Dreptatea, iunie 1934 (Anul 8, nr. 2007-2030)

1934-06-19 / nr. 2021

4 VIATA POLITICA Şi de la vii şi deja morţi D-nii colonel Poenaru şi căpitan Nicidescu, membri în consiliul de administrație al Soc. Cenuşa au înaintat un raport împotriva ingi­nerului M. Popovici de la Cremato­riu, sinecurist cu circa 12.000 lei la Primăria Municipiului, în care se arată că numitul slujbaş al Crema­toriului a făcut acolo operaţiuni delictuoase în profitul său personal şi în dăuna societăţei «Cenuşa». Ancheta ordonată stă pe lo­c. Sau mai bine zis merge foarte anevoios-Şi asta din cauză că d. dr. Co­sti­­­rescu — care, ca primar, a tolerat exproprierea unui cimitir pentru ca pe locul expropriat să-şi înalţe ca­să un deputat liberal,­­ nu prea vrea să trimeată în faţa justiţiei pe cel vinovat. Dacă ancheta­­se va porni în cele din urmă şi cele afirmate de d. co­lonel Poenaru se vor dovedi adevă­rate, atunci guvernamentalii fac do­vada că nu se mulţumesc numai cu jecmănirea celor vii, ci voesc să ciupească ceva şi de la morţi, dacă se poate. In orice caz, noi cerem stăruitor ca ancheta să se termine mai repe­de pentru ca să se vadă cât s’a ciu­pit dela «Crematoriu» şi cine e­ste vinovatul. Diversiunile d-lui Argetoianu Şeful, rămas fără partid, al Uniu­­nei Agrare, a chemat la d s® pe re­dactorul unui cotidian bucureştean pentru a-i face declaraţiuni în legă­tură cu acordul cu Sovietele şi alte chestiuni de politică internă. Dacă opinia publică n’ar cunoaşte perfect pe şmecherul politic care este d. Argetoianu, ar zice că d-sa palpită pentru chestiunile cari fac obiectul interviewului­ său. Realitatea este însă că Arge­­toianu a încercat zadarnic o diver­siune.­ D-sa avea o chestiune mai actuală asupra căreia trebuia să se pronunțe: dizolvarea Uniunei Agra­re din Capitală, de care îîe-am ocu­pat în câteva rânduri, în ziarul nos­­tru. Ca şi Cum n’ar şti că partidul său s’a dizolvat în Capitală; că­ în la provincie partizanii stau să-şi zborul spre alte partide; că clubul central al Uniunei este stăpânit azi de aceia cari au demisionat şi că, cu toate încercările făcute, o re­facere a partidului său nu mai este cu putinţă, d. Argtoianu vrea să arunce cu praf in ochii opiniei pu­blice efectuând un viu interes pen­tru chestia acordului cu Sovietele sau altceva, asemănător. Diversiunile d-lui Argetoianu nu prind. După dizolvarea «Uniunei Agrare» în Capitală şi după fiasco­­ul din alegerile judeţene de la Dolj ale Uniunei, d-sa şi-a creiat o si­­tuaţie politică gingaşă care, asta, trebuie explicată opiniei publice iar nu chestia cu Sovietele şi altele. Delaţiune... D. Neculae Iorga, vrea să fie chemat de Suveran şi să primească misiunea de a salva ţara. D. Iorga a terminat, probabil, de cercetat sa­cii cu petiţ­ii prin celebra guverna­re trecută, şi, şomează. După toate virgulele, in toate co­loanele, cu o insinuare savuroasă, cusută cu aţă albă, domnul Iorga se propune mereu la guvernare. Este distractiv şi tragic acest efort întortochiat şi prelung de a masca o dorinţă precisă care nu lasă să doarmă pe marele nostru istoric. Cu o vervă admirabilă d. Iorga întrebuinţează tot felul de peri­fraze şi foloseşte tot soiul de indicatiuni din toate domeniile, pentru ca în concluzie, pentru cel ce vrea să în­ţeleagă, să fie clar că numai d. Ior­ga întruneşte toate condiţiunele Mă rog, de ce umblă d. Iorga cu atâtea propuneri indirecte şi—ierte­ni-se cuvântul, — cu atâtea mara­feturi? De ce nu spune cel puţin limpede că un guvern salvator nu poate fi condus decât de un istorc care cu­noaşte toate tainele timpurilor, al cărui nume să înceapă cu I. şi al că­rui pronume să fie Neculai. N’ar mai fi atunci nevoe nici de acţiunea detestabilă şi umilitoare pentru cei care obiectiv îl aprecia­ză pe d. Iorga în ceia ce are în ade­văr extraordinar în persoana d-sale de a păra şi face delaţiuni. Căci ce este altceva acea tiradă din Neamul Românesc de Sâmbătă, care îl diminuiază pe d. Iorga fiind că îl părăşte pe d. Mihalache pen­­trucă şi el crede ca d. Man­iu, şi pentrucă d. dr. Lupu a vorbit la Marna, aşa cum se ştie. Mă rog, de ce nu părăşte direct la Suveran?.. Iată cine-i cu pâra şi cu­ intrigile! O decizie a comisiei centrale electorale Semnul electoral al d-lui dr. Lupu (două cercuri) nu poate fi utilizat de nimeni Părintele Alexe, este unul din cei ce cred că pot pescui în apă tulbu­re .Plecând din partidul ţărănesc şi neintrând in fuziune şi-a închi­puit că va putea moşteni tot patri­­moniul politic al fostului partid ţărănesc, de îndată ce se va intitula «şef». In consecinţă şi-a confecţionat la iuţeală nişte dosare, şi-a constituit câteva «organizaţii» cu «şefi» în re­gulă (caraghioşi se găsesc incă destui în ţară) şi înarmat cu toate «documentele» a purces la comisia centrală electorală să obţină şi semnul «două cercuri». Era singurul lucru care-i mai tre­buia părintelui — şef — încolo le aranjase pe toate. Spera să producă o anumită con­fuzie în massele alegătoare, obiş­nuite cu semnul d-lui dr. Lupu. Comisia Centrală, a dat o ustură­toare lecţie părintelui Alexe, prin următoarea decizie: DECIZIUNE 1934 MAI 15 . Văzând prezenta cerere înregis­trată la No. 574 din 1934 a preotu­lui V. G. Alexe, avocat: Considerând că semnul solicitat a aparţinut partidului ţărănesc, de Sub preşidenţia d-lui dr. Lupu, par­tid care a fuzionat cu partidul na­ţional ţărănesc de sub preşedinţia d-lui I. Mihalache. Considerând că prin acest fapt, acest semn a devenit dispr­obil, to­tuşi el nu poate fi atribuit petiţio­narului întrucât acesta din urmă nu reprezintă partidul ţărănesc, care în marea lui majoritate cu şeful său a fuzionat, astfel că ne mai existând partidul ţărănesc (Dr. Lupu), nu se mai poate recunoaşte acest semn unei fracţiuni. Considerând că în afară de acea­sta, semnul acesta deşi disponibil, omisiunea găseşte că nu este locul a mai fi atribuit unei grupări sau persoane un timp oarecare, întrucât prin atr­ibuirea sa imediată s’ar produce confuziuni în massa alegă­torilor. Pentru aceste motive Decide: Respinde cererea (ss) D. G. Lupu, (ss) I. Ionescu- Dolj, (ss) D. Cihodariu, (ss) N. Ra­­dovici (ss) N. Jac Constatinescu Secretari (ss) I. Teodorescu, (ss) Al. M. Iliescu Prezenta copie este conformă cu originalul. L. S. Secretarul Comisiunei Cen­trale Electorale (ss) Al. M. Iliescu N. 396 din 16 Iunie 1934. * Congresul judeţean al organizaţiei naţional­­ţărăniste din Buzău Congresul judeţean al organiza­ţiei partidului naţional-ţărânesc din Buzău se convoacă în baza art. 18 şi 19 din noul statut în ziua de 23 iunie a. c. La ordinea zilei: 1) Verificarea lucrărilor de or­ganizare şi examinarea situaţiei po­litice; 2) Alegerea preşedintelui; 3) Alegerea comitetul­u­i judeţean. Preşedinte N. ANGHEL Secretar, EM. HOMORICEANU * Congresul naţional-ţără­nesc din Ismail Eri a avut loc la Ismail congresul organizaţiei naţional-ţărăniste din acel judeţ. Darea de seamă o vom publica în numărul de mâine. «nuprax «Tril» Ultim­a Oră Conferinţa Micii înţelegeri a Presei Discursul d-lui K­lub­scu­, la b ancheta­ de la Athenic-Pala­ce dii dimineaţă la ora 10 şi un sfert comitetele naţionale de presă iu­goslav şi cehoslovac au depus câte o coroană de flori cu culorile na­ţionale respective, la mormântul E­roului necunoscut. La ora 11 sa întrunit în sala fes­tivă a Cercului miliar comitetul restrâns al conferinţei, însărcinat cu redactarea rezoluţiunilor. La ora 1 a avut loc un dejun intim la «Flora», iar la 5 şi juni, după amiază, membrii delegaţiuni­­lor au fost invitaţi la un ceai de d. Petrovici, ataşat de presă al Iu­goslaviei la Bucureşti. Seara la ora 9 a avut loc la «A­­thenee Palace» banchetul festiv o­­ferit de ministrul de externe celor trei comitete naţionale de presă. Banchetul a fost prezidat de d. N. Titulescu. Mica înţelegere ţine să-l afirme cu glas tare: Sun­tem gata la orice colabora­re în Europa Centrală, dar nu vom accepta niciodată ca condiţie prealabilă a u­­nei asemenea colaborări internaţionale mutilarea patriilor noastre. D. Titulescu termină vrând ca Presa Micei înţelegeri să înregis­treze succese şi mai mari în deca­dele ce vin».­­ , , M Au răspuns mulţumind d-lui mi­nistru Titulescu pentru bunele u­­rări aduse Micei înţelegeri a Pre­sei, d-nii Svihovsky, preşedintele grupului chaoslovac şi Ivantcevici, preşedintele grupului iugoslav. După aceasta, întreaga asistentă a plecat la gară spre a ajuta pe d. Jeftm­­, ministrul de externe al­­Iu­goslaviei, care a sosit cu trenul în Capitală. . Cuvântarea fi-lui N. Tiulescu La şampanie, d. ministru N. TI­­TULESCU a ţinut o cuvântare pe care­­direcţia presei din ministerul de externe ne-o trimite astfel în re­zumat: D. N. Titulescu începe prin a-şi exprima scuze că n’a putut să ia contact chiar de eri cu reprezen­tanţii presei Micei înţelegeri. D-sa face istoricul Micei înţele­geri a Presei, a cărei fiinţă e dato­rită iniţiativei lui Ion Duca, a că­rui memorie trebue să răm­âie îm­totdeauna vie în inimile noastre. Aduce apoi elogii d-lui ministru Diana, pentru rolul pe care l-a ju­cat la debuturile acestei asocia­­ţiuni. Mica înţelegere a Presei — spu­ne d. Titulescu — a urmat pas cu pas acţiunea politică a Micei înţe­legeri. Ca orice organism nou cre­at. Mica înţelegere a trebuit să treacă printr’o perioadă de apăra­re, pentru a ajunge la perioada de creaţiune în care ne aflăm astăzi. Prima decadă a vieţii Micei în­ţelegeri a Presei corespunde ac­ţiunii de apărare a Micei înţelegeri. CHESTIUNEA OPTANTILOR ŞI ŞAMPANIA REVIZIONISTA D. Titulescu trece în revistă ches­tiunile asupra cărora rezistenţa Micei înţelegeri a avut un succes de­plin, ca de pildă chestiunea Optan­­ţilor şi chestiunea reviziuirii. Cu privire la Chestiunea Optanţi­­lor, după optnoni d de luptă, s’a ajuns la acordurile dela Haga şi dela Pa­ris. In privinţă r­evi­zuirii, d. Titu­lescu constată că" lupta continuă a se duce în culise, deoarece regula unanimităţii împiedică ca partea reclamantă să obţie câştig de cau­ză la Geneva­ Pentru aceasta s’au făcut sforţări spre a modifica Societatea Naţiu­nilor fie în drept fie în fapt. Pactul de organizare pe care l-a semnat Mica înţelegere in Februa­rie 1933 la Geneva a fost o replică la încercările făcute în acest sens din mai multe părţi. Pactul de organizare nu împiedi­că colaborarea Micei înţelegeri cu celelate state cu* Europa dună­reană. MICA ÎNŢELEGERE GATA PEN­TRU ORICE COLABORARE Suntem despuşi la o ase­menea colaborare, dar am dori să ştim precis în ce consistă. Un singur lucru . [amin congresul internaţional Succesul repurtat de delegatul român BUDAPESTA. — In şedinţa de Sâmbătă a congresului internaţio­nal agricol, d. I. Cămărăşescu a fă­­cut un rezumat al documentatului său raport asupra producţiei furaje­lor în climă uscată. D. Cămărăşescu a fost foarte a­­plaudat, iar raportul d-sale este foar­te mult apreciat în cercurile con­­gresului­ Cu deosebire, a interesat partea privitoare la confuzia ce se face între iarba de Sudan şi iarba de Alep. D. Cămărăşescu a cerut — şi congresul a aprobat — ca admi­nistraţiile publice şi instituţiile care au răspunderea producţiei plantelor furajere să fie invitate a împiedica vulgarizarea culturii ierbei de Alep. Atât baronul George Bronay, pre­şedintele şedinţei, cât şi şeful dele­gaţiei franceze, au luat cuvântul pentru a sublinia însemnătatea şi documentarea desăvârşită a rapor­­tului, felicitând pe delegatul român. S’au pus diferite întrebări şi s’au fă­cut câteva propuneri, la care a răs­puns d. Cămărăşescu. D. Massé fost ministru francez, a propus să se introducă în rezolu­­ţiunile congresului şi partea din ra­port privitoare la predarea noţiuni­lor elementare de agronomie în şco­lile primare. D. Corrado de la Fuenţa, delega­tul Spaniei, a arătat că această mă­sură există în Spania, unde în fie­care şcoală primară se predau nu­mai cunoştinţe referitoaree la flora mediului respectiv. La şedinţă a asistat şi d. Ion Mi­halache, fost ministru, care a feli­citat călduros delegaţia româneas­că pentru felul cum a reprezentat ţara la congres. 1. CĂMĂRĂŞESCU D. Vladimir Cristi, fost ministru, a făcut şi d-sa o serie de propuneri care au fost adoptate de congres, f­svS,eC.izt. pe. rdgov rdgove­dgov Alegerile judeţene mentalii sunt îjitr’o minoritate... catastrofală,­­­ faţă de întreaga o­­poziţie,­­liberalii neobţinând decât 37.000 voturi. DOVADA ABUZURILOR SI FAL­SURILOR GUVERNAMENTALE Este nemetolofi că orga­nizaţia n­aţional-ţărănistă din Dolj ar fi luat m­ajori­­tatea în aceste alegeri, da­că guvernamentalii n’ar fi «operat» pe cât le-a fost po­sibil. Astfel, s’a oprit prin a­­buz, eliberarea a 15.000 de cărţi de alegători, tocmai in centrele­ CUNOSCUTE CA NATIO­­NAL-TARANISTE. O altă dovadă a falsurilor din Decembrie 1933 este următoarea: Marele succes de la Dolj NationaMârâitiştii au luat 31.000 de voturi p evada abuzurilor guvernamentale luat decât 31 Fiecare alegere judeţeană înseam­nă o nouă şi mare izbândă electo­rală a partidului naţional-ţărănesc. Eri, organizaţia judeţului Dolj, con­dusă de d. Virgil Potârcă, fost mi­nistrul, a repurtat o impunătoare victorie, obţinând 30.674 de voturi în alegerea pentru consiliul judeţean. Popularitatea crescândă a parti­dului naţional-ţărănesc se manifes­tă impresionant. Abuzurile şi falsu­rile guvernamentale nu mai pot înfrâna sau mutila marea forţă şi voinţă populară ce se pronunţă pen­tru partidul naţional-tărănesc. In 6 luni partidul naţio­­nal-tărănesc din Dolj şi-a dublat numărul voturilor, trecând de la 17.000 la 31.0OO. In acelaş timp liberalii au pierdut aproape jumă­tate d­­ior voturi. Celelalte grupări din opoziţie au obţinut: _ georgiştii 10.561, argeto­aniştii 8.094 — astfel că guverna­la secţia Drabova în De­cembrie 1933, naţional-ţă­­­rămiştii n’au de voturi. In alegerile de ori, sec­ţia fiind prezidată de un alt judecător, naţional-ţă­­răniştii au obţinut 1270 de voturi, iar guvernul numai 1 000. In 10 secţii partidul naţional-ţără­­nesc a luat majorităţi. ARGETOIANIŞTII IN SCĂDERE De remarcat este că argetoianiştii au pierdut —« faţă de alegerile din Decembrie — o mie de voturi, deşi s’au bucurat de astădată de concur­sul unor lupişti cari n’au aderat la fuziune. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării şi la Dolj, se verifică marele cu­rent pentru partidul naţional-ţără­nesc, adeziunea generală a masse­­lor ţărăneşti pentru politica naţio­­nal-ţărănistă. este Statele­ Unite aderă la orga­­nizaţia internaţională a muncii GENEVA, 18. (Rador). — In cer­curile Societăţii Naţiunilor se a­­tribuie o însemnătate activităţii pe care au desfăşurat-o observatorii a­­mericani la lucrările conferinţei bi­roului internaţional al muncii. Se prevede că în scurt timp gu­vernul Statelor Unite va aduce ade­ziunea sa la organizarea interna­ţională a muncii, dându-i astfel o necontestată autoritate. Intervenţia d-lui Roosevelt pentru aplanarea grevei metalurgiştilor WASHINGTON, 38 (Rador)­ — Camera şi Senatul au adoptat pro­­ectul de lege prin care preşedintele Roosevelt este autorizat să intervi­nă pentru aplanarea grevei lucrăto­rilor metalurgişti­ Proectul urmează să fie promul­gat de președintele Roosevelt, pen­tru a intra imediat în vigoare. Șahul Persiei la Ankara ANKARA, 18 (Rador). — Tevfik Ruchdi Bey, m­inistrul de Afaceri Străine al Turciei, a oferit aseară un dineu în onoarea Șahului Per­siei. Tabere de concentrare In Polonia v. 1 VARŞOVIA, 18 (Rador).­­ Corn­siliul de miniştri a adoptat ori de­­cretul lege privitor la internarea în tabere de concentrare a tuturor persoanelor care ameninţă să tul­bure ordinea şi securitatea publică. Decretul-lege va fi promulgat azi. Conferinţa Micii înţelegeri Sosirea d-lui idilei la Capitală D. Jeftici, ministrul de externe al Iugoslaviei, a sosit în Capitală astă­­noapte la ora 11,30, cu Simplonul. Pe peronul gării de Nord se aflau în întâmpinare d-nii N. Titulescu, ministru de externe, Savel Rădules­­cu, subsecretar de stat, Mişu Arion, secretarul general al ministerului de externe, Gr. N. Filipescu, N. Taba­­covici, Emandi, ministrul României la Praga, Gurănescu, ministrul Ro­mâniei la Belgrad, Vă­mărescu, se­cretarul permanent al Micii Înţele­geri, Milanovici, consilier la legaţia iugoslavă, col. Staici, ataşatul mili­tar iugoslav, Eugen Filoti, ministru plenipotenţiar, col. Tilică Stăncescu, director general al Siguranţei, N. Dianu, Mihailo Djivancevici, preşe­dintele delegaţiei iugoslave a presei, Vincesalv Svikowski, preşedintele delegaţiei cehoslovace a presei, Arno Laur­in, directorul ziarului «Prager Presse», Ion Dragu­, directorul pre­sei din ministerul de externe, inspec­tor general de siguranţă Vintilă Io­­nescu, Al. Panopol, chestorul secto­rului de Verde şi colonia iugoslavă în frunte cu d. Găvrilovici. D. Jeftici e însoţit de d. Purici, iar­ la frontieră a fost întâmpinat de d. Ciolac Antici, ministrul Iugo­slaviei la Bucureşti. După ce sau făcut prezentările de rigoare, cei doi miniştri de externe au părăsit gara de Nord. Sosirea d-lui Ed. Beneş Azi dimineaţă a sosit în Capita­lă d. Ed. Beneş ministrul de exter­ne al Cehoslovaciei. D-sa a fost întâmpinat de d-nii N. Titulescu, ministru de externe, Jeftici, ministru de externe al Iu­goslaviei, reprezentanţii diplomaţiei şi ziariştii Micei înţelegeri, etc. etc. Lucrările dela Ministerul de Externe Azi dimineaţă la orele 11 jum. s’a deschis la minsterul de Ex­terne conferinţa politică a Micii Înţelegeri. D. Beneş a predat preşedinţia, d-lui Titulescu care va prezida conferinţa în actuala sesiune. La ora 1 jum. d. m. s’au sus­ pendat lucrările conferinţei ca­ lucrările conferinţei. re a fost urmată de un dejun strict intim la care au participat şi soţiile celor trei miniştri de Externe şi miniştrii plenipoten­ţiari a ţărilor Micei înţelegeri cu soţiile lor. La sfârşitul fiecărei zile se va da comunicate oficiale despre irgmi RTipn­­im cere să se înceteze urmărirea lui El ameninţă pe toţi membrii guvernului SOFIA, 18 (Rador). — Şeful su­prem al organizaţiei revoluţionare, Ivan Mihailoff, este căutat de auto­rităţile militare încă de mai mult timp. Până acum el nu a putut fi găsit. Se crede că el s’a refugiat împreu­nă cu alţi conducători ai organiza­ţiilor revoluţionare macedonene în munţii Macedoniei, unde este ur­­mărit de trupe. Ivan Mihailoff a trimis scrisori tuturor miniştrilor cerându-le să în­ceteze urmărirea lui şi a colabora­­torilor săi, pentru a nu fi obligat să omoare pe toţi membrii guver­nului. Mihailoff ar mai cere ca să i se pună la dispoziţie un aeroplan pen­­tru a putea să părăsească nestin­­gherit Bulgaria, şi să pună astfell capăt luptelor interne. Ciocniri sângeroase la Havana Numărul morţilor şi răniţilor e foarte mare HAVANA, 18 (Rador)— In cursul I­tizanii extremei stângi care au cău­zilei de eri au avut loc ciocniri sângeroase între partizanii diferi­telor organizaţii politice. Sunt treisprezece morţi şi cincizeci de răniţi. Nu­mărul total al victimelor nu poate fi însă stabilit cu exactitate deoarece foarte mulţi răniţi grav au fost in­ternaţi pentru a li se da în­grijiri în sanatoriile parti­culare. Printre cei răniţi grav se află şi d. Jose Guitar, şeful organizaţiei extremiste de stânga şi unul din­tre cei mai mari adversari ai part­idului A. B. C. Autorităţile au făcut numeroase arestări. Se crede că ciocnirile se vor produce din nou azi în cursul zilei, întrucât spiritele sunt foarte agitate. Dezordinele s-au produs între Por­tat să dezorganizeze demonstraţia pusă la cale de organizaţia A. B. C., care manifesta împotriva d-lui Men­­dieta şi a politicei dusă de d-sa. Toţi participanţii la manifestaţia organizaţiei A. B. C. erau înarmaţi. Majoritatea dintre ei erau îmbrăcaţi în cămăşi verzi, care sunt uniforma fasciştilor cubani. Guvernul a luat măsuri severe pentru menţinerea ordinei. Pe una din străzile principale ale oraşului, a făcu explozie o bombă, care însă nu a făcut victime ei nu­mai pagube materiale. Un grup de cinci membri ai orga­nizaţiei A. B. C. au atacat un om­­nibus. Soldaţii au sechestrat un automo­bil al organizaţiei A. B. O. în care se aflau mai multe arme. Poliţia şi armata au făcut uz de bombe cu gaze lacrimogene. KOI Germania e îngrijorată de apropierea francessa Un trimis al d-lui Hitler încearcă să sondeze pe d. Barthou PARIS, 18 (Rador). —. Discreţia în care a fost înconjurată vizita pe care d. von Ribbentrop a făcut-o d-lui Barthou, reţine atenţia tuturor zia­relor, cu atât mai mult cu cât d. von Ribbentrop trece drept unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai can­celarului Hitler şi după expresia lui «Le Journal», «franctizor al diplo­maţiei germane, având rolul să în­deplinească misiuni delicate fără ris­cul de a compromite diplomaţia o­­ficială». Ziarele înregistrează af­irmaţia că emisarul cancelarului nu era însă însărcinat cu nici o misiune oficială şi cu nicio propunere. Vizita sa ar fi avut scopul să culeagă informa­­ţiuni în special asupra relaţiunilor franco-sovietice cari îngrijorează Berlinul. •Von Ribbentrop, scrie «Le Journal», a venit pentru a încerca să afle rostul călătoriei d-lui Bar­thou la Bucureşti şi la Belgrad şi să se convingă dacă d. Litvinov n’a descris cu exagerare apropierea din-­tr­e Paris şi Moscova. D. Ribbentrop ar fi prea isteţ dacă va fi reuşit să ghicească gândurile d-lui Barthou. Dacă însă a reuşit să ia din această convorbire impresia că d. Barthou nu se va lăsa păcălit, întâlnirea nu va fi fost totuşi inutilă». «Petit Parisien» scrie: D. von Rib­­bentropp, cu toată agerimea sa, n’a cules probabil o recoltă prea îmbel­şugată de informaţii, de la un inter­locutor atât de fin şi atât de nuanţat ca d. Barthou. Cu tot insuccesul re­­lativ, această încercare trebue să re­ţină însă atenţia. Ea este de bună seama preludiul unor alte demersuri cari s’­ar putea produce în curând, nu numai din partea Berlinului, dar poate şi dela Roma, pentru a scoate Germania din izolarea în care cu voință s a pus. Mare secetă in Anglia LONDRA, 18 (Rador). — Seceta care domnește în Anglia de câteva săptămâni provoacă cele mai mari îngrijorări ale cercurilor agricole britanice, întrucât vitele sunt ame­nințate să moară de foame. In numeroase regiuni continuă să se resimtă lipsa de apă. «Daily Herald» scrie că se va cere parlamentului deschiderea unui cre­dit de cinci milioane lire sterline, pentru a fi distribuit fermierilor, care se ocupă în special cu creşte­rea vitelor. Ziarul preconizează, între alte măsuri pentru ameliorarea situaţiei, desfiinţarea restricţiilor la import, mai ales în ceea ce priveşte produse­le necesare la hrana vitelor. m TIPARUL INSTITULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ANGHEL SALIGNI 2, BUCUREȘTI. TELEFON 3:26­60. Deficitul bugetului spaniol MADRID, 18 (Rador)_ — Preşedin­­tele comisiunei parlamentare însăr­cinată cu studierea bugetului a de­clarat că deficitul bugetar al anu­lui 1934 va fi de cel puţin GÖ© mili­oane pasetas.

Next