publică pentru delapidare în bani. Se fixează data viitoarei adunări generale pe 27 Mai 1929. După ce se fac câteva propuneri privitoare larganizaţia internă a Camerei de preşedinte închide adunarea -ooxxxoo- Agenţi de urmărire pentru creanţele băncilor populare Ministerul de finanţe în urma intervenţiei Centralei băncilor populare a comisionat următorii agenţi de urmărire pentru creanţele băncilor populare: Nicolae Florescu, la banca populară «înfrăţirea», Giureşti-Vâlcea. Gh. Gh. Roşu, la banca, populară «Urminişul», Văsieşti-Bacău. Sabin Maier, la banca pop. «Gelu», din Gilău-Cluj. Nicolae N. Predoiu, la banca pop «Gorjul», din Novaci-Gorj. D-tru P. Verzeanu la banca pop «V. Vladimirescu» din Zevideni Vâlcea. D. Lazarovici, la banca pop. « Iaşi», din Iaşi. Manafu I. Marin, la banca pop «Dreptatea», din Roeşti-Vâlcea. Vasle Sigun, la banca pop. «Lumina», din Rinăuţi-Ilotin. Al. Bocancea, la fed. «Mehedinţului» din T. Severin jud. Mehedinţi Petre G. Dogaru, la banca pop «Istrui» din Ostrov-Durostor. I. M. Cioroianu, la banca pop «Zorile», de Bărca-Gorj. Ion I. Voicu, la banca pop. «Viitorul» din Tg. Frumos-Iaşi. Stoica Pârvu, la banca pop. «Pecineaga» din Pechieaga-Tulcea. I. C. Ittu, la banca pop. «Zorile» din Luduşul de Mureş-Turda. Roman P. Păun, la banca pop. «Sprijnul plugarului» din Barza- Romanaţi. Iordache Coniac, la banca pop. «Apărarea naţională» din Vatra- Dornei-Câmpulung. Ştefan N. Teodorescu la banca pop. «Salvarea» Argetoaia-Dolj. Ion Gh. Litia la banca pop. «Smârdanu» din Smârdanu-Dolj. Florea Hangiu, la banca pop. «Albina» din Mihăţa-Dolj. Hie Zdrafoulescu, la banca pop. «înălţarea» din Băîleşti-Dolj. Gh. Ciobanu la banca pop. «Berzuntuî» din Berzunţ-Bacău. Congresul organizaţiei naţional-ţârăniste din jud. Lupuşna CHIŞINĂU. — Duminecă 17 c e’a ţinut aci congresul judeţean al organizaţiei partidului naţional-ţărănesc, în sala clubului. Au luat parte vreo 600 săteni de prin împrejurimile Chişinăului şi târgoveţi membri ai partidului. A prezidat d. Panlu Halippa, ministrul Basarabiei, preşedintele organizaţiei Săteştii şi campania alarmistă liberală Au vorbit mai mulţi săteni care şi-au arătat devenalentul lor pentru partidul naţioral-ţărănesc şi s’au ridicat împotriva infamei campanii de alarmare a populaţiei de la sate cu tot felul de ştiri neîntemeiate şi instigând-o contra guvernului. Alarma ce se dă e pe tema lipsei de hrană şi nedizolvarea până azi, a consiliilor comunale săteşti. Alarmiştii prezintă nedizolvarea acestor consilii ca un act de prudenţă din partea guvernului, fiindcă nu ar fi sigur că ar rămâne multă vreme la putere. Dar sătenii care au vorbit, au arătat că poporul aşteaptă cu încredere îndreptarea reformei administrative, când vor dispare şi consiliile comunale alese prin fraudă. Sătenii şi-au spus nevoile şi au răbdare până când vor fi reparate toate relele lăsate de guvernările trecute. Congresul a ratificat toate hotărârile delegaţiei permanente şi a ascultat expunerile parlamentarilor asupra activităţii lor în parlament şi a situaţiei politice. Extremerea d-lui S-Salippa D. Pann. Halippa a făcut un expozeu luminos asupra situaţiei politice din toate punctele de vedere, subliniind maşinaţiunile presei şi agenţilor liberali. A răspuns tuturor învinuirilor ce i s’au adus, şi d-sale personal şi partidului, punând la punct raportul de forţă şi realizări între guvernarea de 15 ani a partidului liberal şi aceea de 4 luni a partidului naţional-ţărănesc. Expunerea d-lui Halippa a impresionant auditoriul, doveditubuse, astfel, că oricât de intensă e acţiunea alarmantă liberală în masele ţărăneşti, sătenii nu mai pot fi înşelaţi ci stau uniţi în jurul aceluia tiela care aşteaptă liniştea, a şefului guvernului, căruia i s’au adresat lungi ovaţiuni. S’a expediat o telegramă de amiciţie d-lui Stere şi s’a citit următoarea moţiune: Congresul partidului naţional ţărănesc întrunit azi 17 Martie hotărăşte următoarele: respinge acuzaţia de «bolşevism» adusă provinciei care sa unit ceabului cu patria-mamă, în momentul când aceasta trecea prin zile de restrişte. Vede în această acuzaţie svârcolelile din urmă ale oligarhiei liberalo- averesene, care nu ştie ce sa mai inventeze spre a înlătura dispariţia ei definitivă. Consideră drept bolşevism numai guvernarea tiranică de 10 ani a partidului liberal. Socoteşte că alegerile libere din Decembrie 1928 au dovedit că mişcarea comunistă din Basarabia a fost inventată de liberali, spre a justifica alegerile excepţionale şi toate celelalte măsuri care au lăsat locuitorilor de peste Prut numai ochi ca să poată plânge. Protestează împotriva ziarului Bessarabskoe Siovo, condus de avereşeanul Cingureanu, şi a ziarului «Nabod», condus de fostul prefect de poliţie liberal Oprea, ale căror coloane conţin minciuni şi provocaţiuni fabricate în oficinele averescane şi liberale. Constată, că dacă nu există un ziar românesc în Basarabia, este datorită faptului că organul partidului naţional-ţărănesc, «Viaţa Basarabiei», a fost timp de opt ani confiscat şi împedecat prin toate mijloacele să pătrundă în masele cetăţeneşti. Exprimă toată încredrea în guvern, în fruntaşii basarabeni Halippa şi Stere, şi in sfatul parlamentar basarabean, în jurul cărora fac zid neclintit. Şedința cotuiteUdui După amiază, comitetul de conducere a ţinut şedinţă, la ordinea zilei fiind discuţ in svonurilor cu privire la unele disensiuni ce ar fi existând în organizaţia partidului naţionaL ţărănesc, făcându-se aluzie la d- D. Bogoş şi alţii. Sint dSsetismui în organisaţie? Drept răspuns, s’a citit imnătoarea scrisoare din partea d-lui Bogoş, vicepreşedinte al organizaţiei care na putut lua parte la şedinţă . Domnul preşedinte, Fiind suferind şi neputând sta până la sfârşitul şedinţei, ţinci fac următoarea declaraţiune: Am observat că la ordinea ilei de azi e o chestiune la discuţia căreia ar trebui să iau şi eu parte ca parlamentar, anume, «clarificarea disensiunilor dintre parlamentarii». * După părerea mea, neexistând aşa ceva, n’are nici un rost să fie pusă la ordinea zilei. Cred că dv. Bünteţi în măsură să lămuriţi pe prietenii noştri din comitet asupra acestei chestiuni pe deplin. Asemenea chestiune o consider eronată, de la locul ei, crezând că între parlamentarii noştri există o deplină înţelegere. Chişinău, 17 Martie 1929 D. Bogoş deputat vice-preşedinte al organizaţiei jud. Lăpuşna Tăiat de tren Pe podul Crasna între staţiile Ghilvaci şi Moftinul Mare, trenul personal No. 425 a lovit un lucrător ce traversa podul, fracturându-i mâinele şi picioarele. Cu acelaş tren a fost transportat la spitalul din Cared Mari. Identitatea lui încă nu a fost stabilită. -------xxoxx------ Examene sumare pentru echivalarea studiilor particulare Consiliul permanent al instrucţiunii fiind nevoit în multe cazuri de echivalări de certificate de studii să oblige pe candidaţi a trece examene sumare de un anumit număr de clase secundare, pentru ca acestea xamon© să se ţină în mod uniform la toate şcoalele secundare din ţară, a hotărât următoarele : Examenele sumare constă numai din interogări orale din programa claselor respective, făcute de toţi membrii comisiunei examenelor particulare, mai puţin maeştrii de dexterităţi, nefiind necesar a se da probe scrise. Rezultatul examenelor sumare se dă cu mențiunea «admis» sau «respins» și se dresează imediat cuvenitul proces verbal, neexistând corigență la acest fel de examene. Examenele sumare se vor ţine în comisiunea ultimei clase, pentru care se prezintă candidaţii 0 importanta şedinţă a Jaffii la Consilierii şi presa româneasca voi CHIŞINĂU. — Cu ocazia votărei bugetului pe anul curent, consiliul comunal ţine şedinţe aproape în fiecare seara. In discuţia din seara din 17 Martie era la ordinea zilei acordarea subvenţiilor. Şedinţa se deschide la orele la orele 8 p. m. Prezidează d-l ing. Zilberman, prim ajutor de primar. Dărnicia consilierilor comunali în acordarea subvenţilor diferitelor instituţiuni, a determinat pe vechiul luptător al cauzei naţionale, d. Petre Firică, să pue în discuţie chestiunea unui ziar românesc. D-sa, arată că în Chişinău apar 4 cotidiana ruseşti şi nici un ziar românesc. Faptul acesta, este destul de dureros, cu atât mai mult cu cât sunt 11 ani de la unire. De aceea d-sa propune aprobareea unei subvenţii de 500 de mii lei sumă care să fie trecută în actualul buget pentru înfiinţarea unui ziar românesc. Propunerea d-lui Petre Filică a găsit ecou, căci o altă consilieră d-na Gr. Vatica Firu, luând cuvântul arată că Românii trebuie să ia cunoştinţă de evenimentele locale, cu o întârziere de 21 ore până vin ziarele din Capitală. De aceea se asociază şi susţine propunerea d-lui Firică. Mai vorbeşte d. Profiriu, director general al podurilor şi şoselelor, care arată de asemenea importanţa creierei unei prese româneşti. D-l viceprimar Zilberman face deasemenea un călduros apel la consilierii de faţă cerând să se voteze. Dar ţinându-se seama, de greutăţile financiare ale Municipiului se pune la vot acordarea sumei de 300 000 lei. Din 30 consilieri prezenţi, au votat pentru 28, restul de 8, printre cari: d-nii Dubinschi, membru în delegaţia permanentă, care cu toate greutăţile materiale ale Municipiului, şia încasat leafa anticipat pe 11 luni şi a cărui activitate este egală cu zero, a votat contra. Tot aşa şi consilierul de tristă memorie Todorovschi-Rogoz care ştie să activeze când sunt chestiunea aprovizionărei şi alte cari aduc profit. Al treilea duşman al presei române este Leibovici Afişaj care este o adevărată ruşine pentru consiliul municipiului. Inşirându-i pe toţi ar trebui să întunecăm actul consfinţit în această şedinţă. Intr’adevăr după 11 ani dela unire pentru prima oară se pune în discuţiune înfiinţarea unui ziar românesc. In ceiaee priveşte pe cei cari deşi sug sângele românesc totuşi unde trebuie o presă românească votul majoritaţei i-a pus la locul lor. -------eexxxoo—-— Ciocniri de trenuri Trenul personal No. 432 intrând în staţia Tg. Mureş, pe linia a treia, a dat peste un grup de vagoane garate pe această linie. Vagoanele au fost ciocnite uşor, suferind mici stricăciuni. Vinovat de această ciocnire este veghetorul de linie Ion Husar, care n’a scos vagoanele de pe linii. Trenul de marfă No. 9311 pe când trecea podul peste Ezer dintre staţiile Ovidiu şi Dunărea, s-a rupt în două. Partea din urmă a lovit prima parte, provocând deraerea unui vagon şi închizând circulaţia între Ovidiu şi Dunărea. Primele sancfionariilor ceferişti Deoarece noua instrucţie de prime ce a fost alcătuită nu corespunde nevoilor, şi fiind necesare unei de modifcări, cu începere de la 1 Aprilie va fi repusă în vigoare vechea instrucţie de prime. Piaţa primelor se va face astfel: Prima generală pe Martie, plătibilă în cursul lunei Aprilie, va fi calculată după vechiul sistem, cu coeficientul de repartiţie 0.9. P© lunile viitoare şi până la noi dispoziţni, primele generale vor fi plătite tot după vechiul sistem şi cu coeficientul de repartiţie ce se va fixa la timp. Primele speciale pe Februarie Plătibile în cursul lunei Aprilie vor fi calculate cu coeficientul de 9.9, aplicat primei generale. Primele speciale pe Iunie viitoare, vor fi și ele calculate după vechiul sistem. Csl H. masmür