Dreptatea, octombrie 1929 (Anul 3, nr. 594-619)
1929-10-09 / nr. 600
Hirn ■ ^ Hs# - - .vT r.v..v*.v.-7 ‘SSEBr* MOARTEA ÎNALTULUI REGENT Presa deplânge moartea inaltului Regent Condoleanțele guvernului.subinntraţiri de la palatul de justiţie Presa şi moartea inordlul Regent Buzdugan (Continuare din pag. I-a) care-i impuneau să urmărească concepţia politică a acestui guvern». înaltul Regent Buzdugan, câştiga în fiecare zi mai mult simpatia poporului, căci se simţea în fiecare zi mai mult, silinţa lui de-aş îndeplini rolul cât mai loial posibil... Regentul dispărut îşi apropiase o cultură vastă şi universală, înzestrat cu o strălucită eloquenţă ce atingea o mare înălţime de gândire, « întrunea toate însuşirile utile ii dunei cu care era învestit...». * » liTORUL* ■ «Autoritatea pe care George Buzdiugan şi-o câştigase în lunga lui carieră de magistrat, sporită prin înţelepciunea, prin experienţa, prin spiritul ponderat şi prin patriotismul lui, l-au indicat, în ceasul de restrişte al morţii Regelui Ferdinand, pentru sarcina plină de grele răspunderi de membru în Regenţă. George Buzdugan şi-a îndeplinit această înaltă sarcină cu toată înţelepciunea, cu toată autoritatea şi cu tot patriotismul de care era capabil. Prestigiul moral cu care purtase toga de magistrat, a ştiut să-l aducă şi în îndeplinirea înaltei misiuni cu care fusese învestit ca membru al Regentei, contribuind la consolidarea instituţiunei chemată să exercite prerogativele Coroanei în timpul minorităţii M. S. Regelui Mihai. * «NEAMUL ROMANESC»: «Ilustrul defunct era, prin calităţile care-l distingeau, la locul de răspundere pe care i l-a oferit chibzuinţa unui Suveran înţelept şi iubitor de ţară, întruparea obiectivităţii şi a judecăţii necesare să asigure o bună funcţionare a mecanismului constituţional, în această ţară, pentru care regimul unei regente constituia o situaţie cu totul nouă. «Ţara întreagă deplânge moartea aceluia care a ştiut să-şi apropie cu atâta decenţă şi cu atâta înţelepciune atribuţiile puterii suverane».♦ «ÎNDREPTAREA»: «Înaltul Regent care ne-a pără-sit a fost un magistrat în sensul superior al cuvântului, punând în exerciţiul supremei demnităţi cu care fusese învestit, frumoasele însuşiri ale nobilei profesiuni în care fusese educat». «ADEVĂRUL»: «Nu vom vorbi despre durerea familiei, atât de firească. Ne credem în drept a fi — mai ales — exponenţii regretelor unanime cari însoţesc pe cel mort la groapa ce se deschide astăzi. Soarta îi rezervase un mare rol în istoria poporului român, în această epocă grea, plină de frământări şi de cotituri. Nu şi l-a putut îndeplini decât în parte, dar toată lumea va recunoaşte că a fost la înălţimea speranţelor ce s’au pus în el». * «EPOCA»: «E o pierdere grea pentru ţară. Gheorghe Buzdugan a înţeles din prima clipă greutatea răspunderii care apăsa pe umerii săi. El a dat Regentei acel înalt prestigiu de care avea nevoe pentru a asigura liniştea ţării şi acea majestate de atitudine care trebue să învestmânteze prerogativele regale. Serviciile pe cari le-a făcut astfel Gheorghe Buzdugan României Mari în clipe de cumpănă, îi fixează pentru totdeauna figura în cadrul istoriei contemporane». • «LUPTA»: «Acel care a imprimat Regenţei caracterul celei mai înalte dregătorii a fost marele magistrat Buzdugan. De pe jilţul de judecător neprihănit, neatins de virusul politicianist, neambiţionând vreo mărire deşartă căci cucerise prin meritele lui suprema treaptă a magistraturii, a trecut în sfatul Coroanei instituit până la majoratul Regelui Mihai. Regentul Buzdugan a rămas același judecător nepărtinitor, fără de prihană, fără de o răspundere legală prin exercitarea unui mandat suveran, dar conștient de marea răspundere morală ce i-a fost încredinţată». * «ULTIMA ORA»: ^ - ■ «Rolul său, într’o perioadă exLa locuinţa defunctului, d-nii primar Romanescu şi dr. Bogdanescu, asistaţi de d. Emil Conduratu, directorul oficiului stării civile, au redactat actul de deces, încheiând toate formalităţile impuse de lege. Act de moarte din anul una mie nouă sute douăzeci şi nouă, luna octombrie, ziua şapte, la orele 9 şi 15 minute, înainte de amiază. In ziua de şapte ale curentei luni, la ceasurile şapte, înainte de amiază, a încetat din viaţă în Bucureşti, în casa din str. General Budişteanu No. 16, înaltul Regent George V. Buzdugan în vârstă de şaizeci şi doi ani şi opt luni, născut în oraşul Focşani, judeţul Putna, fiul decedaţilor Vasile Buzdugan şi Zoe, născută Gogoş, căsătorit cu d-na Lucia născută Blancfort. Moartea a fost verificată de un medic şef Tănăsescu, care a liberat tremn de tulburată a vieţii noastre politice, a fost covârşitor. Pregătit prin experienţe căpătate în înalta magistratură să cunoască problemele variate ale vieţii naţionale, înzestrat cu simţul foarte ascuţit al legalităţii, deprins să judece faptele prin prisma legii suverane. Regentul Buzdugan a avut menirea să situeze noul for constituţional. Istoria României moderne n’a cunoscut instituţia Regentei. Era firesc de aceea sentimentul cu care poporul român, la moartea Regelui Ferdinand, aştepta să vadă cum va răspunde noua instituţie misiunii pentru care fusese creiată. Dacă aceste aşteptări au fost pe deplin satisfăcute, dacă Regenţa s’a dovedit cu prisosinţă ceea ce trebuia să fie, meritul, alături de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea şi de A. S. R. Principele Nicolae, revine în bună parte a celui ce a fost Regentul Buzdugan», certificatul No. 129, circ. I medicală, din şapte Octombrie 1929. Această declaraţie a fost făcută în prezenţa martorilor: D. Iuliu Maniu de 56 prim ministru al României, domiciliat în Bucureşti, str. Clopotarii Vechi No. 1 şi d. Ioan Mihalache de 47 ani, ministru al agriculturii şi domeniilor, domiciliat în Bucureşti str. Andrei Mureşanu No. 1, care după ce le-am cetit acest act, l-au subscris propriu împreună cu noi Ştefan Romanescu, locţiitor al preşedintelui comisiei interimare şi Emil Conduratu, director general şi ofiţerii de stare evilă ai sectorului I din municipiul Bucureşti. Martori: (ss) IULIU MANIU, ION MihALACHE. Ofiţeri ai stării civile: (ss) ŞTEFAN ROMANESCU, EMIL CONDURATU. încredinţarea nemărginitei noastre păreri de rău şi expresiunea celor mai sincere condoleanţe. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Pan Halippa, L Mihalache, Grigore Iunian, Sever Dan, General Henry Ciboski, N. Costăchescu, Sever Bocu, dr. voicu Niţescu, T. Sandu Săveanu, I. Lugoşianu, D. R. Ioanitescu, Eduard Mirto, Aurel Dobrescu, Virgil Potârcă. * Actul de deces Doliul firit Imediat ce vestea morţii înaltului Regent a fost cunoscută, toate ministerele şiceaiurile diverselor autorităţi au arborat doliu. In semn de doliu toate şcolile vor suspenda cursurile pe ziua de Miercuri. Orice spectacol va fi deasemeni oprit până după înmormântare, iar în ziua înmormântării magazinele, băncile şi birourile vor fi închise. D-nii miniştri M. Popovici, general Cihoski, Costăchescu şi Voicu Niţescu, Şt Cicio Pop, preşedintele Camerei, D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat, au sosit la ora 8 şi 15 la locuinţa defunctului şi au prezentat condoleanţe membrilor familiei. In registru au semnat d-nii I. G. Duca, N. Săveanu, Trancu-Iaşi, Franasovici, Otetelişeanu, Gafencu, d-na şi d. general Nicoleanu, general Mierora, inginer Buşilă, C. Algiu, C. Rătescu, Cernescu, Godin Ştefănescu, etc. La ora 9 şi 20 d-nii miniștri au plecat la preşedinția consiliului. Condoleanțele guvernului Telegramă adresată Doamnei Gheorghe V. Buzdugan Marea durere pe care o încercaţi d-voastră şi familia d-voastră, prin pierderea înaltului Regent Gheorghe V. Buzdugan, este adânc simţită de tot poporul român. Prin înalta sa conştiinţă, prin devotamentul său nestrămutat pentru interesele obşteşti, prin munca stăruitoare pusă în slujba ţării, pe care o iubea mai presus de orice, şi a dreptăţii şi legii, pe care le-a servit cu strălucire în timpul unei vieţi întregi, ilustrul defunct şi-a câştigat merite nepieritoare, precum şi admiraţia şi dragostea întregei naţiuni, căreia i-a închinat toate puterile sale. Poporul român va păstra o amintire neştearsă aceluia care, simplu cetăţean, a exercitat cele mai înalte funcţiuni în stat şi prin munca şi însuşirile lui alese a izbutit să facă din viaţa sa publică o pildă de demnitate, de muncă şi de conştiinţă în îndeplinirea înaltei sale misiuni. In marea durere care v’a fost ursită, vă rugăm, doamnă, să primiţi La Ateneu , membrii guverului şi familia înaltului Regent. «D if tl' t AlTE _ Palatul de justice şi moartea Regentului Buzdugan LA CURTEA DE CASAŢIE La ora 1 jum. p. m. înalta Curte de Casaţie întrunită, în secţiuni unite, a suspendat şedinţa în semn de doliu. D. prim prezident Oscar Niculescu luând cuvântul a arătat meritele marelui dispărut. Din partea baroului a vorbit d. C-tin Naumescu. CURTEA DE APEL Membrii celor patru secţiuni ale Curţei de Apel, întruniţi in şedinţa plenară sub prezidenţia d-lui prim preşedinte Spiridon Popescu, au cinstit memoria înaltului Regent Buzdugan. In cuvântarea sa, d. prim prezident a stăruit asupra golului enorm lăsat de cel dispărut şi a trasat ilustra sa personalitate. D. avocat Vasilescu-Notara, din partea baroului, se asociază la omagiu. SUSPENDAREA JUDECAŢILOR din seară Ministerul de Justiţie a trimis o circulară tuturor instanţelor judiciare din ţară prin care s’a decis ca.Miercuri, în ziua înmormântărei, să nu se judece nici un proces, ejfâ J’jind amâţiate din oficiu. BAROUL DE ILFOV Baroul Capitalei împărtăşind profund doliul ţării pentru pierderea marelui român înaltul Regent Gheorghe Buzdugan, îşi face datoria de a comemora în şedinţa solemnă figura ilustră a defunctului şi de a arăta participarea sa la durerea ce loveşte pe toţi românii de pretutindeni. Aceasta şedinţă va avea loc Marţi 8 Octombrie 1929 orele 1 p. m. în sala Curţii cu juraţi din palatul Justiţiei. La această pioasă solemnitate vor lua parte toţi avocaţii. Au fost invitaţi de asemeni toţi magistraţii din Bucureşti. ■Ta TELEGRAMA COMUNITĂŢII ISRAELITE Comunitatea Izraeliţilor de rit spaniol din Capitală a adresat d-niei Gh. Buzdugan următoarea telegramă: Onorată Doamnă, Comunitatea Izraeliţilor, de rit spaniol din Bucureşti ia parte vie la profunda durere ce v’a cauzat moartea ilustrului d-v. soţ şi vă rugăm să credeţi în sentimentele de adâncă simpatie şi respect ce vom păstra amintirea desăvârşitei personalităţi a celui ce a fost ÎnaltulRegent Gh. Buzdugan. Preşedinte Raphael Halfon D. ministru Mironescu soseşte mâine Duminecă seara d. Gh. Mironescu a părăsit Parisul, îndreptându-se spre Bucureşti. D-sa va sosi Miercuri dimineaţa. D. Răducanu spre Bucureşti . . . --wr Cu Orient-Expresul de ieri după amiază, d. ministru al muncii, I. Răducanu a sosit în Capitală, venind din Viena. Pe peronul gării de Nord, d-sa a fost întâmpinat de d. dr. N. M. Demetrescu, secretar general la muncă, directorii generali din minister şi funcţionari superiori, numeroşi amici şi oameni politici şi reprezentanţii marilor cotidiane din Capitală. TIPARUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCUREȘTI deoxxxoo- Inprumuturi pentru ceferiști La direcţiunea generală C F. R. se întocmește regulamentul după care se vor acorda împrumuturi personalului ceferist. Consiliu; ac ministri au trecut asupra consiliului ac miniştri Când se va luaT alegerea noului Regent Eri la orele S şi jumătate dimineaţa membrii guvernului au ţinut un consiliu în care s’au luat următoarele hotărâri: Consiliul efe miniştri, întrunit in cel maii scurt timp dela decesul înaltului Regent Gh. Buzdugan, a constatat că, după prescripţiunile Constituţiei, în caz de descomplectare a Regenţei, conform art. 81 din Constituţie, prerogativele constituţionale trec asupra consiliului de miniştri. In consecinţă, a hotărât să convoace Corpurile Legiuitoare, cam întrunite în reprezentanţă naţională. Miercuri la orele 10 dim., vor proceda la alegerea noului Regent şi-i vor lua jurământul FUNERALIILE In ce priveşte funeraliile, s’a stabilit că rămăşiţele pământeşti ale înaltului Regent vor fi depuse la Ateneu, unde se va oficia un serviciu funebru Miercuri după amiază, la orele 4, înhumarea se va face joi la Faraoani, în cavoul familiei. VIATA POLITICA GUVERNUL ŞI PARTIDELE D. Maniu, preşedintele Consiliului, solicitat de reprezentanţii presei, în privinţa atitudinei guvernului faţă de celelalte partide, a declarat următoarele: ÎNvoi intra în contact cu şefii de partide şi aş fi fericit dacă aş putea realiza acest acord. Cu atât mai bine. Dacă acordul nu va fi posibil, Parlamentul va proceda la alegere după cum îi va dicta conştiinţa şi ţara va ratifica hotărârea aleşilor ei. FANTEZII Universul, în ediţia specială de ieri dimineaţă, consacrată morţii înaltului Regent, a găsit nimerit şi cu mult tact să se facă — chiar în acel moment — ecoul unor ştiri tendenţioase şi absolut fanteziste. Astfel, publicul a fost mirat şi neplăcut impresionat de lipsa, cel puţin, de bun gust, a ziarului amintit care a putut scrie: «Guvernul vrea să facă acum un act de autoritate, să treacă peste voinţa Regenţei, adică a celorlalţi două membri în viaţă, să o socotească inexistentă şi să aducă el o altă Regenţă». Evenimentele şi actele oficiale au dovedit cât de fantastică a fost ştirea aceasta, plăsmuită sau culeasă în anumite oficine. DECLARAŢIA LIBERALA Viitorul, oficiosul liberal, apărut ieri seară, în ediţie specială, publică următorul comunicat: Comitetul executiv al Partidului Naţional-Liberal, întrunit astăzi sub preşedinţia d-lui Vintilă I. Brătianu a luat cunoştinţă cu o vie mâhnire de încetarea din viaţă a înaltului Hegenia- Buzdugan. Ţara întreagă încearcă o grea şi foarte dureroasă pierdere. Comitetul executiv al Partidului Naţional-Liberal a examinat pe urmă situaţia creiată prin această vacanţă în Regenţă. Luând cunoştinţă de deciziunea guvernului de a-şi însuşi până la votul Parlamentului, puterile Regale, înlăturând deja exercitarea lor pe ceilalţi doi membri ai înaltei Regente, a hotărât: Să remită înalţilor Regenţi A. S. R. Principele Nicolae şi I. P. Sale Patriarh Jafiron Cristea, protestarea sa împotriva unui act contrariu constituţiei şi de natură să ştirbească grav autoritatea instituţiunei Regenţei care, după esenţa sa constituţională şi penru interesele superioare ale Coroanei şi ale Statului, trebuie să-şi păstreze neatins caracterul ei de arbitru permanent pe deasupra guvernelor şi a parlamentelor trecătoare. Regenţa nu poate fi suspendată în îndeplinirea înaltului ei mandat şi subordonată astfel voinţei guvernelor. Moartea unui membru al Regentei nu poate da loc îa aplicarea dispoziţiunilor prevăzute pentru cazul încetărei din viaţă a Suveranului. Tronul României nu este astăzi vacant iar Regenta este în flintă. Trebuie numai complectată. Potrivit literei şi spiritului Constituţiei noul Regent urmează să fie desemnat de acord cu Regenţii în funcciune. In consecinţă partidul naţional-liberal cu regret nu poate participa la şedinţa parlamentului nevoind — indiferent de persoana care s’ar alege — să consfinţească o procedură arbitrară şi un precedent primejdios pentru interesele Coroanei şi pentru normala desvoltare a statului. Ne abţinem să comentăm, pentru moment, acest extraordinar document politic. Vom constata numai că el oglindeşte dezorientarea politică complectă care stăpâneşte conducerea partidului liberal. LUPIŞTII In privinţa atitudinii grupării d-lui dr. Lupu, acesta a declarat presei că o va lămuri în Parlament-LA AVERESCANI Nici nu se putea altfel. Comitetul partidului poporului, a «deliberat» aseară după ce liberalii publicaseră declaraţiunea lor, şi au parafrazat-o. Aflăm astfel că «hotărârea guvernului este arbitrară», că convocarea Parlamentului este «un act neconstituţional» şi că partidul poporului «respinge orice contact cu guvernul» care este acuzat — nici mai mult, nici mai puţin decât de a da «o lovitură de stat»! Umoristic, nu aşa ! Singurul lucru cuminte, pe care l-a hotărât d. Averescu este că ai amânat sine die «demonstraţiunea politică a partidului, proectată pentru Duminecă 13 Octombrie Prudenţă. D. IORGA D. Iorga soseşte astăzi dimineaţă, şi imediat va avea o întrevedere cu amicii d-sale. , ------ooxxxoo------ Ultime informatiuni Ştirea ilată de ziare, ieri, despre demisiunea din demnitatea de înalt Regent a I. P. S. S. Patriarhul Miron, nu corespunde adevărului. Diferite sittre, care se institue în apărători adhoc ai Regalităţii, au vorbit despre un dezacord între înalţii Regenţi şi guvern pe tema procedurii de urmat pentru complectarea Regenţei. Niciun singur moment nu a existat vreo divergenţă pe această chestiune. Preluarea prerogativelor constituţionale de către consiliul de miniştri s-a făcut în conformitate cu prevederile Constituţiei şi în perfect acord cu înalţii Regenţi. D. prof. N. Iorga a sosit în Capitală aseară venind dela Văleni-D-sa şi a adunat prietenii politici cu cari s’a sfătuit asupra evenimentelor în curs. Ori înainte de amiază birourile ambelor Adunări legiuitoare au ţinut o şedinţă comună în legătură cu întrunirea Adunării Naţionale. Cu o surprindere dureroasă aflăm despre moartea subită a lui I. Crătiunescu, avocat al Creditului funciar rural. Fiu al fostului profesor de drept român al facultăţei de drept din Bucureşti,N. Crătiunescu, tânărul Crătiunescu moarte în floarea vârstei, în momentul când se prepara pentru a concura la fosta catedră a tatălui său. Inteligent şi afabil, răspândind în jurul lui raza de spirit simpatic, de o cultură juridică şi literară aleasă, vioi, ager şi plin de încredere în viaţă, defunctul lasă în urma sa caldele regrete ale tuturor, celor cari l-au cunoscut. Adresăm familiei îndurerate expresiunea sincerilor, noastre păreri de rău. " ieri după amiazi înalţii Regenţi au primit la Palatul Regal, într-o lungă audienţă, pe d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. Conferinţa pentru valorificarea recoltei de cereale care urma să aibă loc la ministerul de finanţe Marţi 8 Octombrie ora 17 s-a amânat pentru o zi care se va fixa ulterior. Aseară d. Iuliu Maniu, Preşedintele consiliului de miniştri, a luat masa cu d. general Berthelot la Capşa. Dintre membrii guvernului au mai luat parte şi d-nii Gh. H. Cihoski, ministrul armatei şi L Lugojianu, subsecretar de stat la residenţie. ----—nox xxoo-Atentatul contra d-lui ministru Vaida Voevod CERCETĂRILE INSTRUCŢIEI D. jude prezident Răileanu, titularul cabinetului 2 de instrucţie, a continuat ori cercetările în jurul atentatului contra d-lui ministru de interne. Avram Goldenberg persistă în a susţine că nu a pregătit atentatul cu nimeni, lucrând absolut singur în acest scop. Doar unui prieten al său, Saul Solomon, din Iaşi, i-a vorbit de planul său. La interogatoriu luat acestuia, de d. magistrat instructor, el a negat orice cunoştinţă despre atentat. D. Poincare este sănătos PARIS, 7 (Rador). — Ziarele anunţă că d. Doumergue a avut o conversaţie de o jumătate oră cu d. Poincare. Relativ la starea d-lui Poincare, medicii cari l-au examinat au declarat că starea sa este satisfăcătoare, însă pentru moment nu au fixat încă data celei de a doua operaţii. Girant recnonsabil Emil Dimi f viu