Dreptatea, septembrie 1929 (Anul 3, nr. 568-593)
1929-09-01 / nr. 568
Recolta sfeclei din acest an. Consumareaauricelor ai zahăr. Trenurile speciale Situaţia recoltei de sfeclă din anul acesta fiind făcuta şi trimisă căilor ferate, Direcţiunea Generală C. F. R. a întocmit programul de transporturi. Recolta sfeclei din acest an este de 44.849 vagoane. Repartiţia pe fabricile de zahăr, sfecla va fi astfel transportată. Fabrica de zahăr din Roman, consuma 10.840 vagoane; fabrica din Sascut 2390 vagoane, „Danubiana" din Giurgiu 4418 vagoane; fabrica din Arad 100 vagoane; fabrica din Tg. Mureş 5460 vagoane; fabrica Zarojeni din Suliţa-Nouă 1800 vagoane, fabrica Iţcani din Aron Pumnu 3400 vagoane, fabribrica Jucita din Moşi 1100 vagoane şi fabrica de zahăr din Bod 3805 vagoane. TRANSPORTUL Timpul stabilit pentru transportarea producţiei anului acesta va varia intre 20 şi 100 zile. frica de la 28 August au început primele Încărcări şi transporturi, insa în cantităţi mai mici şi pe inspecpunile Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Buzău. Începând dela 15 Septembrie, transportul se va face în cantităţi mai mari pe inspecţiunile Cernăuţi, Iaşi şi Bacău iar cu începere dela 1 Octombrie, transporturile mari pe inspecţiunile Cluj şi Braşov. TRENURILE SPECIALE O parte din aceste transporturi se va face cu trenurile de marfă obişnuite în circulaţie, altă parte cu trenuri speciale de sfeclă, puse în circulaţie treptat, pe măsură nevoilor. Trenurile speciale de sfeclă au fost astfel repartizate pe secţiuni: Inspecia Cluj: 1 pereche de trenuri între Răsboeni-Tg. Mureş, străbătând 118 km. şi 1 pereche trenuri 1 agenţi-Ludoşul de Mureş- Tg. Mureş, însumând 184 km. Inspecţia Cernăuţi: 3 perechi trenuri Volomeţ-Lipnic-Moşi având 1266 km. şi 2 perechi trenuri Schit- Ştefăneşti-Lujeni cu 168 km.. Inspecţia Iaşi: 1 pereche trenuri Iaşi-Roman cu 206 km. şi 1 pereche trenuri Dângeni-Iaşi-Roman însumând 448 km. Inspecţia Bacău: 1 pereche trenuri Podoleni-Roman cu 206 km.şi 1 pereche trenuri Paşcani-Roman cu 82 km. Inspecţia Braşov: 1 pereche trenuri Caţa-Bod însumând 142 km. 1 pereche Codlea-Cristian-Bod cu 56 km. şi 1 pereche trenuri Sft. Gheorghe-Bod însumând 92 km. In total vor fi 14 perechi trenuri cu un total de 2966 km. tren. LOCOMOTIVELE ŞI VAGOANELE NECESARE Pentru transportul sfeclelor, este nevoe de un număr total de vagoane de 1300. Aceste vagoane vor fi luate din parcul general de vagoane al C. F. R. Ele vor avea un timp de rulaj de 5 zile. Locomotivele necesare acestor trenuri speciale au fost socotite pe cei 2966 km. tren. In plus, mai este nevoe de 6 locomotive de manevră pe inspecţia Cernăuţi şi de o locomotivă de manevră pe inspecţia Braşov. Personalul suplimentar de mişcare necesar nouilor trenuri a fost astfel calculat: 18 agenţi pe inspecţia Cluj, 15 agenţi pe inspecţia Bacău şi 386 agenţi pe inspecţia Cernăuţi. in total deci 419 agenţi vor trebui angajaţi. O parte din ei au şi fost angajaţi, în urma instrucţiunilor date. Transportul sfeclei se va desfăşura anul acesta în mod normal, graţie măsurilor luate din timp. Atât vagoanele cât şi locomotivele vor fi puse la dispoziţie din parcul căilor ferate, nefiind nevoe să se recurgă la împrumuturi. c. g. mill Ursa.. PRIMARIA ORAŞULUI CÂMPULUNG MUSCEL Fuplicaţiune In ziua de 21 Septembrie a. c. la ora II a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, in localul Primăriei, pentru darea şi antrepriză a lucrărilor de construire a mai multor prăvălii în hala existentă, conform planurilor şi devizului întocmit de serviciul technic al oraşului. La ora 11 a.m. Darea în antrepriză a maşinei barometrice. Licitaţiile se va tine conform art. 72 — 83 din legea Contabilitaţei publice a Statului. Devizele, planurile şi cadtul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru la serviciul technic Comunal, şi la Secretariatul Comunei. Domnii concurenţi se vor prezenta în ziua şi ora fixată însoţiţi de garanţii de 10 la sută în numerar sau efecte garantate de Stat şi de certificii de capacitate pentru a concura. Preş. Com. Inter. Indescifrabil Secretar, Indescifrabil No. 4435/929 August 3 EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREŞTI Bulevardul Elisabeta No. 5 No. 22020 din 29 Aug. 1929. Publicaţiune Se caută pentru moşie mare un bun şef mecanic cu cunoştinţe şi practică la tractoare diferite sisteme motoare, maşini de treer cu vapor şi bun conducător de ateliere. ani.: a I sgs&M Liberalii liiiiiift in satele din Basarabia CHIŞINĂU. — In Basarabia demagogia liberalăa început. Corifeii vintilişti cutreeră satele şi târgurile, în vederea refacerii cadrelor. Se vede că tot mai crede în minuni şi în ziditoarele popu-' lare. In consecinţă vor să numere bobocii, pentru că se apropie toamna. Numai că nu prea au ce număra. In fiecare sat la întrunirele şi consfatuirele anunţate din timp, nu se zăreşte picior de ţăran partizan de al lor. Reprezentanţii centrului nu perorează şi nu-şi desvoltă tiradele dema-nocice decât în faţa singurului or exponent, şeful organizaţiunei locale, venit şi acela prin cine ştie ce miracol. Ei singuri mărturisesc că au accese de adevărată groază când e vorba de aşa ceva. Pretutindeni săteni, care nu uită şi nu iartă, îi huiduesc. Ţăranul nostru basarabean nuntreşte o profundă aversiune, pentru toţi acei care de 10 ani de zile de la Unire, l’au adus în sapă de lemn. De aceia când aud că soseşte în sat vreun orator liberal, se strâng în grupuri compacte la marginea satelor, şi încep să-l fluere. Faptele sunt riguros autentice, şi numeroase. X. R. Inaugurarea staţiei Snagov Mâine Duminică, la ora 6 d. a. va avea loc inaugurarea oficială a staţiunei climaterice Snagov, la care vor lua parte autorităţile din Capitală şi Ploeşti. Inspecţiile primarului Capitalei D. Dem. Dobrescu, preşedintele comisiunei interimare a municipiului Capitalei a inspectat în ultimele săptămâni zilnic, dimineaţa, halele centrale şi piaţa Bibescu Vodă. D-sa descoperind nereguli în sarcina agentului de urmărire Popescu Vlăducanu, de la circ. X a dispus suspendarea și anchetarea lui. PRIMĂRIA COMUNEI URBANE REŞEDINŢA DE JUDEŢ SFT. GHEORGHE Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 8 octombrie 1920 ora 1e 15 a. m. se va ţine licitaţie publică la primăria comunei urbane reşedinţă de judeţ Sft. Gheorghe cu oferte scrise şi sigilate pentru furnizarea unei stropitoare cu un rezervor de o capacitate de 1500 — 2000 litrii cu un motor corespunzător având o pompă cu care se poate alimenta prin alpiraţie fie din apeduct, fie din lacuri, puţuri, fluviu etc. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în cadtul de sarcini la această primărie camera No. III, unde se pot primi şi informaţiuni mai amănunţite. Licitaţia se va efectua în conformitate cu dispoziţiunile art. 72 — 83 din legea Contabilităţipublice, garanţii provizorie ce urmează a se depune cu ocaziunea licitaţiei este suma de 30000 de lei. Sft. Gheorghe, la 26 August 1929 Secretar: Indescifrabil No. 4680/1929. 1 .........mummumiBan áláí x&m «DREPTATEA« elasse (Continuare din pagina I-a) Şi producţia e sporită numai prin calitatea seminţei cu 30 la sută. Astfel de încercări, de câţiva ani se fac şi la noi — la Şcolile înalte de agricultură, la câteva din fermele Statului şi la 4 particulari (Soc. «Sămânţa», d-nii: Cipăianu, Konopi, Ştefani). Acum Statul a pus dintr’un fond de 500 de milioane pe care îl are anume pentru sporirea producţiunii agriculturii, vr’o 70 milioane lei pentru desăvârşirea acestor lucrări. Apoi Statul a luat măsuri ca nici an bob din acea sămânţă «selecţionată» din aceste ferne să nu mai meargă la măcinat, ci să intre toată în pământ S’a dat poruncă să fie dată la plugari, pe schimb cu d’a lor: kgr. pe kgr. Diferenţa de preţ o plăteşte Statul cu alte vr’o câteva zeci de milioane de lei. Statul a mai luat măsura să cumpere maşini de curăţit cerealele (curăţitoare, trioare şi vânturătoare). Ele 60 dau la cooperative şi Camerele agricole şi se plătesc în 75 lei suta (25 lei la sută îi plăteşte Statul) şi încă pe datorie, în doi până la trei ani, cu dobânzi de nimic. Vă spun acestea ca să vedeţi ce jertfe face Statul. — Şi încă e puţin. — Când va putea, va face mai multe — căci ele se răsplătesc din sporul de producţie din care vine şi Statului partea lui de venit. Dar pentru ca ţinta să fie atinsă, se cere şi ajutorul minţei d-voastre, fraţi plugari. De aceea, ascultaţi şi înţelegeţi: Când auziţi de seminţe de soi bun — alergaţi după ele. Fermele au poruncă să dea toată sămânţa, începând cu plugarii întovărăşiţi în cooperative agricole, iar acolo unde deocamdată nu se poate altfel, se vor da şi la plugarii în aprte, începând cu cei cari îşi ,V5 şi pregătesc mai cuminte pământul de semănat. Cum nu avem însă, decât o sută de vagoane sămânţă de soi ales de grâu (seminţe selecţionate) şi mai puţin de o sută de vagoane pentru orz (tot «selecţionat») nădejdea cea mare pentru anul acesta şi alţi câţiva, este să curăţim sămânţa cea mai bună care se găseşte prin localitate, or în apropiere , or în părţile cu clima asemănătoare — şi apoi să a semănăm după ce am curăţit-o. Unde sunt curăţitoare (la fenne) alergaţi acolo. Intr’un ceas e gata-Dacă pe aproape nu sunt curăţitoare, daţi-o la trioare (cilindre). Trioarele asvârl d’oparte murdăriile: pământ, pietricele; d’altă parte, boabele pipernicite, buruienile miei, neghina, măzărichea, pălămida; apoi: spărturile, secara şi orzul şi în sfârşit, alege pe mărime, bob cu bob, tot ce rămâne grâu curat. Acolo unde nu sunt trioare — daţi sămânţa măcar la vânturătoare. Pleava şi seminţele uşoare (buruieni, neghină) sunt alese deoparte— iar boabele grele de altă parte. Să nu meargă în pământ decât bobul plin, greu şi bine copt, care încolţeşte şi care are în el hrană bogată, să poată hrăni colţul până când se lipeşte de pământ ca apoi să sugă hrana de aci. Şi saramuraţi sămânţa înainte de a o semăna — cu piatră vânătă, ori cu prafuri pe cari le găsiţi la Camerele agricole. Căci aşa se fereşte de boala tăciunelui şi a măturei, care se găseşte şi ea în sămânţa ei lipită de sămânţa grâului. Nu uitaţi o clipă: ce semănaţi aceia culegeţi — şi că bălăriile trebuiesc stârpite, iar nu semănate și muncite. I. MIHALACHE Ministrul agriculturii Cronica judiciară Din cauza geloziei«» Aneta Vârgolici temperament viu şi iubitoare (!) suferea mult de gelozie din cauză că iubitul său, Niculae Pascu, numai de 28 ani nu-i era tocmai sincer, plăcându-i mult să-şi schimbe femeia. Intr’una din seri Aneta, roasă de gelozie se hotărăște să se răsbune «radical» pe nestatornicul amant la acest scop, după ce aşteaptă până ce Pascu adoarme profund, înarmată cu un brici bine ascuţit fae organul genital al acestuia. Trimisă în judecata tribunalului corecţional pentru faptul prevăzut şi pedepsit de art 240 c. p. (sluţire), Aneta Vârgolici a fost judecată ori de secţia I-a a tribunalului în completul d-lor Manolescu Zâne. In instanţă s’a prezentat şi «amantul» care azi suferă graznic de pe urma acestei sadice răsbunări având dese tulburări nervoase fiind obligat de medici să fie castrat Rechizitoriul a fost susţinut de d. procuror Grigoriu. Tribunalul după o scurtă deliberare a condamnat pe Aneta Vârgolici la 4 ani închisoare corecţională. Doctorul Cugler scos de sub urmărire Acum câteva luni de zile a făcut mare senzaţie în presă faptul că dr. Cugler medic comunal, bine cunoscut în Capitală fusese trimis în cercetarea cap. VII de instrucţie pentru faptul de luare de mită. In urma terminărei instrucţiei parchetul prin d. procuror Ion Petrescu după studierea actelor a dat zilele acestea rechizitoriul de neurmătrire în contra d-lui dr. Cugler întrucât din actele dosarului nu au reuşit dovezi de culpabilitate în culpa sa. Alte isprăvi ale lui Ştiucă Cunoscutul personaj Petre Ştiucă care acum câţiva ani «se ocupa» cu intrarea oamenilor sănătoşi în balamuc (cazul d-nei Bentzur) a fost înaintat ori în stare de arest, cap. IV de instrucţie împreună cu «prietenul» său Ion Antonescu. De rândul acesta Petre Ştiucă, care fusese angajat ca achizitor pentru subscripţii la Banca de Credit Funciar din b-dul Domniţei, pentru a-şi impresiona clienţii, angajase pe prietenul său Antonescu, care dându-se drept medic comunal teroriza pe micii comercianţi din cartierul Tei să subscrie acţiunile oferite de Ştiucă, spre a se putea bucura de «ocrotirea sa», în relaţiile lor cu serviciul sanitar al primăriei Capitalei. D. jude instructor Stelian Ionescu în baza acţiunei publice deschisă de d. procuror Ion Petrescu pentru vina prevăzută şi pedepsită de art. 334 c. p., a emis în contra ior mandate de arestare. Diverse Secţia Ta a trib. în completul d-lor Manolescu şi Zâne în urma rechizitoriului d-lui procuror Grigoriu a condamnat eri la un an de zile închisoare pe Traian Patecoviceanu acuzat de a fi falsificat semnătura d-lui primar al sect. III, pe mai multe petiţiuni de ajutor, cu care a reuşit a încasa 14.000 lei. Din ordinul d-lui jud. de instrucţie Răileanu a fost arestat ori Dumitru Căpitănescu din str. Păsculescu Tei No. 54, care în noaptea de 27 August s’a introdus în camera vecinei sale Maria Sârb încercând să o violeze. — D. procuror Ion Petrescu a deschis acţiune publică în contra lui Horia Ionescu din cat. Herăstrău care a luat d-rei Zoia Gocoranda suma de 10.000 lei ca «acompt» asupra dotei, după care fapt a dispărut fără urmă. Căminul copiilor de olteni Dinpartea ministerului miuneii primim următoarele: In legătură cu articolul «Uşurinţi nătânge »a d-lui Pamfil Şeicaru, publicat în ziarul «Curentul» din 30 August, ţinem să precizăm următoarele? In privinţa evadării unor colonişti din colonia de muncă despre care se menţionează în acel articol, această chestiune priveşte ministerul sănătăţei de care depind© acea colonie. In ceace priveşte dispoziţiunea ca, copiii de olteni să fie trimişi din capitală la urşa lor, nu ministerul muncii a luat o asemenea dispoziţiune. Acest minister nu numai că nu voeşte a înapoia pe aceşti copii la vetrele lor, ci din contră urmăreşte a le da o adevărată educaţiune profesioală pentru practica comerţului. Chestiunea înfiinţărei unui cămin pentru copii de «Veni, care vin în capitală pentru a practica comerţul, este în studiu la ministerul muncii şi realizarea ei a fost întârziată până în prezent din cauza dificultăţilor de ordin bănesc. Este necesar să nu se confunde colonia de muncă, unde sunt internaţi copii delicvenţi, cu căminul proiectat pentru copii olteni, unde este vorba de a se asigura acestor copii ocrotire şi educaţie, înfiinţând pe lângă acel cămin, cantină, bibliotecă, bac, etc. -ooxxxpc înscrierea firmelor Camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti, aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor din circumscripţia sa, ca, de urgenţă, să se conformeze dispoziţiunilor din lege asupra înscrierii firmelor, art. 3 şi anume: «Nici un comerciant nu se va putea folosi de emblema aleasă pentru tablă, afişe, prospecte, reclame, corespondenţă, etc., dacă nu o va însoţi de numele şi pronumele său, cari vor trebui să fie scrise în întregime — alăturea, deasupra sau dedesubtul emblemei — în mod vizibil şi citeţ. Societăţile în nume colectiv şi cele în comandită vor însoţi emblema aleasă de «firma lor asociată», iar cele anonime şi coperative de această indicaţiune. Comercianţii cari exercită comerţul de bancă şi societăţile în nume coeletiv sau în comandită al căror obiect este acest comerţ nu pot avea emblemă. Cei ce nu se conformează acestor dispozițiuni vor suferi rigorile legii. * -----OOXXOO----■ i. Ciocnirea a două vapoare CONSTANTA, 30. — Din Constantinopol ni s’a anunţat că două vapoare s’au ciocnit în apropiere de acest oraş, din cauza furtunei ce băntue pe Marea Neagră. Pasagerii au fost salvaţi. Recrutarea eterilor smici polifoliisice Ordinul itelativ la recrutarea şi pregătirea militară a tinerilor arhati elevi la şcoala politechnică, la art. 2 de sub titlul „recrutareaîncorporarea’’ se va aplica astfel: Numai tinerii cari inainti de data regală a recrutărei clasei ior s ar găsi in ultimul an de studii al şcoalei Polioechnice şi ar fi fost de pregătire militară, nu mai au nevoe să se prezinte înaintea Consiliului de recrutare respectiv. Ei sunt consideraţi că au satisfăcut la legea, recrutărei şi pe baza comunicărilor făcute de cursul de pregătire al şcoalei politechnice, conform art. 3 din sus citatul înalt Decret, vor fi înscrişi în registrul prevăzut de art. 116 din R. L. R. Toţi ceilalţi tineri, aflaţi în anii anteriori pregătirei lor militare, vor compare înaintea Constițiilor de recrutare respective, pentru a fi recrutaţi şi se vor conforma obligaţiunilor prevăzute de art. 85 şi 86 din R. L. R. relativ la amânările pentru studii. Cum I. D. No. 802/929, a fost promulgat după începerea operaţiunilor Consiliilor de recrutare al clasei 1930, nu poate fi aplicabil decât cu începere dela clasa 1931. Pentru a se creia o situaţie militară legală tinerilor din contingentul 1930, cari nu din vina lor au rămas „absenţi nereprezentaţi“ la recrutare, vor fi înscrişi pe tabele provizorii la cercurile de recrutare respective localităţii unde funcţionează şcoalele (Bucureşti şi Timişoara), după cererea tinerilor, sau pe baza tabelelor ce li se vor înainta de Şcolile respective. Pe timpul vacanţei şcolare, aceşti tineri se pot prezenta şi la Cercurile de recrutare respective locului de naştere unde sunt înscrişi din oficiu. Comisiunile prevăzute de art. 218 din I. L. R. vor examina şi clasa pe tineri absolvindu-i de absenţă (din oficiu) pe baza cărţei de student al şcoalei Politechnice, cerându-Ie în acelaş timp să prezinte formalităţile prevăzute de ordinul circular No. 24494/929 referritor la amânarea pentru studii pe anul 1929/1930. Tinerii, vor fi repuşi în drepturile prevăzute de legea recru- t tării pentru amânări de studii, termen redus, dispensă etc., şi nu vor avea altă obligaţiune decât anual, să ceară amânări pentru studii, plătind taxele de amânare şi dovedind activitatea şcolară. Acei caii se vor retrage din şcoală înainte de a ajunge în ultimul an al militarizării, nu vor mai putea obţine amânări pentru studii la alte facultăţi şi vor fi încorporaţi cu termen redus cu primul contingent ce se va chema sub arme. Până la 1 ianuarie 1930, toţi absenţii la recrutarea clasei 1930, vor trebui să îndeplinească formalităţile de mai sus, contrar vor fi încorporaţi la 1 Februarie 1930, pentru întreg termenul de serviciu . I ---- oooxxooo Convocare Din cauza lipsei preşedintelui organizaţiei capitalei, d. Virgil Madgearu, d-nii membrii ai comitetului Tineretului naţional - ţărănist din Capitală sunt convocaţi pentru seara de Luni 2 Septembrie, orele 8 seara, în localul clubului partidului naţional ţărănist în calea Victoriei No. 49. La ordinea zilei, chestiuni foarte importante. Vitr preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Capitală, Pompiliu Ioniţescu. um presiații TCOfii SftMMK-StKMH Asistenţa,Serviciul religios. Cuvântările CERNĂUŢI, 29. — După cum am anunţat la timp protopresviterul Teofil Sauciuc-Săveanu tatăl d-lui ministru al Bucovinei, a fost adus ori în oraşul nostru dela Karlsbad. La gară s’a oficiat un mic serviciu divin de către preotul Tihon în asistenţa familiei, de unde rămăşţele pământeşti ale celui mort au fost transportate la Catedrală. Pe un catafalc în mijlocul Catedralei a fost depus sicriul în jurul căruia se aflau nenumărate coroane, jerbe şi buchete de flori. Asistenţa Astăzi dimineaţă au sosit la Catedrală numeroşi demnitari, papii autorităţilor civile şi militare, rectoru, decani şi profesorii Universităţii etc., printre cari notăm pe: I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, P. S. S. Episcopul Vorobchevici, generalii: Dănciulescu, Constanţiu şi Gavrilescu, coloneii: Georgescu şi Grigoriu, senator dr. A. Popovici, deputaţi dr. I. Jeleriu, Rusu, A. Nichitovici, senator Darie apoi prefectul judeţului Cernăuţi V. Neamţu, prefectul judeţului Rădăuţi I. Vişan, prefectul judeţului Suceava Tudoraş, prefectul jud. Storojineţ Focaş, procuror general al Curţii de Apel Alexandru ing. Mihalache, direct serviciului de poduri şi şosele, consilierii comunali: Nicoară, Tarangul, Klym, Zloczver, Saftencu, inspector şef Sahleanu, preşedintele Camerei de comerţ Vihovici, prefectul poliţiei V. Bolocan, reprezentanţii diferitelor societăţi studenţeşti, câte o delegaţie din partea fiecărui cult din Bucovina şi un numeros public. In faţa Catedralei se afla înşirată o companie de onoare împreună cu muzica militară din regimetul 3 grăniceri. Coroanele au depus coroane, din partea guvernului, organizaţiei naţionalţărăniste din Cernăuţi, organizaţiei naţional-ţărăniste din Storojineţ, preoţii din Storojineţ, consilierilor eparhiali, prefecturi jud. Storojineţ, parohienilor din Iordăneşti (unde a pastorat defunctul). Serviciul religios La orele 9 dimineaţa s-a început serviciul religios oficiat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul ţăranilor din Cupoa condus de preotul Grigoroviei. Cuvântările După terminarea serviciului religios de consilier eparhial Gheorgiu a ţinut o impresionantă cuvântare, din care a amintit atât îndureratei familii cât şi celor cari l-au cunoscut meritele defunctului în activitatea sa pentru biserică, şcoală şi neam şi aduce condoleanţe familiei din partea consiliului eparhial. Cortegiul In aşteptarea muzicei militare şi a corului bisericesc, sicriul a fost ridicat pe braţe de către preoţi, prieteni ai defunctului şi depus în corul mortuar. S-a format apoi cortegiul funebru, la care a participat o lume imensă. Pe tot parcursul, edificiile publice au arborat steaguri îndoliate, înhumarea La orele 10 dimineaţa cortegiul a sosit la cimitir. Aci consilierul eparhial Sandru, după ce s’a oficiat un scurt serviciu divin a rostit o emoţionantă cuvântare de adio pentru acela care a fost pr. Teofil Sauciuc-Săveanu. In numele guvernului a vorbit de ministru al lucrărilor publice Pan Halippa. Protopresviterul Petruc a vorbit în numele societăţii clerului ortodox din Bucovina, iar preotul paroh Ştefanovici din Brăila, în numele preoţilor din jud. Storojineţ. Deputatul Rusu, în numele organizaţiei naţional-ţărăniste din jud. Storojineţ şi întreaga Bucovină, relevă deosebitele merite ale celui dispărut Dr. P. Klym vorbeşte în numele poporului ucrainean. Societatea studenţească «Junimea» aduce prin preşedintele ei D. Vitencu, ultimul său salut marelui român. Ultimul a vorbit de director şcolar Tostino în numele învăţătorilor şi preoţilor din Iordăneşti. In pocnetul salvelor şi acordurilor muzicii militare a avut loc apoi înhumarea sicriului. V. T. : » ! Lucrările din insulele Sf. Gheorghe şi Dianet Domnul inginer profesor Vidraşcu, Administratorul General al Pescăriilor Statului s’a înpoiat de la Constanta şi din Delta Dunărei, unde conduce personal după planurile întocmite de d-sa lucrările de punere în valoare a Bălţilor Statului. Domnul Vidraşcu face cunoscut următoarele în ce priveşte problema pescuitului: După lucrările care s’au început, pescuitul în apele Statului va fi organizat chiar din a doua jumătate a lunei Septembrie. Anul acesta s’a simţit o mare lipsă de peşte datorit faptului unei Lipse de organizare a cherhanalelor, lipsei de unelte de pescuit cât şi nefuncţionărei frigoriferului de la Galaţi. Graţie măsurilor luate, încă din luna viitoare pieţele publice vor fi din nou alimentate cu peşte, între lucrările ce se execută este şi aceea de la Lacul Sifca pentru prinderea chefalilor. Se fac mari lucrări de canale în Deltă pentru punerea în valoare a bălţilor din Insula Sf. Gheorghe şi Dranel. Raportul de lucrări al d-lui Inginer Vidraşcu în Această chestiune a fost aprobat de Consiliul superior al pescăriilor punându-se la dispoziţie şi toate fondurile necesare. Lucrările au început şi ele sunt menite să sporească producţia de peşte de la 20 la 40 milioane kg. pe an Aceste lucrări de la Hârşova şi până la mare ar costa 170 milioane lei pe an şi ele ar produce în schimb un venit de 300 milioane lei anual guvernul a pus la dispoziţia Administraţiilor Pescăriilor suma de 100 milioane lei pentru lucrările în legătură cu pescuitul şi 19 milioane lei pentru îndiguire. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE CĂRĂBUŞ: «Miss Revista» de Vlădoianu şi Constantinescu. ELITE: (Comp. Cutia cu maimuţe) «A la fonté» şi filmul Cariera unei midinete. OTETELEŞANU: Poliţia la Strand SCALA DE VARA: «Mie şi al dracului» de lo« Pribergu» cu Marilena Bodescu. MARCONI: «20 zile la răcoare». TEATRUL NOU (Calea Văcăreşti): «Rasputin» cu Mielu Constantinescu societar al Teatrului Naţional. TEATRUL JIGNITA: Verlangt a Chusn cu Hyman Prizant şi Sarah Filler. CINEMATOGRAFE SCRIA: Elena Zamora cu ansamblul ei în «Zvăpăiata» şi filmul «Răsărit de soare». SELECT: Billie Dove alături de Gilbert Roland în «târgul de sclave». TRIANON: «A cui e logodnica mea? CAPITOL: Robert şi Bertram cu Harry Liedtke, Fritz Kampers şi Eliza la Porta-LUX premieră: Favoritul SaloaneBULEVARD PALACE: Doctor Balsamo cu Hans Stuewe, Renée Heubel şi Alfred Abel. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: El şi fetele cu Harold Lioyd şi Pe drumul Wild-Westului şi revista «Telefonul» cu A. de Herz în rolul principal. CINEMA MARIA: Infernul fecioarelor cu Werner Krause şi Eliza la Porta şi Artişti. TERRA: 2 filme: Lya, film românesc şi Carmen, cu Charlie Chaplin, compania de reviste Georgescu Iaşi. GRADINA ŞI SALA CINEMA AMERICCAN: «Iluia» cuJiara Bow şi «Trăiască Sportul» cu El. LILIACUL: Şampionul Lumii cu Olga Tschekchova, Xenia Demi şi Fred Soim. TERASSA BASARAB: In sânul baremului şi trupa de reviste. CINEMA RAHOVA: «Zigano» cu Harry Piei şi Dary Holm. REX: «Palais de danse» cu Norma Shearer şi «Sportiv din dragoste» cu Maleo. AURORA: Bani murdari (Song). -—ooxxxoo------ lor, comedie şi jurnal.