Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)

1929-10-09 / nr. 600

Hirn ■ ^ Hs# - - .vT r.v..v*.v.-7 ‘SSEBr* MOARTEA ÎNALTULUI REGENT Presa deplânge moartea inaltului Regent Condoleanțele guvernului.­sub­inntraţiri de la palatul de justiţie Presa şi moartea inordlul Regent Buzdugan (Continuare din pag. I-a) care-i impuneau să urmărească con­cepţia politică a acestui guvern». înaltul Regent Buzdugan, câşti­ga în fiecare zi mai mult simpatia poporului, căci se simţea în fiecare zi mai mult, silinţa lui de-aş înde­plini rolul cât mai loial posibil... Regentul dispărut îşi apropiase o cultură vastă şi universală, înzes­trat cu o strălucită eloquenţă ce a­­tingea o mare înălţime de gândire, «­ întrunea toate însuşirile utile ii dunei cu care era învestit...». * » li­TORUL* ■ «Autoritatea pe care George Buz­diugan şi-o câştigase în lunga lui carieră de magistrat, sporită prin înţelepciunea, prin experienţa, prin spiritul ponderat şi prin patriotis­mul lui, l-au indicat, în ceasul de restrişte al morţii Regelui Ferdi­nand, pentru sarcina plină de gre­le răspunderi de membru în Re­genţă. George Buzdugan şi-a îndeplinit această înaltă sarcină cu toată în­ţelepciunea, cu toată autoritatea şi cu tot patriotismul de care era ca­pabil. Prestigiul moral cu care purtase toga de magistrat, a ştiut să-l adu­că şi în îndeplinirea înaltei misi­uni cu care fusese învestit ca mem­bru al Regentei, contribuind la con­solidarea instituţiunei chemată să exercite prerogativele Coroanei în timpul minorităţii M. S. Regelui Mihai. * «NEAMUL ROMANESC»: «Ilustrul defunct era, prin calită­ţile care-l distingeau, la locul de răspundere pe care i l-a oferit chib­zuinţa unui Suveran înţelept şi iu­bitor de ţară, întruparea obiectivi­tăţii şi a judecăţii necesare să a­­sigure o bună funcţionare a meca­nismului constituţional, în această ţară, pentru care regimul unei re­gente constituia o situaţie cu totul nouă. «Ţara întreagă deplânge moartea aceluia care a ştiut să-şi apropie cu atâta decenţă şi cu atâta înţe­lepciune atribuţiile puterii suve­rane».♦ «ÎNDREPTAREA»: «Înaltul Regent care ne-a pără-­sit a fost un magistrat în sensul superior al cuvântului, punând în exerciţiul supremei demnităţi cu care fusese învestit, frumoasele în­suşiri ale nobilei profesiuni în ca­re fusese educat». «ADEVĂRUL»: «Nu vom vorbi despre durerea familiei, atât de firească. Ne cre­dem în drept a fi — mai ales — exponenţii regretelor unanime cari însoţesc pe cel mort la groapa ce se deschide astăzi. Soarta îi rezer­vase un mare rol în istoria popo­rului român, în această epocă grea, plină de frământări şi de cotituri. Nu şi l-a putut îndeplini decât în parte, dar toată lumea va recunoaş­te că a fost la înălţimea speranţe­lor ce s’au pus în el». * «EPOCA»: «E o pierdere grea pentru ţară. Gheorghe Buzdugan a înţeles din prima clipă greutatea răspunderii care apăsa pe umerii săi. El a dat Regentei acel înalt prestigiu de care avea nevoe pentru a asigura liniştea ţării şi acea majestate de atitudine care trebue să învestmân­teze prerogativele regale. Serviciile pe cari le-a făcut ast­fel Gheorghe Buzdugan României Mari în clipe de cumpănă, îi fixea­ză pentru totdeauna figura în ca­drul istoriei contemporane». • «LUPTA»: «Acel care a imprimat Regenţei caracterul celei mai înalte dregăto­rii a fost marele magistrat Buz­dugan. De pe jilţul de judecător neprihă­nit, neatins de virusul politicianist, neambiţionând vreo mărire deşartă căci cucerise prin meritele lui su­prema treaptă a magistraturii, a trecut în sfatul Coroanei instituit până la majoratul Regelui Mihai. Regentul Buzdugan a rămas a­­celași judecător nepărtinitor, fără de prihană, fără de o răspundere legală prin exercitarea unui man­dat suveran, dar conștient de ma­rea răspundere morală ce i-a fost încredinţată». * «ULTIMA ORA»: ^ - ■ «Rolul său, într’o perioadă ex­La locuinţa defunctului, d-nii pri­mar Romanescu şi dr. Bogdanescu, asistaţi de d. Emil Conduratu, di­rectorul oficiului stării civile, au redactat actul de deces, încheiând toate formalităţile impuse de lege. Act de moarte din anul una mie nouă sute douăzeci şi nouă, luna octombrie, ziua şapte, la orele 9 şi 15 minute, înainte de amiază. In ziua de şapte ale curentei luni, la ceasurile şapte, înainte de amia­ză, a încetat din viaţă în Bucureşti, în casa din str. General Budişteanu No. 16, înaltul Regent George V. Buzdugan în vârstă de şaizeci şi doi ani şi opt luni, născut în oraşul Foc­şani, judeţul Putna, fiul decedaţilor Vasile Buzdugan şi Zoe, născută Gogoş, căsătorit cu d-na Lucia năs­­cută Blancfort. Moartea a fost verificată de un medic şef Tănăsescu, care a liberat tremn de tulburată a vieţii noastre politice, a fost covârşitor. Pregătit prin experienţe căpătate în înalta magistratură să cunoască proble­mele variate ale vieţii naţionale, înzestrat cu simţul foarte ascuţit al legalităţii, deprins să judece fapte­le prin prisma legii suverane. Re­gentul Buzdugan a avut menirea să situeze noul for constituţional. Istoria României moderne n’a cu­noscut instituţia Regentei. Era fi­resc de aceea sentimentul cu care poporul român, la moartea Regelui Ferdinand, aştepta să vadă cum va răspunde noua instituţie mi­si­un­ii pentru care fusese creiată. Dacă a­­ceste aşteptări au fost pe deplin satisfăcute, dacă Regenţa s’a dove­dit cu prisosinţă ceea ce trebuia să fie, meritul, alături de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea şi de A. S. R. Principele Nicolae, revine în bună parte a celui ce a fost Re­­gentul Buzdugan», certificatul No. 129, circ. I medicală, din şapte Octombrie 1929. Această declaraţie a fost făcută în prezenţa martorilor: D. Iuliu Maniu de 56 prim ministru al României, domiciliat în Bucureşti, str. Clopotarii Vechi No. 1 şi d. Ioan Mihalache de 47 ani, ministru al agriculturii şi domenii­lor, domiciliat în Bucureşti str. Andrei Mureşanu No. 1, care după ce le-am cetit acest act, l-au sub­scris propriu împreună cu noi Şte­fan Romanescu, locţiitor al preşe­dintelui comisiei interimare şi Emil Conduratu, director general şi ofi­ţerii de stare evilă ai sectorului I din municipiul Bucureşti. Martori: (ss) IULIU MANIU, ION MihALACHE. Ofiţeri ai stării civile: (ss) ŞTE­FAN ROMANESCU, EMIL CON­­DURATU. încredinţarea nemărginitei noastre păreri de rău şi expresiunea celor mai sincere condoleanţe. Preşedintele Consiliului de Mi­­niştri, Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Pan­ Halippa, L Mihalache, Grigore Iunian, Sever Dan, General Henry Ciboski, N. Costăchescu, Sever Bocu, dr. voicu Niţescu, T. Sand­u Săveanu, I. Lu­­goşianu, D. R. Ioanitescu, Eduard Mirto, Aurel Dobrescu, Virgil Po­­târcă. * Actul de deces Doliul firit Im­ediat ce vestea morţii înaltu­lui Regent a fost cunoscută, toate ministerele şi­­ceaiurile diverselor autorităţi au arborat doliu­. In semn de doliu toate şcolile vor suspenda cursurile pe ziua de Mier­curi. Orice spectacol va fi deasemeni oprit până după înmormântare, iar în ziua înmormântării magazinele, băncile şi birourile vor fi închise. D-nii miniştri M. Popovici, gene­ral Cihoski, Costăchescu şi Voicu Niţescu, Şt Cicio Pop, preşedintele Camerei, D. R. Ioaniţescu subsecre­tar de stat, au sosit la ora 8 şi 15 la locuinţa defunctului şi au prezentat condoleanţe membrilor familiei. In registru au semnat d-nii I. G. Duca, N. Săveanu, Trancu-Iaşi, Franasovici, Otetelişeanu, Gafencu, d-na şi d. general Nicoleanu, gene­ral Mierora, inginer Buşilă, C. Al­­giu, C. Rătescu, Cernescu, Godin Ştefănescu, etc. La ora 9 şi 20 d-nii miniștri au plecat la preşedinția consiliului. Condoleanțele guvernului Telegramă adresată Doamnei Gheorghe V. Buzdugan Marea durere pe care o încercaţi d-voastră şi familia d-voastră, prin pierderea înaltului Regent Gheor­ghe V. Buzdugan, este adânc sim­ţită de tot poporul român. Prin înalta sa conştiinţă, prin devotamentul său nestrămutat pen­tru interesele obşteşti, prin munca stăruitoare pusă în slujba ţării, pe care o iubea mai presus de orice, şi a dreptăţii şi legii, pe care le-a servit cu strălucire în timpul unei vieţi întregi, ilustrul defunct şi-a câştigat merite nepieritoare, pre­cum şi admiraţia şi dragostea în­­tregei naţiuni, căreia i-a închinat toate puterile sale. Poporul român va păstra o a­­mintire neştearsă aceluia care, sim­plu cetăţean, a exercitat cele mai înalte funcţiuni în stat şi prin mun­ca şi însuşirile lui alese a izbutit să facă din viaţa sa publică o pildă de demnitate, de muncă şi de con­ştiinţă în îndeplinirea înaltei sale misiuni. In marea durere care v’a fost ur­sită, vă rugăm, doamnă, să primiţi La Ateneu , membrii guve­rului şi familia înaltului Regent. «D if tl' t AlT­E _ Palatul de justice şi moartea Regentului Buzdugan LA CURTEA DE CASAŢIE La ora 1 jum. p. m. înalta Curte de Casaţie întrunită, în secţiuni u­­nite, a suspendat şedinţa în semn de doliu. D. prim prezident Oscar Nicules­­cu luând cuvântul a arătat meritele marelui dispărut. Din partea ba­roului a vorbit d. C-tin Naumescu. CURTEA DE APEL Membrii celor patru secţiuni ale Curţei de Apel, întruniţi in şedin­ţa plenară sub prezidenţia d-lui prim preşedinte Spiridon Popescu, au cinstit memoria înaltului Re­gent Buzdugan. In cuvântarea sa, d. prim prezi­dent a stăruit asupra golului enorm lăsat de cel dispărut şi a trasat i­­lustra sa personalitate. D. avocat Vasilescu-Notara, din partea baroului, se asociază la o­­magiu. SUSPENDAREA JUDECAŢILOR din seară Ministerul de Justiţie a trimis o circulară tuturor instan­ţelor judiciare din ţară prin care s’a decis ca.Miercuri, în ziua în­­mormântărei, să nu se judece nici un proces, ejfâ J’jind amâţiate din o­­ficiu. BAROUL DE ILFOV Baroul Capitalei împărtăşind profund doliul ţării pentru pierde­rea marelui român înaltul Regent Gheorghe Buzdugan, îşi face da­toria de a comemora în şedinţa so­lemnă figura ilustră a defunctului şi de a arăta participarea sa la du­rerea ce loveşte pe toţi românii de pretutindeni. Aceasta şedinţă va avea loc Marţi 8 Octombrie 1929 orele 1 p. m. în sala Curţii cu juraţi din palatul Justiţiei. La această pioasă solemnitate vor lua parte toţi avocaţii. Au fost in­vitaţi de­ asemeni toţi magistraţii din Bucureşti. ■T­­a TELEGRAMA COMUNITĂŢII ISRAELITE Comunitatea Izraeliţilor de rit spaniol din Capitală a adresat d-niei Gh. Buzdugan următoarea telegramă: Onorată Doamnă, Comunitatea Izraeliţilor, de rit spaniol din Bucureşti ia parte vie la profunda durere ce v’a cauzat moartea ilustrului d-v. soţ şi vă ru­­găm să credeţi în sentimentele de adâncă simpatie şi respect ce vom păstra amintirea desăvârşitei per­sonalităţi a celui ce a fost Înaltul­­Regent Gh. Buzdugan. Preşedinte Raphael Halfon D. ministru Miro­­nescu soseşte mâine Duminecă seara d. Gh. Mironescu a părăsit Parisul, îndreptându-se spre Bucureşti. D-sa va sosi Miercuri dimineaţa. D. Răducanu spre Bucureşti . . . --wr Cu Orient-Expresul de ieri du­pă amiază, d. ministru al muncii, I. Răducanu a sosit în Capitală, venind din Viena. Pe peronul gării de Nord, d-sa a fost întâmpinat de d. dr. N. M. Demetrescu, se­cretar general la muncă, directo­rii generali din minister şi func­ţionari superiori, numeroşi amici şi oameni politici şi reprezentanţii ma­rilor cotidiane din Capitală. TIPARUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. PARLAMENTULUI NR. 2,­­ BUCUREȘTI deoxxxoo- Inprumuturi pentru ceferiști La direcţiunea generală C F. R. se întocmește regulamentul după care se vor acorda împrumuturi per­sonalului ceferist. Consiliu; ac ministri au trecut asupra consiliului ac miniştri Când se va luaT alegerea noului Regent Eri la orele S şi jumătate dimi­neaţa membrii guvernului au ţinut un consiliu în care s’au luat urmă­toarele hotărâri: Consiliul efe miniştri, în­trunit in cel maii scurt timp dela decesul înaltu­lui Regent Gh. Buzdugan, a constatat că, după prescripţiunile Constitu­ţiei, în caz de descomplec­­tare a Regenţei, conform art. 81 din Constituţie, prerogativele constituţio­nale trec asupra consiliu­lui de miniştri. In consecinţă, a hotărât să convoace Corpurile Le­giuitoare, cam­ întrunite în reprezentanţă naţională. Miercuri la orele 10 dim., vor proceda la alegerea noului Regent şi-i vor lua jurământul FUNERALIILE In ce priveşte funeralii­le, s’a stabilit că rămăşiţe­le pământeşti ale înaltu­lui Regent vor fi depuse la Ateneu, unde se va ofi­cia un serviciu funebru Miercuri după amiază, la orele 4, înhumarea se va face joi la Faraoani, în cavoul familiei. VIATA POLITICA GUVERNUL ŞI PARTIDELE D. Maniu, preşedintele Consiliu­lui, solicitat de reprezentanţii pre­sei, în privinţa atitudinei guvernu­lui faţă de celelalte partide, a de­clarat următoarele: ÎN­voi intra în contact cu şefii de partide şi aş fi fericit dacă aş pu­tea realiza acest acord. Cu atât mai bine. Dacă acordul nu va fi posibil, Parlamentul va proceda la alegere după cum îi va dicta conştiinţa şi ţara va ratifica hotărârea aleşilor ei. FANTEZII Universul, în ediţia specială de ieri dimineaţă, consacrată morţii înaltului Regent, a găsit nimerit şi cu mult tact să se facă — chiar în acel moment — ecoul unor ştiri ten­denţioase şi absolut fanteziste. Astfel, publicul a fost mirat şi neplăcut impresionat de lipsa, cel puţin, de bun gust, a ziarului amin­tit care a putut scrie: «Guvernul vrea să facă acum un act de autoritate, să treacă peste voinţa Regenţei, adică a celorlalţi două membri în viaţă, să o soco­tească inexistentă şi să aducă el o altă Regenţă». Evenimentele şi actele oficiale au dovedit cât de fantastică a fost şti­rea aceasta, plăsmuită sau culeasă în anumite oficine. DECLARAŢIA LIBERALA Viitorul, oficiosul liberal, apărut ieri seară, în ediţie specială, publică următorul comunicat: Comitetul executiv al Partidului Na­ţional-Liberal, întrunit astăzi sub pre­şedinţia d-lui Vintilă I. Brătianu a luat cunoştinţă cu o vie mâhnire de înceta­rea din viaţă a înaltului Hegeni­a- Buz­dugan. Ţara întreagă încearcă o grea şi foar­te dureroasă pierdere. Comitetul executiv al Partidului Na­ţional-Liberal a examinat pe urmă situ­­aţia creiată prin această vacanţă în Re­genţă. Luând cunoştinţă de deciziunea gu­vernului de a-şi însuşi până la votul Parlamentului, puterile Regale, înlătu­rând deja exercitarea lor pe ceilalţi doi membri ai înaltei Regente, a hotărât: Să remită înalţilor Regenţi A. S. R. Principele Nicolae şi I. P. Sale Patriarh Jafiron Cristea, protestarea sa împotriva unui act contrariu constituţiei şi de na­tură să ştirbească grav autoritatea ins­tituţiunei Regenţei care, după esenţa sa constituţională şi penru interesele su­perioare ale Coroanei şi ale Statului, trebuie să-şi păstreze neatins caracterul ei de arbitru permanent pe deasupra guvernelor şi a parlamentelor trecă­toare. Regenţa nu poate fi suspendată în în­deplinirea înaltului ei mandat şi subor­donată astfel voinţei guvernelor. Moartea unui membru al Regent­ei nu poate da loc îa aplicarea dispoziţi­­unilor prevăzute pentru cazul încetărei din viaţă a Suveranului. Tronul Româ­niei nu este astăzi vacant iar Regenta este în flintă. Trebuie numai complec­tată. Potrivit literei şi spiritului Consti­tuţiei noul Regent urmează să fie de­semnat de acord cu Regenţii în func­ciune. In consecinţă partidul naţional-liberal cu regret nu poate participa la şedinţa parlamentului nevoind — indiferent de persoana care s’ar alege — să consfin­­ţească o procedură arbitrară şi un pre­cedent primejdios pentru interesele Co­roanei şi pentru normala desvoltare a statului­. Ne abţinem să comentăm, pentru moment, acest extraordinar docu­ment politic. Vom constata numai că el oglin­deşte dezorientarea politică com­plectă care stăpâneşte conducerea partidului liberal. LUPIŞTII In privinţa atitudinii grupării d-lui dr. Lupu, acesta a declarat presei că o va lămuri în Parlament-LA AVERESCANI Nici nu se putea altfel. Comitetul partidului poporului, a «deliberat» aseară după ce liberalii publicaseră declaraţiunea lor, şi au parafra­zat-o.­­ Aflăm astfel că «hotărârea guver­nului este arbitrară», că convoca­rea Parlamentului este «un act ne­­constituţional» şi că partidul popo­rului «respinge orice contact cu gu­vernul» care este acuzat — nici mai mult, nici mai puţin decât de a da «o lovitură de stat»! Umoristic, nu aşa ! Singurul lucru cuminte, pe care l-a hotărât d. Averescu este că ai amânat sine die «demonstraţiunea politică a partidului, proectată pen­tru Duminecă 13 Octombrie Prudenţă. D. IORGA D. Iorga soseşte astăzi dimineaţă, şi imediat va avea o întrevedere cu amicii d-sale. , ------ooxxxoo------­ Ultime informatiuni Ştirea ilată de ziare, ieri, despre demisiunea din demnitatea de înalt Re­gent a I. P. S. S. Patriar­hul Miron, nu corespunde adevărului. Diferite sittre, care se institue în apărători ad­­hoc ai Regalităţii, au vor­bit despre un dezacord în­tre înalţii Regenţi şi gu­­vern pe tema procedurii de urmat pentru complec­­tarea Regenţei. Niciun singur moment nu a existat vreo divergenţă pe această chestiune. Preluarea prerogative­lor con­stituţionale de că­tre consiliul de miniştri s-a făcut în conformitate cu prevederile Constituţiei şi în perfect acord cu înalţii Regenţi. D. prof. N. Iorga a sosit în Ca­pitală aseară venind dela Văleni-D-sa şi­ a adunat prietenii politici cu cari s’a sfătuit asupra evenimen­telor în curs. Ori înainte de amiază birourile ambelor Adunări legiuitoare au ţinut o şedinţă comună în legătură cu întrunirea Adunării Naţionale. Cu o surprindere dureroasă a­­flăm despre moartea subită a lui I. Crătiunescu, avocat al Creditului funciar rural. Fiu al fostului profesor de drept român al facultăţei de drept din Bucureşti,­N. Crătiunescu, tânărul Crătiunescu moarte în floarea vârs­tei, în momentul când se prepara pentru a concura la fosta catedră a tatălui său. Inteligent şi afabil, răspândind în jurul lui raza de spirit simpatic, de o cultură juridică şi literară aleasă, vioi, ager şi plin de încredere în viaţă, defunctul lasă în urma sa caldele regrete ale tuturor, celor cari l-au cunoscut. Adresăm familiei îndurerate ex­presiunea sincerilor, noastre păreri de rău. " i­eri după amiazi înalţii Regenţi au primit la Pala­tul Regal, într-o lungă au­dienţă, pe d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. Conferinţa pentru valorificarea recoltei de cereale care urma să ai­­bă loc la ministerul de finanţe Marţi 8 Octombrie ora 17 s-a amâ­nat pentru o zi care se va fixa ul­terior. Aseară d. Iuliu Maniu, Preşedin­tele consiliului de miniştri, a luat masa cu d. general Berthelot la Capşa. Dintre membrii guvernului au mai luat parte şi d-nii Gh. H. Ci­hoski, ministrul armatei şi L Lu­­gojianu, subsecretar de stat la r­e­­sidenţie. ----—nox xxoo-Atentatul contra d-lui ministru Vaida Voevod CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI D. jude prezident Răileanu, titu­larul cabinetului 2 de instrucţie, a continuat ori cercetările în jurul a­­tentatului contra d-lui ministru de interne. Avram Goldenberg persistă în a susţine că nu a pregătit atentatul cu nimeni, lucrând absolut singur în acest scop. Doar unui prieten al său, Saul Solomon, din Iaşi, i-a vor­bit de planul său. La interogato­riu luat acestuia, de d. magistrat instructor, el a negat orice cuno­ştinţă despre atentat. D. Poincare este sănătos PARIS, 7 (Rador). — Ziarele a­­nunţă că d. Doumergue a avut o conversaţie de o jumătate oră cu d. Poincare. Relativ la starea d-lui Poincare, medicii cari l-au examinat au de­clarat că starea sa este satisfăcă­toare, însă pentru moment nu au fixat încă data celei de a doua o­­peraţii. Girant recnonsabil Emil Di­mi f viu

Next