Dreptatea, iunie 1929 (Anul 3, nr. 489-514)
1929-06-01 / nr. 489
ACTIV **ASTRA ** Prima fabrică română de vagoane şi motoare, societate anonimă Bilanţul general încheiat la 31 Decembrie 1928 PASIV Preşedinte, Barbu Ştirbey. Procurist-contabil-expert, Al. Alcalai. Verificat şi găsit conform cu registrele: Administrator-delegat, M. N. Sapira. Terenuri şi clădiri .... mobile.................... . Maşini şi instalaţiuni . . . Inventar şi scule .... Fond de pensii pentru funcţionari ct. imobil............. Mărfuri fabricate şi în curs de fabricaţiune................ Materiale.................. . Cassa . . ................... Efecte publice și acțiuni . Participațiuni................ Garanții . . ...... Direcția generală C. F. R. București................. . Diverși debitori ..... Garanții statutare ..... 133.634.42431 Capital...................... 14.495.64481 Fond de rezervă ............— — 116.256.66891 Fond pentru întreținerea instal. 19.710.14361 284.096.88165 și clădirilor.....................— — Amortizarea instalațiunilor și 3 360.850 clădirilor........................— — Fond de pensii al funcționarilor 14 066.253— 83 664.16971 Fondul de ajutor al muncito-65.718.66302 149.382.832sol ritor 917.00K— _ _ 4.522.20232Diverși creditori ......— — 5.583.519 Dividende neachitate ....— — 219.973.638 Report din beneficiul pe 1927 511.21513_ — 98.780_Beneficiul net pe 1928 . . . 53.854.53121 616.944.60527 58.719.83441 673.664.43974 1.340.683.143 51 — — 705.000—Depunători de garanții statutare1 420.000.000 15.828.453 7.248.580 59.174.506 14.983.253 768.564.197 518.407 54.365.745 1.340.683.143 705.000 51 Censori: N. Butculescu, C. Orănescu, Dr. Ion Robu. jafuri de %TQn% ’ Sakfcsch Mobile SufmanStorcus 68 Str. Sfti Jlpostoli 68 %..tV... b IdEF: 25/65 Citifi negreşit chiar astăzi REALITATEA ilustrata No. 23 Sâmbătă 1 Iunie Cu următorul sumar: Lovitura salvatoarei Anecdote despre matematicieni şi .............. , „ S curiozităţi matematice Senzaţionala aventura a unui print Lumeo „ efo, . n.nm . NIMIC NOD SUB SOARE, de Ion Pascu”86 dessope a O stea de crnamatograf CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh. Brăescu a VENIT MARIANA, de Otilia Ghibu Festivitățile Serbărilor Unirii la Alba Iislia (Mare reportaj fotografic) PRAF (nuvelă poliţistă). — RUPTURA de Eugen Boureanul „SUNT NOUL ! (schiţă umoristică din viaţa funcţionarilor) Noune modele de vară. — Cum se obţine mătasea artificială. — Imprimarea piticilor de gramofon Procesul omului decapitat (Senzaţionala aventură a celebrului detectv Gex Trevor) Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — PoştaCinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica şahului. — Jocuri distractive, etc., etc. — UNICA REViST** OIN ŢARĂ, IN GENUL CELOR S1RÄINE, : — In S cui&ri — ? HMHH t Hilm »fr» H mWWWH «4-1 iHHHHBWtilLHtH H4 tHi HWHHWHHWWWH f t HW 24 pagini mari — Preţtal 8 Lei — 120 clişee Publicaţiune Ministerul afacerilor străine aduce la cunoştinţa dăunaţilor români (sau succesorilor) mai jos notaţi ce susţin că au suferit pagube pe teritoriul turcesc sau pe mare şi a căror domiciliu e astăzi necunoscut, să înainteze cât mai curând, în vederea susţinerei reclamaţiunilor lor, actele specificate în Monitorul Oficial No. 87 din 20 Aprilie 1929 (pag. 3050) Delegaţiunii Române de pe lângă Promisiunea de Reparaţiuni 18 Rue de Tilsit Paris. D-nii: Gara bet Bedrossian, C. Constantinidis, Leon Goldstein, G. Ionesco, Osias Loventhal, Sinnen Popoff, AI. Simonis, M Zahary, Sigmund Weinberg, Ab Secherten, Stanciu Sisu. D nele: Aneta Ionescu, Elena Vasiliu. EFORIA SPITALELOR CIVILE B-dul Elisabeta No. 5 Bucureşti 13.877 — 29 Mai 1929 Publicatiune In ziua de 25 Iunie 1929, ora 11, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea a circa 20.000 kgr., secară aflată la moşia Stelnica, armanul Dunărea, judeţul Ialomiţa. Garanţia provizorie va fi de 15.000 (cincisprezece mii) numerar sau efecte. Condițiunile speciale se pot vedea între orele 10—13. DIRECTIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Joi 8 August a. c. ora 11, se va ţine licitaţie publică la Inspecţia la Mişcare din Bucureşti Gara de Nord, cu oferte închise şi sigilate, şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72—83 din Legea Contabilităţii Generale a Statului, pentru : Concesionarea exploatării debitului de produse R. M. S. din staţia Bucureşti-Nord, între văduvele şi invalizii de râzboiu. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor Administraţiei C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru orice alte informaţii referitoare la această concesiune, cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei I-a M. Bucureşti, în orele de serviciu. No. 3959 M. 5. INSP. M. I. BUCUREŞTI DIRECŢIUNEA GENERALA A CAILOR FERATE Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Marţi 20 August, ora 10, se va tine licitaţie publică la Inspecţia II-a Mişcare din Piteşti, strada Justiţiei No. 2, cu oferte închise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72—83 din Legea Contabilităţii Generale a Statului, pentru : Darea în exploatare a chioşcului de produse R. M. S. din gara Piteşti numai între văduvele şi invalizii de războiu şi chioşcul de alimente şi fructe din Gara Găeşti. Pentru amănunte se va consulta Foaia Licitaţiilor AdministraţieiC. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru alte orice informaţii referitoare la această concesiune cei interesaţi se vor adresa Inspecţiei IIa M. din Piteşti, strada Justiţiei No. 2, în orele de serviciu. No. 66363. INSP. M. II PITEȘTI Ciki!: »» I Tarani. Ministerul de finanţe a trimis ori tuturor administraţiilor financiare următoarea circulară: «Prin articolul 22 din legea energiei se prevede că uzinele termice vor plăti pentru procurarea de energie taxele stabilite prin art. 18 din acea lege, care articol precizează că asemenea taxe trebuesc prevăzute în actele de concesiune și sunt determinate de art. 72 din legea regimului apelor, (publicată în Monitorul Oficial No. 137 din 27 Iunie 1924)». «Acest din urmă articol, modificat prin legea publicată în Monitorul Oficial No. 94 din 28 Aprilie 1926*■ actualmente în vigoare — stabileşte taxele ce uzinele termice sunt datoare să plătească pentru procurare de energie». «Din moment ce asemenea taxe sunt fixate pe cale de lege şi sunt prevăzute în contractele respective de concesiune, se înţelege că dispoziţia anterioară modificării legii că ele vor fi fixate pe cale de regulament, cade de la sine, şi ca atare sunt perfect legale şi trebuesc să fie urmărite şi încasate în formele prevăzute de articolul 1 din legea de urmărire şi percepere a veniturilor publice. Interpretarea dată de unele Administraţii financiare că asemenea taxe nu intră în prevederile legei de urmărire — na fiind fixate pe cale de regulament cum se prevedea în art. 72 din legea regimului apelor înainte de a fi modificat — este cu totul eronată şi deci nu se poate admite». «Ca atare, veţi lua măsuri pentru urmărirea şi încasarea taxelor datorite de către uzinele termice cari procură şi vând altora energie electrică, potrivit textului de lege citat, şi cari taxe sunt date în debitul dvs, de către direcţia generală a contabilităţii din ministerul de industrie, în urma impunerilor făcute de către direcţiunea energiei din acel minister pe baza declaraţiunilor ce părţile sunt obligate să dea conform art 4 şi 38 din legea Energiei şi a cercetărilor făcute de organele industriale*. Camera de Comerţ şi Industrie şi concordatul preventiv Faţă de comentările ce s-au făcut din unele părţi cu privire la memoriul întocmai de Camera de Comerţ şi Industrie din Capitală în chestiunea concordatului preventiv, Camera de Comerţ şi Industrie ţine să precizeze următoarele: In discuţiile avute în şedinţa Consiliului Camerei cât şi în intervenţia făcută de d. ministru de Justiţie, Camera nu s’a pronunţat contra principiului concordatului peventiv, ci a făcut numai unele propuneri cari să înlăture orice posibilitate de eventuale abuzuri. Camera de Comerţ şi Industrie din Capitală, în avizul dat, a ţinut o linie de mijloc între cele două curente extreme, luând în seamă atât interesele comerţului mare şi mic cât şi ale Industriei şi finanţei, ca organ reprezentativ al tuturor acestor interese, cari trebuesc armonizate în aşa fel ca să nu sufere creditul de care are nevoe comerţul şi industria ţării in monument lui Tudor Vladimirescu Duminică 2 iunie, ora 11 dimineaţa, în cadrul unei solemnităţi deosebite şi în prezenţa M. 8. Regina, a M. 8. Regelui, a înaltei Regenţe, a membrilor guvernului, a primarului municipiului şi a multor personalităţi de vază, se va pune piatra fundamentală a monumentului lui Tudor Vladimirescu pe piaţeta Romană-Precupeții Vechi. Unchiu şi nepot (Continuare din pag. I-a) *----ao-^-eo----- nepot la sine să-l ajute în ultimul său drum spre casa părintească. Încă din Februarie 1864, Bărnuţiu fu nevoit să-şi întrerupă cursurile universitare până la deplina însănătoşare. Aceasta însă nu a iai venit. Timp de şase săptămâni Ion Maniu, îngrijeşte pe unchiul sâu la Iaşi, ca să se mai întremeze. Zadarnic. Zbuciumat de nervi şi insomnie, negăsindu-şi loc de odihnă nici ziua nici noaptea, el cerea să fie strămutat mereu dintr’un pat într’altul.. In semn de consideraţie pentru apostolul românismului de la 48, domnitorul Moldovei, ordonă să i se construiască o trăsură largă, cu roate mari şi acoperită, în care să i se poată aşterne şi un pat. Cu această trăsură colorată într’un verde vineţiu, unchiul şi nepotul privă spre Ardeal. Ajungând la Hida, în valea Almaşului, unde tradiţia aşează moartea lui Gelu, şi unde Ion Maniu în tinereţe se îmbolnăvise de friguri, tocmai se pregăteau să treacă munţii Meseşului. Era în dimineaţa zilei de 28 Mai. Zi caldă, senină de primăvară. Unchiul cu buzele arse de boala necruţătoare, cere nepotului un pahar cu apă rece. Bolnavul îşi trăia clipele din urmă. In acele momente se va fi gândit la ai săi de acasă, la locurile copilăriei, la tovarăşii de care îl legau atâtea amintiri neuitate. Era în faţa Canaanului. Dar ca din alt Moise, abia îl zăreşte de pe ţărmul Iordanului său, fără ca să-i fie îngăduit a intra viu în pământul făgăduinţei, precum aşa de frumos scrie editorul şi adnotatorul corespondenţei, prof. C. Suciu. Când nepotul se întorcea de la izvor cu paharul cu apă rece, sufletul lui Bărnuţiu trecuse la cele veşnice. Adânc mâhnit, fără să spună un cuvânt vizitiului de pe capră, nepotul trage perdelele trăsurei, şi dă ordin de plecare. Cei câţiva kilometri din vârful Meseşului până în Bocşa, satul natal al lui Bărnuţiu, Maniu îi face cu inima strânsă de durere. Ajuns acasă, în foc de îmbrăţişări şi sărutări de bucurie, izbucniră cu toţii în bocete şi suspine. O tragedie întreagă în acest sfârşit. Cât de mişcătoare sunt Cuvintele vicarului din Şimlău, Demetru Coroianu, la înmormântarea acestui «sublim» mentor al naţiunii române, săvârşită de el şi asistat de 30 de preoţi şi nenumărat popor din tot Ardealul. După obiceiul latinist a! vremii, el închee scrisoarea de pomenire cu aceste memorabile cuvinte : «fie-i ţărâna uşoară şi odihnească dulce oasele lui» (et molliter ipsius ossa eubent). E sigur, că orice ar încerca posteritatea pentru eternizarea memoriei unor bărbaţi vrednici ca aceştia, e puţin lucru faţă de virtuţile lor neîntrecute. I. GEORGESCU "W 31 W 1d 30 ^ Evitarea unei ciocniri de trenuri Acceleratul No. 21, plecat din Câmpina, a fost oprit în apropiere de statia Doftani prin puternice semnale de alarmă. Trenul a trebuit să fie imediat dat înapoi, deoarece din staţia Câmpiniţa a scăpat o locomotivă cu 2 vagoane goale cari n’au putut fi frânate. Graţia prezenţei de spirit a personalului, s-a evitat o catastrofă de cale ferată. ------e=Q=-----Deraerea unei locomotive Locomotiva No. 342.033, pe când manevra în staţia Costeşti, a deraiat de toate osiile. Vina acestei deraieri o poartă curăţitorul Dumitru M. B. Ion şi mecanicul Ion Constantinescu. SI(nalft neimproprietarifllor din Cern. m mm ' O delegaţie d Ns sftteni din comuna Bucroaei, judeţul k. Lung, Bucovina, condusă de bfji senator D. Timu, a fost primităJdrff în audienţă de d. subsecretar de’ Hal V. Potârcă. Delegaţia a adus la cunoştinţa d-lui subsecretar de stat, situaţia sătenilor din aceat’bomânii cari n’au fost împroprieiuriti şi cari sunt lipsiţi şi de păşuniP ffide păduri, cerând să li se facă dreptate. D. V. Potărdă l a ascultat doleanţele expuse dedelegaţi şi a promis că va lua măsuri pentru soluţionarea lor. De la Tineretul țârânist Român Se aduce la cunoştinţă că comitetul secţ. I, din org. Capitalei a hotărât excluderea d-lui Dragomirescu din această secţiune. ----ooxxxoo----- Conferinţa internaţională pentru telegrafie şi telefon La 3 iunie c.t se va deschide la Berlin conferinţa comitetului consultativ internaţional pentru telegrafie şi telefon. La această conferinţă participă numai statele Europene şi ea va dura până la 17 iunie crt. Delegaţii României sunt: d. inginer I. Constantinescu, directorul exploatării telegrafice din direcţiunea centrală a Poştei şi d-nii ingineri Pâslaru şi inginer Condrea. Şedinţa de după amiază După şedinţă congresiştii s’au întrunit la o masă comună în grădina de vară «Lido». Au ţinut cuvântări d-nii Laurenţiu Oanea, Pompei Fărcaş, Emil Marcu şi Septimiu Popa. In şedinţa de după amiază se alege prin aclamaţie, următorul comitet. Preşedinte : Laurenţiu Oanea. Vice-preşedinţi: Sebastian Stanca, Nicolae Boită şi Constantin Ţăranu-Secretari: Ion Muşat şi Pompei Fărcaş. Casier: farmacist Nicolae Manta-Consori: Victor Pop, Aurel Goerman, Onoriu Sasa-Arhivari: Vincenţiu Pandrea şi Septimiu Popa. Membrii în comitet: Elie Dăianu, Honoriu Tulea şi Emil Dancăş. După alegerea comitetului, preşedintele ia cuvântul mulţumind celor prezenţi pentru cinstea ce i s’a făcut. Promite că-şi va face datoria pentru că durerea internaţilor şi intemniţaţilor este şi durerea d-sare. Va deschide un biurou, stând la dispoziţia acelora, cari i-au acordat această încredere. S-au expediat telegrame MSRegelui, înaltei Regenţe, d-lui Iuliu Maniu prim ministru şi d-lui Ştefan Ciceo Pop. Se citesc şi aprobă statutele «Uniunei generale a foştilor internaţi şi întemniţaţi». Prin aclamaţie a fost ales preşedinte de onoare d. Ştefan Cicio Pop preşedintele Camerei Deputaţilor. Intr’o atmosferă prietenească şedinţa a luat sfârşit la orele 5 p. hr. ii, m inim al cooperaţiei Romane D. Ion Răducanu, ministrul Mun- cii şi al Cooperaţiei a primit din I partea d-lui Albert Thomas, direc- I torul biroului internaţional al I muncii, care este şi un cooperator activ , fiind unul din fruntaşii mişcării cooperative de consum franceze, o scrisoare prin care fac° următoarele interesante aprecieri asupra legii pentru organizarea Cooperaţiei, pusă în aplicare la 23 Martie a. c. «Mulţumindu-vă pentru extrasele din expunerea de motive la noua lege românească asupra Cooperaţiei, nu am nevoie să vă spun cât de apreciată este comunicarea d-voastră de biroul internaţional al mititeii şi în deosebi de serviciul nostru de cooperaţie care îi va da cea mai bună întrebuinţare.Aţi binevoit să reamintiţi interesul ce-l port pentru tot ce se referă la cooperaţie, ca fervent cooperator de timp îndelungat, urmăresc într-adevăr, pe cât îmi este posibil, efortul constructiv al mişcării cooperative în diferitele ţări şi opera legislatorilor care năzuiesc să-i dea un statut juridic cât mai potrivit trebuinţelor sale particulare. In această privinţă activitatea cooperatorilor români care după război, au avut de adaptat organizaţiile lor la profundele transformări provocate de reforma agrară, mi-a reţinut foarte adesea ori atenţiunea-Dv. aţi dat cooperaţiei un cadru mai larg şi mai mlădios, în care îşi vor găsi loc, de o parte, contribuţia de ajutor a Statului care este încă necesară şi, de altă parte spiritul sănătos de iniţiativă şi de autonomie care face parte din însuşi natura cooperaţiei. Dând organizaţiilor cooperative româneşti o mai mare libertate împreunată cu mai grele răspunderi, dv. i-aţi arătat o strălucită mărturie de încredere şi i-aţi dat o speranţă şi o încurajare». D. Albert Thomas termină scrisoarea exprimând cele mai calde urări pentru prosperitatea cooperaţiei româneşti. SPECTACOLELE ZILEI TEATRUL NATIONAL: Hamlet. OPERA ROMANA: Mignon. CĂRĂBUŞ: (Comp. Tănase) «In plin» de N. Kiriţescu. ELITE: «Eu mâna ţi-o sărut madam!» OTETELEŞANU: Rămâi la nevastă ta. SCALA DE VARA: «Lele cu scurteica verde». CI&IEMJmSSFSfIFE ODEON: «Fiica Regimentului» cu Betty Balfour şi Heinrich George. CINEMA CAPITOL: Farmecul Dunărei, Eve Grey, Paul Richter. CINEMA SCALA : «Cartier Latin, cu Ivan Petrovich CINEMA ELITE: Morala ipocriţilor. TRIANON: «Cântecul Singurătăţii» cu Glenn Tryon şi Barbara Kent SELECT: «Păcatul Dragostei» cu Elga Brink, Jack Trevor şi Gustav Diesel şi o comedie. CINEMA LUX: Cazul Pat şi Patachon cu Josephina Backer şi Serbările Unirii de la Alba Iulia. CINEMA LIPSCANI: Cele trei dorinţi, seara. Bébé e bolnav cu Tanzi Cutava Barozzi. BULEVARD PALACE: Căi greşite (Crise) cu Brigitte Helm, Jack Trevor şi Georg Alexander şi o comedie. TERRA: Nopţile din New York cu Rode la Rocchie. GRADINA ŞI SALA CINEMA AMERICAN: 1. Fiicele Evei cu Any Ondra; 2. Crinul Roşu cu Ramon Novarro. EEX: Crăiasa Codrilor, 7 acte şi Apaşii din Chicago cu Zigoto. MARNA: La Glu (Curtezana) şi trupa Roland de Iassy. GRADINA ŞI SALA GLORIA: «Vila Falconieri» cu Maria Iacobini şi Hans Stiiner. RAHOVA, Sala şi Grădina : Contesa scăpătată, după celebra operetă «Die Tolle Komtess». VOLTA BUZEŞTI: Lolotte şi-a găsit norocul şi artişti. FILANTROPIA: «Omul care râde» cu Conrad Veidt. --- ir* Motocultura în lucrările agricole CONCURSUL DE LA FERMA CLINCIU SPANTOV Ministerul agriculturei în colaborare cu ministerul de răsboi a hotărât să fie o serie de concursuri controlate de motocultură la fermele statului pentru examinarea calităţii şi randamentului lucrărilor efectuate de diferite maşini importate de arat (tractoare, autopluguri autoprese cu macara, etc.) atât din punct de vedere atracţiunei întrebuinţată în armată. Primul concurs, la care urmează să se înscrie casele importatoare de maşini, va avea loc în zilele de: 10, 11- 12 iunie a. c- la ferma Clinciu Spanțov cu ocazia vizitării fermei de către membrii concursului internaţonal de agricultură. -------=X=-------Economistul Goldschmidt participă la congresul Internaţional de agricultură La congresul internaţional de agricultură care se va ţine la 7 iunie a. c. va participa şi unul din cei mai renumiţi economişti germani profesorul dr. Alfons Goldschmidt de la universitatea din Berlin. Profesorul Goldschmidt a fost mulţi ani de zile profesor la cele mai de seamă universităţi din America de Sud. Domnia Sa a propus de curând prin Berliner Tageblat întemeierea unui institut care să contribue la strângerea relaţiilor dintre America de Sud şi Europa. Cei mai mari savanţi din Argentina, Brasilia, Chile, Mexic, etc., au trimis adeziunea lor. Profesorul Goldschmidt a acceptat invitaţia de a ţine o conferinţă despre America de Sud cu ocaziune şederei sale în Capitala noastră. Profesorul Goldschmidt are numeroase lucrări de renume mondial asupra Rusiei, America de Sud. V Primul Congres al foştilor intemniţaţi şi internaţi politici CLUJ. 27. La cuvântul de chemare al părintelui Marcu sute de foşti întemniţaţi şi internaţi politici, domni, doamne, preoţi, învăţători, avocaţi, ţărani din toate unghiurile Transilvaniei şi Banatului s’au adunat în ziua de 26 Mai la Cluj pentru a pune bazele unei uniuni a acestor martiri ai idealiului nostru naţional, cari în vremuri de grea urgie au suferit temniţa şi exilul unguresc pentru sentimentele şi ţinuta lor românească. Dimineaţa la orele 9 jumătatecongresiştii s’au îndreptat spre biserică unde au ascultat Sf. Liturghie. La orele 11 jumătate congresiştii s’au întrunit în sala prefecturei judeţului, unde părintele Marcu iniţiatorul acestei mişcări, în o scurta dar însufleţită cuvântare, face cunoscut congresiştilor motivele cari l’au determinat să facă această convocare aducând la cunoştinţa celor prezenţi, că a invitat în mod special şi pe d- ministru Sever Dan, unul dintre cei cari au suferit temniţa ungurească pentru cauza noastră naţională In timpul cuvântării părintelui Marcu a intrat în sală d. ministru Sever Dan însoţit de d-ni dr. Adam Popa prefectul judeţului Cluj şi I. Martalogu. Intrarea în sală a d-lui ministru Sever Dan a fost primită cu aplauze îndelungate, după came preşedintele ad-hoc dă cuvântul d-lui dr. Laurenţiu Oanea avocat. Acestapune în rezumat următoarele: In semn de pioasă amintire faţă de foştii noştri camarazi de sferinţe morţi în temniţele ungureşti sau în urma boalelor contractate în internare, rog congresul să se ridice un minutAdunându-ne aici în Clujul suferinţelor noastre de odinioară, noi foştii întemniţaţi şi internaţi politici trebuie să ne aducem aminte de soarta noastră pecetluită în cazul când sfârşitul răsboiului ar fi fost nefavorabil idealului nostru naţional • Descriind apoi metodele serviciului de spionaj maghiar, care a înfundat atâtea temniţe cu patrioţi români din sateleardelene şi bănăţene crede, că uniunea ce va lua azi fiinţă trebuie să aibă consideraţia morală, şi să pornească o mişcare pentru primirea despăgubirilor materiale în proporţia celor suferite în timpul întemniţării sau internării. Ne aducem aminte — continuă d. Oanea — în aceste momente de părintele internaţilor, d- Ştefan Cicio Pop, care în momentele acele grele ne vizita în închisori şi ne îmbărbăta, iar cea mai mare satisfacţie am avut-o atunci, când toate minorităţile din fosta monarhie au depus în mâinile guvernului ungar declaraţii de loialitatenumai conducătorii noştri români au refuzat categoric rezistând tuturor stăruinţelor faimosului conte Tisza. Să fim şi în viitor o expresie vie a idealurilor noastre naţionale şi să începem o campanie pentru ca suferinţele şi abnegaţiunea noastră din trecut să servească de bază educaţiei generaţiilor viitoare, spre folosul neamului şi patriei noastre întregite. După aceasta d. dr. Sebastian Stanca vorbeşte despre organizarea uniunii precum şi despre despăgubirile ce urmează să primească foştii întemniţaţi şi internaţi. In acelaş sens mai vorbesc d-nii dr. Spiridon Boita (Braşov) preşedintele societăţii «Martirii Neamului», Turanu preşedintele ligii din Banat, protopop Simu (Sebeş), dr. Fărcaş (Cluj), Măcelăria (Cluj), Dancăş (Răşinari). . Cuvântarea d-lui ministru Sever Dan Găsesc ideia organizării foştilor întemniţaţi politici şi internaţi ca necesară şi binevenită. Necesară, ca să se cunoască spiritul de jertfă al tuturor păturilor din Transilvania şi Banat şi contribuţiunea noastră la înfăptuirea idealului naţional. Mă simt deosebit de fericit, că mă găsesc aici în mijlocul foştilor mei camarazi de suferinţă ai temniţelor şi lagărelor ungureşti. Şi acum când sărbătorim a zecea aniversare de la înfăptuirea idealului naţional, comitetul care se va alege trebue să se ştie, că va avea nu numai o sarcină grea dar în acelaş timp şi o sarcină frumoasă, ca să adune toate datele privitoare la luptele noastre din trecut şi eternizând suferinţele noastre să rămână în istorie şi contribuţia noastră la această aniversare a înfăptuirii celui mai mare ideal al strămoşilor noştri. O seamă de ziarişti distinşi au fost zvârliţi în umedele temniţe ungureşti pentru articolele lor de îmbărbătare şi curaj alături de intelectuali, meseriaşi şi ţărani. Pot să vă asigur — continuă d. ministru Sever Dan — că ţara înţelege să-şi facă datoria faţă de cei cari s’au jertfit. In ultimi'e luni ţara a satisfăcut îndatoriri mari, şi astfel sunt în situaţia de a afirma, că şi cererile juste ale foştilor întemniţaţi politici vor fi satisfăcute şi limitele posibilităţilor-Să aveţi convingerea, că ţara vă este recunoscătoare. Mari şi mici greutăţi au existat şi există pentru ţara noastră, dar guvernul care este în fruntea ţării va şti să-şi facă datoria. (Apl. îndelungate). După aceasta d. protopop Simu (Sebeş) mulţumeşte în numele congresiştilor pentru atenţiunea d-lui ministru, care alături de dânşii a suferit în lagările Şopronului şi temniţele ungureşti pentru idealul nostru naţional. A Tăiat de tren Tânărul Ştefan Segur de 18 ani, originar din comuna Dobra, judeţul Satu Mare, sărind din trenul personal No. 320, a alunecat sub vagon. Roţile vgonului i-au rupt piciorul stâng. El a fost internat la spitalul judeţean din Satu Mare