Dreptatea, iulie 1930 (Anul 4, nr. 816-841)
1930-07-02 / nr. 816
f1 J&CA,,ASTRALI Anul IV HO. 816 02 Dreptatea TARAI Qf I NVATATOM, PlEOTt |l SĂTENI I ft-S:::^aiiatatb *5 ,B 3 luni ... 350 1 DUBLU 3 luni . .... 200 ■ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI. Str. R. Poincare 8, Eta I 1—4*1” f WO 6 PAGINI L TELEFON Direcţia S79/41 Redacţia 318/54 Adţia 338/60 ANUNŢURI COMERCIALE Se primesc direcţie Ad-fla ziarului şi la toate agenţiile de publicitate din ţară 3 Lei p. Duca se bucură că am asistat la recentul eveniment „fără grave lupte Intestine" şi „fără războiu civil". ..Adică el se bucură de slăbiciunea iberalilor, care nu şi-au putut impune punctul de vedere. Capitalul străin D. Virgil Madgearu a acordat „Adevărului“ un interview asupra concesiunii telefoanelor. In acest interview d-sa, — după ce scoate în relief importanţa telefoanelor, importanţă economică şi din punctul de vedere al apărării naţionale în caz de războiu—se opreşte asupra sistemului de regie, în imposibiltate de a face astăzi faţă împrejurărilor de la noi. Datorită politicii economice urmate de 12 ani, — spune d. Madgearu, — noi nu mai putem menţine în regie toate serviciile publice cu caracter economic. „Investiţiunile necesare la căile ferate, porturi, docuri, silozuri, poştă, telegraf, şi în atâtea alte direcţiuni, dacă ar urma să se facă toate in regie, pe calea unor împrumuturi de stat, ar aduce creditul statului ir.trio situaţie critică înainte de a se fi realizat o infimă parte a programului de învestiri“. Singura soluţie este concesionarea , după îndelungata şi vinovata întârziere în reconstrucţia şi dezvoltarea serviciilor publice cu caracter economic. Această întârziere se datoreşte principiului „prin noi înşine“, pus in funcţiune de d. Vintilă Brătianu cu o atit de timpă impetuozitate. In urmă d. Virgil Madgearu trece In revistă toate ofertele făcute în afacerea telefoanelor. Analizând punct cu punct avantagiile oferite de o casă sau alta, d-sa pune în evidentă superioritatea casei I. T. T., căreia i s‘a acordat concesiunea. Nici un alt concurent nu a acceptat condiţii mai favorabile pentru noi, a compuns un important avans ce ni se acordă, atit de necesar în situaţia dificilă în care ne aflăm. Dar incheerea acestei convenţii face ca, pentru prima oară, capitalul american să vină în ţara noastră , deschizând drumul şi unor noi întreprinderi. Asistăm la un început fericit. 4. Aşa stînd lucrurile, expuse atit de clar şi atit de convingător de d. Virgil Madgearu, campania de presă, şi a unor partide politice, împotriva concesiunii în genere şi a concesiunii faţă de grupul Morgan în special — capătă o semnificaţie şi mai odioasă. Casele străine nu pot oare face o afacere cu România — fără ca lumea politică şi gazetărească de aici să le atace şi să le insulte.? Atmosfera de suspiciuni şi de acuzaţii, creată în jurul concesiei telefoanelor şi a contractului Stewart, nu-i de natură să ne apropie de alte ţări şi nici să stringă relaţiile de afaceri. Cât priveşte capitalul american care vine la noi, — credem că el nu merita această primire. Intre două părţi contractante este nevos dacă nu de simpatie, cel puţin de stimă — şi mai ales de încredere. In ce condiţii s‘ar desvolta oare o întreprindere, în care părţile s’ar acuza de toate infamiile, s‘ar ataca şi s‘ar jigni? Sistemul de concesiune nu-i o ocupaţie străină , ci un regim de colaborare, care cere în primul rând respect între contractanţi. Primirea făcută de unii oameni politici şi de unele ziare a capitalului american ... ar fi de rău augur, dacă străinii ar crede vreun moment că însăşi opinia publică românească stă îndărătul toreadorilor naţionalişti. Străinătatea însă ştie perfect că toate campaniile ostile capitalului din afară sunt pornite de stupiditatea unui şef de partid curat şi de cîteva ziare puse pe opoziţie cu orice preţ. Opinia publică romînească însă salută cu încredere sosirea capitalului străin, care este chemat să îndeplinească opera de refacere a noastră — atit de mult întîrziată. ■ nijj Suntem ţara care deţine I 12/ recordul asociaţiundlor pentru promovarea diferitelor nm aşa zise „culturi", sa nu se confunde. Nu este vorba de asociaţiwc la fel cu cele două sute si mai bine, existente in Statele Unite, pentru a preamări şi sluji FUna Supremă, in diferite rituri ..Culturile" noastre nu au nimic comun cu cultul. La noi, generali cari au terminat cu activitatea in chemarea lor profesională, fiind reintegraţi vieţii civile cu toate onorurile pensiei, în loc să-şi vază tihniţi de odihnă, se apucă să fondeze un ,cult". Profesori universitari cari in loc să-şi vază de catedră se cred chemaţi să „salveze" ţara, fondează şi ei un „cult". Şi atunci asişti la un spectacol grotesc : o serie de asociaţiuni a căror titulatură n’are de a face cu activitatea pe care le-o iprima fondatorii. „Cultul Naţiei" se ocupă de chestia telefoanelor . „Cultul Pensionarilor“ de acea a urcări taxelor pe coloniale; „Cultul demobilizaţilor" se ocupă de chestia optanţilor; „Cultul Rezerviştilor" se ocupă de standardizarea cerealelor ; ,,Cultul reactivaţilor" se ocupă de creditul agricol; iar „Cultul nechemaţilor" — fireşte — de toate celelalte chestiuni politice, economice, şi financiare.. Iar toţi la un loc, ar putea fonda „Federaţia generală a cultului incompetenţei". Cum ar putea, insă, să râdă publicul cel mare, dacă am încetată zicem patria Culturilor". O. CIPRIN lţ autorul cunoscutei piese „Omul cu mârţoaga" a înregistrat la Berlin un succes răsunător, unde i s-a reprezentat in traducere comedia aşa de mult aplaudată anul trecut la Bucureşti. Reprezentaţia a avut loc in seara de 28 iunie la „Schiller Staatstheater". Sala a fost arhiplină cu un pubtit extrem de select. Piesa, bine jucată şi montată a fost viu aplaudată. Autorul a fost chemat de mai multe ori la rampă. După reprezentaţie, d. Taşco, ministrul României şi doamna, au oferit un banchet in saloanele Legaţiei române, in onoare artiştilor şi autorului. La banchet au luat parte actorii cu soţiile in frunte cu intendentul General Legal şi regisorii Pirschau şi F. Tessner, dr. Lippmann, precum şi membrii legaţiei române. D. profesor Taşcă a toastat in sănătatea interpreţilor, iar Intendentul General Legal pentru mişcarea artistică română, a zis domnia, sa.: Începe să se manifesteze aşa de admirabil”. Acest succes al compatriotului nostru, care va contribui să strângă relaţiunile culturale şi artistice româno-germane, a produs aci în Bucureşti ecouri din cele mai plăcute. Aceasta cu atât mai mult cu cât valoarea piesei d-lui Ciprian, atât de bine apreciată la noi, a căpătat o confirmare într'un centru teatral de mâna întâia, cum este cel dela Berlin.4 VILEGIATURILE oamenilor politici face obiectul unei rubrici speciale a oficiosului francez liberal. Datorim confratelui nostru câteva informaţiuni intime şi confidențiale asupra vilegiaturelor corifeilor liberali. „Déplacement et villégiatures", cum zicea răposatul om politic liberal, Claymoor. D. I. G. Duca se va supune unui serios tratament hepatico-biliar, la Vichy. D. C. Argetoianu va merge la Breasta, să se supună unui tratament de slăbire citind diferitele memorii cle d-lui V. Brătianu, D. Guţă Tătărăscu merge la Lourdes, în pelerinaj de expiaţie. D. G. Costinescu se va supune la Viena unei operaţiuni de respecţiune a marelui simpatic, pentru a se curasili de incotinenţa sa de vorbă. D. Moşoiu a fost trimis de d. dr. Danielopol la Limoges, să se supună unui tratament sedativ speciă. In fine, Independenţa află că comitetul executiv al partidului a hotărât să trimeată pe d. V. Brătianu, in vilegiatura pe care Hamlet o recomanda Ofeliei. PREMIILE ŞCOLARE Cu ocazia închiderii anului şcolar Casa Şcoalelor a distribuit din depozitul său cărţi pentru premii la toate categoriile de şcoale din ţară. Astfel: a) . 1393 serii cărţi pentru şcoalele primare cuprinzând 33.471 volume; b) . 110 serii cărţi pentru şcoalele Normale şi Seminarii cu un total de 8140 volume; c). 800 serii pentru gimnazii, școli comerciale elementare, de menaj, ucentici, etc., cu un total de 41600 volume; d). 300 serii pentru licee, şcoale superioare comerciale, Superioare de Arte și Meserii, etc., cu un total de 19.200 volume; e) . ISO serii pentru Universităţi cu un total de 4130 volume. In total s-au distribuit un număr de 106.331 volume în valoare aproximativă de lei 3.000.000 (trei milioane). Nu putem decât felicita Casa Şcoalelor pentru râvna, pe care o pune de a contribui cu aceste daruri la difuziunea culturei in masele tinerimei noastre şcolare. Sperăm Insă că, de astă dată, s'a făcut un triaj serios in alegerea cărţlor distribuite, alegere care altă dată a lipsit. MICA ÎNŢELEGERE a presei, al cărei Comitet central a ţinut şedinţele sale la Strsbske Prese, a hotărât ca Secretariatul permanent al Micei înţelegeri a Presei, să funcţioneze prin rotaţie in cele trei Capitale ale ţărilor Micei înţelegeri. Rotaţia va fi determinată anual de reşedinţa Preşedintelui Comitetului central. Secretariatul va fi compus din trei secretari, cehoslovac, român şi iugoslav), el funcţionând pentru anul acesta, la Fraga. GUSTUL CITITULUI: — să facem această constatare Im ■ bu'•urătoare a început să se răspândească printre tinerii ocupanţi ai băncilor din şcolile noastre secundare. Astfel aflăm că, anul acesta, biblioteca elevilor de curs secundar de pe lângă Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului, a fost frequentat din cursul acestui an de 44.946 elevi, cari au cetit şi consultat 84.419 volume, 33.474 in limba română, 28.943 In alte limbi. Din an mări, copii vin mai des prin biblioteci. Citifi in pag. Hia: Excentarea silită M I DOMNILOR SENATORI, domnilor Deputaţi, prin activitatea ce aţi desfăşurat in această sesiune a Corpurilor Legiuitoare aţi intrefuit, opera de legiferare începută in sesiunea trecută şi aţi contribuit intr o largă măsură la refacerea şi modernizarea organizaţiunii noastre de sitat şi la înfăptuirea reformelor impuse de necesităţile vitale politice şi economice ale Ţării noastre. Din punct de vedere administrativ, financia monetar, agricol, industrial şi 3 Hilar s'au creat în bună parte nou .». cadre legale, in care Ţara noastră mărită se va îndrepta cu paşi siguni spre destinele ei istorice. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Marea operă a stabilizării legale a monedei noastre, astăzi deplin consolidate, trebuie confirmată şi susţinută printr'o bună gospodărie a finanţelor Statului. Aţi făcut un prim pas in această direcţie prin bugetul pe 1929, care a fost echilibrat datorită unei aplicări chibzuite, iar prin votarea legei de finanţe pe 1930 aţi pus bazele unei technice bugetare nou. Întemeiate pe legea nouă a contabilităţii publice şi aţi întocmit un buget sincer, care ţine seama de exigenţele şi de posibilităţile reale ale vieţii noastre de Stat şi tinde să lichideze tot trecutul spre a ajunge in anii viitori la stabilirea unor bugete normale. Prin sporurile importante acordate nevoilor apărării naţionale şi Casei Generale de Pensiuni pentru normalzarea pensiilor, prin organizarea autonomă pe baze comerciale a întreprinderilor cu caracter industrial ale Statului, prin centralizarea conturilor tezaurului la Banca Naţională, prin funcţionarea eficace „ fonolului cheltuelilor angajate la diferitele Departamente, prin controlul Curţii de Conturi, prin crearea unor direcţiuni şi servicii noui ca aceea a mişcării generale a fondurilor şi a bugetului, prin ameliorarea metodelor şi selecţionarea personalului de perceperea impozitelor, s a asigurat o bună executare a bugetului ce aţi votat şi o sănătoasă îndrumare a finanţelor noastre publice, care va fi un element de ridicare a creditului nostru în afară. In fine, prin legile de caracter fiscal şi prin introducerea unui nou regim al alcoolului, s'au introdus ameliorări reale din punct de vedere technic şi s'au făcut progrese simţite pentru stabilirea unei repartiţii mai echitabile a impozitelor directe şi indirecte şi obţinerea sincerităţii fiscale in aşezarea şi perceperea dărilor. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Aţi continuat opera începută de însănătoşire a finanţelor noastre publice, prin legile pe care le-aţi votat pentru întregirea şi îmbunătăţirea utilajului nostru economic in domeniul agricol, industrial şi comercial. La legile deja votate in sesiunea trecută, prin care aţi stabilit cadrele legale ale creditului ipotecar, aţi organizat cooperaţia şi învăţământul agricol şi aţi creat un nou regim pentru terenurile inundabile şi pescăriile Statului, aţi adăugai îr sesiunea aceasta lăzile pentru administrarea pădurilor, pentru plantarea terenurilor degradate, pentru plantarea drumurilor publice, a păşunilor, a hotarilor şi locurilor publice, legea pentru reorganizarea Casei Rurale, legea silozurilor şi legea pentru organizarea Camerelor de Agricultură, legea care interzice plantarea hibrizilor şi aceea care dă preferinţă la nouile împroprietăriri invalizilor, văduvelor şi orfanilor de răsboi, voluntarilor, întemniţaţilor de răsboi şi celor decoraţi cu Virtutea Militară. IN FELUL ACESTA ATI DAT ŢĂRI POSIBILITATEA LEGALA DE A-ŞI CREA CREDITUL AGRICOL PE TERMEN LUNG ŞI PE TERMEN SCURT, DE CARE EA ARE O NEVOE VITALA; aţi introdus metodele şi formele de organizare noul corespunzătoare exigenţelor reale ale economiei noastre naţionale şi ATI PUS BAZELE UNUI REGIM AGRAR INTR’O TARA AGRICOLA CA A NOASTRA. împrejurările mondiale mai favorabile vor îngădui, desigur, ţării noastre sa culeagă, într’un viitor apropiat, roadele unei legiferări corespunzătoare structurii şi nevoilor ei economice DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Pentru asigurarea echilibrului economic al ţării o atenţiune deosebită trebue acordată exportului nostru..Menţinerea unei balanţe de conturi favorabile, mai ales într-o epocă, în care nevoile refacerii noastre ne vor obliga să facem un larg apel; la capitalurile străine, ne impune ca o necesitate vitală intensificarea exportului nostru. De aceea aţi răspuns unor nevoi imperioase ale economiei noastre naţionale prin creiarea Institutului Naţional de Export, prin participarea ţării noastre la târgul internaţional de mostre din Milano, prin legea pentru organizarea exportului de ouă şi a sindicatelor de export de animale, prin creditele votate pentru înzestrarea silozurilor de la Constanţa şi dela Brăila cu instalaţiunile electro-mecanice necesare. Pe baza noului tarif vamal votat de Adunările Legiuitoare, s'au putut duce tratative, cari, pe lângă câteva aranjamente comerciale provizorii, au dus la încheierea celei dintâi convenţiuni comerciale cu Italia, pe care aţi ratificat-o de curând şi acum in urmă s-a încheiat şi convenţia comercială cu Polonia. Faţă de nouile tendinţe de protecţionism agrar ale politicii comerciale a unora dintre marile state industriale, prin legea pentru încheierea acordurilor comerciale aţi dat Guvernului posibilitatea apere interesele agriculturii stre. Prin legea energiei plectat ciclul nouii lermice, începută princializării şi legerea pentru gazului , desvolvăcutului şi apropierii mai strânse ,a popoarelor pentru marea operă de colaborare internaţională a viitorului apropiat. Prin semnarea acestor acorduri s’a făcut posibilă răspândirea ideilor de cooperare europeană, cuprinse în memorandul d-lui Briand, privitor la proee-,tul de organizare federală a Eu-' ropei, pe care, ca în toate ţările dornice de o pace trainică şi de o aşezare economică prosperă, opinia noastră publică şi reprezentanţii ei îl vor privi desigur cu o activă şi binevoitoare simpatie. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, In intensa activitate legislativă ce aţi desfăşurat iubita noastră armată a fost obiectul celei mai vii preocupări ale reprezentanţilor naţiunii. Prin legea organizării armatei, prin legea recrutării, prin legea Înaintărilor in armată şi prin legea spionajului, votate în sesiunea actuală, aţi pus temeliile legale ale unei organizări moderne a oştirii noastre- Legea poziţiei ofiţerilor, legea pensiilor şi legea cadrelor puse de acord cu cerinţele vremii şi cu nevoile esenţiale ale oştirii, vor trebui să întregească într’un viitor apropiat această legiferare şi să dea glorioasei noastre armate un statut legal, complet şi potrivit cu nevoile apărării naţionale Modernizată astfel prin legi, care ţin seamă de cerinţele timpului, înzestrată cu mijloacele technice needoare, Jalnica noastră armată, conştientă de înalta şi nobila ei misiune, va fi in măsură să corespundă pe deplin marilor ei îndatoriri de păstrătoare a tradiţiilor de glorie onoitis â’s neam-tlpi şi de apă,e ui a ntegritijfi niului nostru naţional. DOMNILOR ! DOMNILP' Deşi' au ni“ închiderea conurilor Legiuitoare L VOISLAV MARINCOVic Avem de două zile printre noi , oaspete şi prieten pe d. Voislav Marincovici, una din cele mai reiefate personalităţi din regatul iugoslav. Vizita ministrului de externe al regatului vecin ne bucură, cunoscându-i sentimentele de dragoste şi curată prietenie, ce poartă ţărei noastre. înfocat naţionalist, apărător liber al ideilor democratice şi de libertate, d. Marincovici a crescut şi a trăit în aceste idei, încă din timpul când obţinea la Paris ca distincţie, doctoratul in drept şi in ştiinţele politice. înapoiat în mica Serbie, in 1901, actualul ministru de externe al Jugoslaviei a intrat în serviciul statului unde munca sa statornică, devotamentul şi priceperea l-au impus repede printre cei cari au constituit marea pleiadă de bărbaţi de stat cari au contribuit la formarea Jugoslaviei. In 1906 Voislav Marincovici intră în viaţa politică deputat, ales al districtului Pojarevatz, şi de la această dată şi până acum, d-sa a figurat mereu în parlamentul regatului vecin. De un sfert de veac, ministrul de externe al Iugoslaviei contribue aşadar cu luminile sale, la opera legislativă a statului său. Priceperea sa juridică i’a impus ca prim delegat al Serbiei la conferința financiară din Paris din 1913 in care s’a discutat lichidarea datoriilor din războiul balcanic. Chipul superior în care s’a achitat de Însărcinarea atât de grea pe care o primise din partea guvernului sârb de atunci, a îndreptăţit alegerea sa ca delegat al guvernului iugoslav in conferinţa interaliată din Paris din 1916. La 1914, atunci când Austria prin contele Berchtod, făcea totul pentru deslănuirea războiului mondial, prezenta In guvern a d-lui Marincovici s’a afirmat nece sară şi d-sa a intrat ca reprezentant al partidului liberal in cabinetul Pasici, ca ministru al economiei naţionale. Activitatea desfăşurată de d. Marincovici atunci, sa aşezat în linia întâia a oamenilor politici din Serbia. In 1915, in plin război, survine moartea marelui savant sârb Stoan Novacovici. Partidul liberal aego în locul acestuia, la șefia paridului, pe d. Marincovici ca vaca cea mai reală și reprezenativă a acestui partid. In 1917, d. Marincovici demisionează din partid. De la acea dată, d. Marincovici nu mai este considerat ca om de partid, şi rolul său in viaţa publică a ţării sale ia o altă amploare. D-sa ia parte foarte activă la elaborarea declaratiunii dela Corfu — Noembrie 1918 — intră in cabinetul de coaliţie prezidat de defunctul Pasici, din care demisionează apoi in Decembrie acelaş an pentru a da pa* politică mar** preună c*' Pribic democ. mare pe până atm. Dela Dec la Iunie 1922 demnitatea de in care timp d-s electorală existent un caracter pur democratic. Ia apoi parte foarte activă la creiarea blocului opoziţionist, după care în cabinetul Bavidovici primește conducerea ministerului de externe. - ■ Ca succesori la acest departament, d. Marincovici are rând pe rând pe d. Nincici și Periei, iar în urma pactului de la Tiraca din 1927 d. Marincovici devine iarăși ministru de externe al Iugoslaviei, demnitate pe care o ocupă și azi. * Iată personalitatea oaspetelui de a cărui prezenţă se bucură azi România. Presa mondială a avut să se ocupe pe larg cu alte prilejuri de opera desfăşurată la ministerul de externe iugoslav de către d. Marincovici şi Mica Antantă, are toate motivele să vadă în d-sa, pe unul din cei mai devotat apărători ai intereselor ei. Vizita ministrului de externe al regatului vecin, va fi desigur utilă închegării tot mai tari a prieteniei româno-iugoslave. Şi este de sperat că toate chestiunile privitoare la relaţiunile dintre noi şi statul vecin, pe cari d. Marincovici le va trata la noi, vor fi soluţionate potrivit intereselor celor două ţări amice, oaspetele nostru găsind la d. G. G. Mironescu, ministru de Externe al României, spiritul amical şi experienţa politică chibzuită, care bătătoreşte calea tuturor înţelegerilor amicale reciproce. . noa .»anspor- una din cele . ale noastre. ~OR SENATORI, ,NILOR DEPUTAŢI, l egiferarea de ordin social des^ tinatâ a ridica nivelul de viaţă al funcţionarilor şi muncitorilor şi a asigura ţării o mai bună stare sanitară a fost una din preocupările .de ^căpetenie ale acestor corpuri "legiuitoare. Prin legea Casei Autonome pentru ocrotirea şi ajutorarea personalului căilor ferate, prin legea pentru înfiinţarea unei Case Autonome a Construcţiilor, aţi contribuit la ridicarea a două mari instituţiuni de progres social, prin legea pentru protecţia muncii indigene aţi luat măsuri favorabile muncitorimii noastre, iar prin noua lege sanitară, inspirată de doctrine şi metode moderne, aţi pregătit terenul, pe care se vor desvolta mai puternice şi mai sănătoase, generaţiile tinere, nouile energii creatoare ale neamului nostru. DOMNILOR SENATORI, DOMNILOR DEPUTAŢI, Prin ratificarea acordurilor de la Fraga asupra reparaţiunilor germane şi a acordurilor de la Haga şi Paris asupra reparaţiunilor orientale, aţi contribuit la desăvârşirea unui din cele mai importante acte ale vieţii internaţionale din ultimii zece ani, căci prin aceste acorduri, s’a ajuns nu numai la soluţiuni definitive in ce priveşte clauzele financiare ale tratatelor satisfăcătoare pentru toţ;: r' -'iarii acordurilor, dar s’a .creat .o atmosferă de destindere şi de solidaritate in- I ternaţiorală, prielnică uitării tre.port agriculturii aa nouei recolt se anunţă exce, guvernul a luat o se de măsuri de mare mportănţă pentru agricultură. Dacă chestiunea echilibmlui bugetar îl privează, de libertatea de a face tot ce gândeşte că ar fi spre binele agrestaturii, guvernul s'a hotărît totuş sâ sacrifice câteva sute de milioane, pentru ca să poată reduce în mare măsură toacele de ex-, port. In acelaş timp a cerut şi a obţinut ca şi Degist autonomă a căilor ferate să reducă din taxele de transport pentru cereale. In felul acesta nu numai că cerealele noastre degrevate de câteva mii de lei de vagon, îşi vor mări puterea de concurenţă pe pieţele externe, dar vor deveni o cultură rentabilă pentru agricultori. Producătorii vor realiza diferenţa şie taxe atât asupra cerealelor vândute la export cât şi asupra acelora date în consumul interior. Alături de cele câteva importante operaţiuni financiare cu capitalul străin, reducerea taxelor de export şi de transport fie cereale, constitue acte de reală stimulare a activităţii economice şi tot deodată o drastică, desminţire celor ce voiau să susţină că guvernul naţional-ţărănesc ar neglija aplicarea programului său. Actele de care vorbim fac parte din acel program şi ele vor trebui să aducă însănătoşirea şi desvoltarea economiei naţionale.