Dreptatea, iunie 1934 (Anul 8, nr. 2007-2030)
1934-06-19 / nr. 2021
4 VIATA POLITICA Şi de la vii şi deja morţi D-nii colonel Poenaru şi căpitan Nicidescu, membri în consiliul de administrație al Soc. Cenuşa au înaintat un raport împotriva inginerului M. Popovici de la Crematoriu, sinecurist cu circa 12.000 lei la Primăria Municipiului, în care se arată că numitul slujbaş al Crematoriului a făcut acolo operaţiuni delictuoase în profitul său personal şi în dăuna societăţei «Cenuşa». Ancheta ordonată stă pe loc. Sau mai bine zis merge foarte anevoios-Şi asta din cauză că d. dr. Costirescu — care, ca primar, a tolerat exproprierea unui cimitir pentru ca pe locul expropriat să-şi înalţe casă un deputat liberal, nu prea vrea să trimeată în faţa justiţiei pe cel vinovat. Dacă anchetase va porni în cele din urmă şi cele afirmate de d. colonel Poenaru se vor dovedi adevărate, atunci guvernamentalii fac dovada că nu se mulţumesc numai cu jecmănirea celor vii, ci voesc să ciupească ceva şi de la morţi, dacă se poate. In orice caz, noi cerem stăruitor ca ancheta să se termine mai repede pentru ca să se vadă cât s’a ciupit dela «Crematoriu» şi cine este vinovatul. Diversiunile d-lui Argetoianu Şeful, rămas fără partid, al Uniunei Agrare, a chemat la d s® pe redactorul unui cotidian bucureştean pentru a-i face declaraţiuni în legătură cu acordul cu Sovietele şi alte chestiuni de politică internă. Dacă opinia publică n’ar cunoaşte perfect pe şmecherul politic care este d. Argetoianu, ar zice că d-sa palpită pentru chestiunile cari fac obiectul interviewului său. Realitatea este însă că Argetoianu a încercat zadarnic o diversiune. D-sa avea o chestiune mai actuală asupra căreia trebuia să se pronunțe: dizolvarea Uniunei Agrare din Capitală, de care îîe-am ocupat în câteva rânduri, în ziarul nostru. Ca şi Cum n’ar şti că partidul său s’a dizolvat în Capitală; că în la provincie partizanii stau să-şi zborul spre alte partide; că clubul central al Uniunei este stăpânit azi de aceia cari au demisionat şi că, cu toate încercările făcute, o refacere a partidului său nu mai este cu putinţă, d. Argtoianu vrea să arunce cu praf in ochii opiniei publice efectuând un viu interes pentru chestia acordului cu Sovietele sau altceva, asemănător. Diversiunile d-lui Argetoianu nu prind. După dizolvarea «Uniunei Agrare» în Capitală şi după fiascoul din alegerile judeţene de la Dolj ale Uniunei, d-sa şi-a creiat o situaţie politică gingaşă care, asta, trebuie explicată opiniei publice iar nu chestia cu Sovietele şi altele. Delaţiune... D. Neculae Iorga, vrea să fie chemat de Suveran şi să primească misiunea de a salva ţara. D. Iorga a terminat, probabil, de cercetat sacii cu petiţii prin celebra guvernare trecută, şi, şomează. După toate virgulele, in toate coloanele, cu o insinuare savuroasă, cusută cu aţă albă, domnul Iorga se propune mereu la guvernare. Este distractiv şi tragic acest efort întortochiat şi prelung de a masca o dorinţă precisă care nu lasă să doarmă pe marele nostru istoric. Cu o vervă admirabilă d. Iorga întrebuinţează tot felul de perifraze şi foloseşte tot soiul de indicatiuni din toate domeniile, pentru ca în concluzie, pentru cel ce vrea să înţeleagă, să fie clar că numai d. Iorga întruneşte toate condiţiunele Mă rog, de ce umblă d. Iorga cu atâtea propuneri indirecte şi—ierteni-se cuvântul, — cu atâtea marafeturi? De ce nu spune cel puţin limpede că un guvern salvator nu poate fi condus decât de un istorc care cunoaşte toate tainele timpurilor, al cărui nume să înceapă cu I. şi al cărui pronume să fie Neculai. N’ar mai fi atunci nevoe nici de acţiunea detestabilă şi umilitoare pentru cei care obiectiv îl apreciază pe d. Iorga în ceia ce are în adevăr extraordinar în persoana d-sale de a păra şi face delaţiuni. Căci ce este altceva acea tiradă din Neamul Românesc de Sâmbătă, care îl diminuiază pe d. Iorga fiind că îl părăşte pe d. Mihalache pentrucă şi el crede ca d. Maniu, şi pentrucă d. dr. Lupu a vorbit la Marna, aşa cum se ştie. Mă rog, de ce nu părăşte direct la Suveran?.. Iată cine-i cu pâra şi cu intrigile! O decizie a comisiei centrale electorale Semnul electoral al d-lui dr. Lupu (două cercuri) nu poate fi utilizat de nimeni Părintele Alexe, este unul din cei ce cred că pot pescui în apă tulbure .Plecând din partidul ţărănesc şi neintrând in fuziune şi-a închipuit că va putea moşteni tot patrimoniul politic al fostului partid ţărănesc, de îndată ce se va intitula «şef». In consecinţă şi-a confecţionat la iuţeală nişte dosare, şi-a constituit câteva «organizaţii» cu «şefi» în regulă (caraghioşi se găsesc incă destui în ţară) şi înarmat cu toate «documentele» a purces la comisia centrală electorală să obţină şi semnul «două cercuri». Era singurul lucru care-i mai trebuia părintelui — şef — încolo le aranjase pe toate. Spera să producă o anumită confuzie în massele alegătoare, obişnuite cu semnul d-lui dr. Lupu. Comisia Centrală, a dat o usturătoare lecţie părintelui Alexe, prin următoarea decizie: DECIZIUNE 1934 MAI 15 . Văzând prezenta cerere înregistrată la No. 574 din 1934 a preotului V. G. Alexe, avocat: Considerând că semnul solicitat a aparţinut partidului ţărănesc, de Sub preşidenţia d-lui dr. Lupu, partid care a fuzionat cu partidul naţional ţărănesc de sub preşedinţia d-lui I. Mihalache. Considerând că prin acest fapt, acest semn a devenit disprobil, totuşi el nu poate fi atribuit petiţionarului întrucât acesta din urmă nu reprezintă partidul ţărănesc, care în marea lui majoritate cu şeful său a fuzionat, astfel că ne mai existând partidul ţărănesc (Dr. Lupu), nu se mai poate recunoaşte acest semn unei fracţiuni. Considerând că în afară de aceasta, semnul acesta deşi disponibil, omisiunea găseşte că nu este locul a mai fi atribuit unei grupări sau persoane un timp oarecare, întrucât prin atribuirea sa imediată s’ar produce confuziuni în massa alegătorilor. Pentru aceste motive Decide: Respinde cererea (ss) D. G. Lupu, (ss) I. Ionescu- Dolj, (ss) D. Cihodariu, (ss) N. Radovici (ss) N. Jac Constatinescu Secretari (ss) I. Teodorescu, (ss) Al. M. Iliescu Prezenta copie este conformă cu originalul. L. S. Secretarul Comisiunei Centrale Electorale (ss) Al. M. Iliescu N. 396 din 16 Iunie 1934. * Congresul judeţean al organizaţiei naţionalţărăniste din Buzău Congresul judeţean al organizaţiei partidului naţional-ţărânesc din Buzău se convoacă în baza art. 18 şi 19 din noul statut în ziua de 23 iunie a. c. La ordinea zilei: 1) Verificarea lucrărilor de organizare şi examinarea situaţiei politice; 2) Alegerea preşedintelui; 3) Alegerea comitetului judeţean. Preşedinte N. ANGHEL Secretar, EM. HOMORICEANU * Congresul naţional-ţărănesc din Ismail Eri a avut loc la Ismail congresul organizaţiei naţional-ţărăniste din acel judeţ. Darea de seamă o vom publica în numărul de mâine. «nuprax «Tril» Ultima Oră Conferinţa Micii înţelegeri a Presei Discursul d-lui Klubscu, la b ancheta de la Athenic-Palace dii dimineaţă la ora 10 şi un sfert comitetele naţionale de presă iugoslav şi cehoslovac au depus câte o coroană de flori cu culorile naţionale respective, la mormântul Eroului necunoscut. La ora 11 sa întrunit în sala festivă a Cercului miliar comitetul restrâns al conferinţei, însărcinat cu redactarea rezoluţiunilor. La ora 1 a avut loc un dejun intim la «Flora», iar la 5 şi juni, după amiază, membrii delegaţiunilor au fost invitaţi la un ceai de d. Petrovici, ataşat de presă al Iugoslaviei la Bucureşti. Seara la ora 9 a avut loc la «Athenee Palace» banchetul festiv oferit de ministrul de externe celor trei comitete naţionale de presă. Banchetul a fost prezidat de d. N. Titulescu. Mica înţelegere ţine să-l afirme cu glas tare: Suntem gata la orice colaborare în Europa Centrală, dar nu vom accepta niciodată ca condiţie prealabilă a unei asemenea colaborări internaţionale mutilarea patriilor noastre. D. Titulescu termină vrând ca Presa Micei înţelegeri să înregistreze succese şi mai mari în decadele ce vin». , , M Au răspuns mulţumind d-lui ministru Titulescu pentru bunele urări aduse Micei înţelegeri a Presei, d-nii Svihovsky, preşedintele grupului chaoslovac şi Ivantcevici, preşedintele grupului iugoslav. După aceasta, întreaga asistentă a plecat la gară spre a ajuta pe d. Jeftm, ministrul de externe alIugoslaviei, care a sosit cu trenul în Capitală. . Cuvântarea fi-lui N. Tiulescu La şampanie, d. ministru N. TITULESCU a ţinut o cuvântare pe caredirecţia presei din ministerul de externe ne-o trimite astfel în rezumat: D. N. Titulescu începe prin a-şi exprima scuze că n’a putut să ia contact chiar de eri cu reprezentanţii presei Micei înţelegeri. D-sa face istoricul Micei înţelegeri a Presei, a cărei fiinţă e datorită iniţiativei lui Ion Duca, a cărui memorie trebue să rămâie îmtotdeauna vie în inimile noastre. Aduce apoi elogii d-lui ministru Diana, pentru rolul pe care l-a jucat la debuturile acestei asociaţiuni. Mica înţelegere a Presei — spune d. Titulescu — a urmat pas cu pas acţiunea politică a Micei înţelegeri. Ca orice organism nou creat. Mica înţelegere a trebuit să treacă printr’o perioadă de apărare, pentru a ajunge la perioada de creaţiune în care ne aflăm astăzi. Prima decadă a vieţii Micei înţelegeri a Presei corespunde acţiunii de apărare a Micei înţelegeri. CHESTIUNEA OPTANTILOR ŞI ŞAMPANIA REVIZIONISTA D. Titulescu trece în revistă chestiunile asupra cărora rezistenţa Micei înţelegeri a avut un succes deplin, ca de pildă chestiunea Optanţilor şi chestiunea reviziuirii. Cu privire la Chestiunea Optanţilor, după optnoni d de luptă, s’a ajuns la acordurile dela Haga şi dela Paris. In privinţă revizuirii, d. Titulescu constată că" lupta continuă a se duce în culise, deoarece regula unanimităţii împiedică ca partea reclamantă să obţie câştig de cauză la Geneva Pentru aceasta s’au făcut sforţări spre a modifica Societatea Naţiunilor fie în drept fie în fapt. Pactul de organizare pe care l-a semnat Mica înţelegere in Februarie 1933 la Geneva a fost o replică la încercările făcute în acest sens din mai multe părţi. Pactul de organizare nu împiedică colaborarea Micei înţelegeri cu celelate state cu* Europa dunăreană. MICA ÎNŢELEGERE GATA PENTRU ORICE COLABORARE Suntem despuşi la o asemenea colaborare, dar am dori să ştim precis în ce consistă. Un singur lucru . [amin congresul internaţional Succesul repurtat de delegatul român BUDAPESTA. — In şedinţa de Sâmbătă a congresului internaţional agricol, d. I. Cămărăşescu a făcut un rezumat al documentatului său raport asupra producţiei furajelor în climă uscată. D. Cămărăşescu a fost foarte aplaudat, iar raportul d-sale este foarte mult apreciat în cercurile congresului Cu deosebire, a interesat partea privitoare la confuzia ce se face între iarba de Sudan şi iarba de Alep. D. Cămărăşescu a cerut — şi congresul a aprobat — ca administraţiile publice şi instituţiile care au răspunderea producţiei plantelor furajere să fie invitate a împiedica vulgarizarea culturii ierbei de Alep. Atât baronul George Bronay, preşedintele şedinţei, cât şi şeful delegaţiei franceze, au luat cuvântul pentru a sublinia însemnătatea şi documentarea desăvârşită a raportului, felicitând pe delegatul român. S’au pus diferite întrebări şi s’au făcut câteva propuneri, la care a răspuns d. Cămărăşescu. D. Massé fost ministru francez, a propus să se introducă în rezoluţiunile congresului şi partea din raport privitoare la predarea noţiunilor elementare de agronomie în şcolile primare. D. Corrado de la Fuenţa, delegatul Spaniei, a arătat că această măsură există în Spania, unde în fiecare şcoală primară se predau numai cunoştinţe referitoaree la flora mediului respectiv. La şedinţă a asistat şi d. Ion Mihalache, fost ministru, care a felicitat călduros delegaţia românească pentru felul cum a reprezentat ţara la congres. 1. CĂMĂRĂŞESCU D. Vladimir Cristi, fost ministru, a făcut şi d-sa o serie de propuneri care au fost adoptate de congres, fsvS,eC.izt. pe. rdgov rdgovedgov Alegerile judeţene mentalii sunt îjitr’o minoritate... catastrofală, faţă de întreaga opoziţie,liberalii neobţinând decât 37.000 voturi. DOVADA ABUZURILOR SI FALSURILOR GUVERNAMENTALE Este nemetolofi că organizaţia naţional-ţărănistă din Dolj ar fi luat majoritatea în aceste alegeri, dacă guvernamentalii n’ar fi «operat» pe cât le-a fost posibil. Astfel, s’a oprit prin abuz, eliberarea a 15.000 de cărţi de alegători, tocmai in centrele CUNOSCUTE CA NATIONAL-TARANISTE. O altă dovadă a falsurilor din Decembrie 1933 este următoarea: Marele succes de la Dolj NationaMârâitiştii au luat 31.000 de voturi p evada abuzurilor guvernamentale luat decât 31 Fiecare alegere judeţeană înseamnă o nouă şi mare izbândă electorală a partidului naţional-ţărănesc. Eri, organizaţia judeţului Dolj, condusă de d. Virgil Potârcă, fost ministrul, a repurtat o impunătoare victorie, obţinând 30.674 de voturi în alegerea pentru consiliul judeţean. Popularitatea crescândă a partidului naţional-ţărănesc se manifestă impresionant. Abuzurile şi falsurile guvernamentale nu mai pot înfrâna sau mutila marea forţă şi voinţă populară ce se pronunţă pentru partidul naţional-tărănesc. In 6 luni partidul naţional-tărănesc din Dolj şi-a dublat numărul voturilor, trecând de la 17.000 la 31.0OO. In acelaş timp liberalii au pierdut aproape jumătate dior voturi. Celelalte grupări din opoziţie au obţinut: _ georgiştii 10.561, argetoaniştii 8.094 — astfel că guvernala secţia Drabova în Decembrie 1933, naţional-ţărămiştii n’au de voturi. In alegerile de ori, secţia fiind prezidată de un alt judecător, naţional-ţărăniştii au obţinut 1270 de voturi, iar guvernul numai 1 000. In 10 secţii partidul naţional-ţărănesc a luat majorităţi. ARGETOIANIŞTII IN SCĂDERE De remarcat este că argetoianiştii au pierdut —« faţă de alegerile din Decembrie — o mie de voturi, deşi s’au bucurat de astădată de concursul unor lupişti cari n’au aderat la fuziune. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării şi la Dolj, se verifică marele curent pentru partidul naţional-ţărănesc, adeziunea generală a masselor ţărăneşti pentru politica naţional-ţărănistă. este Statele Unite aderă la organizaţia internaţională a muncii GENEVA, 18. (Rador). — In cercurile Societăţii Naţiunilor se atribuie o însemnătate activităţii pe care au desfăşurat-o observatorii americani la lucrările conferinţei biroului internaţional al muncii. Se prevede că în scurt timp guvernul Statelor Unite va aduce adeziunea sa la organizarea internaţională a muncii, dându-i astfel o necontestată autoritate. Intervenţia d-lui Roosevelt pentru aplanarea grevei metalurgiştilor WASHINGTON, 38 (Rador) — Camera şi Senatul au adoptat proectul de lege prin care preşedintele Roosevelt este autorizat să intervină pentru aplanarea grevei lucrătorilor metalurgişti Proectul urmează să fie promulgat de președintele Roosevelt, pentru a intra imediat în vigoare. Șahul Persiei la Ankara ANKARA, 18 (Rador). — Tevfik Ruchdi Bey, ministrul de Afaceri Străine al Turciei, a oferit aseară un dineu în onoarea Șahului Persiei. Tabere de concentrare In Polonia v. 1 VARŞOVIA, 18 (Rador). Cornsiliul de miniştri a adoptat ori decretul lege privitor la internarea în tabere de concentrare a tuturor persoanelor care ameninţă să tulbure ordinea şi securitatea publică. Decretul-lege va fi promulgat azi. Conferinţa Micii înţelegeri Sosirea d-lui idilei la Capitală D. Jeftici, ministrul de externe al Iugoslaviei, a sosit în Capitală astănoapte la ora 11,30, cu Simplonul. Pe peronul gării de Nord se aflau în întâmpinare d-nii N. Titulescu, ministru de externe, Savel Rădulescu, subsecretar de stat, Mişu Arion, secretarul general al ministerului de externe, Gr. N. Filipescu, N. Tabacovici, Emandi, ministrul României la Praga, Gurănescu, ministrul României la Belgrad, Vămărescu, secretarul permanent al Micii Înţelegeri, Milanovici, consilier la legaţia iugoslavă, col. Staici, ataşatul militar iugoslav, Eugen Filoti, ministru plenipotenţiar, col. Tilică Stăncescu, director general al Siguranţei, N. Dianu, Mihailo Djivancevici, preşedintele delegaţiei iugoslave a presei, Vincesalv Svikowski, preşedintele delegaţiei cehoslovace a presei, Arno Laurin, directorul ziarului «Prager Presse», Ion Dragu, directorul presei din ministerul de externe, inspector general de siguranţă Vintilă Ionescu, Al. Panopol, chestorul sectorului de Verde şi colonia iugoslavă în frunte cu d. Găvrilovici. D. Jeftici e însoţit de d. Purici, iar la frontieră a fost întâmpinat de d. Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti. După ce sau făcut prezentările de rigoare, cei doi miniştri de externe au părăsit gara de Nord. Sosirea d-lui Ed. Beneş Azi dimineaţă a sosit în Capitală d. Ed. Beneş ministrul de externe al Cehoslovaciei. D-sa a fost întâmpinat de d-nii N. Titulescu, ministru de externe, Jeftici, ministru de externe al Iugoslaviei, reprezentanţii diplomaţiei şi ziariştii Micei înţelegeri, etc. etc. Lucrările dela Ministerul de Externe Azi dimineaţă la orele 11 jum. s’a deschis la minsterul de Externe conferinţa politică a Micii Înţelegeri. D. Beneş a predat preşedinţia, d-lui Titulescu care va prezida conferinţa în actuala sesiune. La ora 1 jum. d. m. s’au sus pendat lucrările conferinţei ca lucrările conferinţei. re a fost urmată de un dejun strict intim la care au participat şi soţiile celor trei miniştri de Externe şi miniştrii plenipotenţiari a ţărilor Micei înţelegeri cu soţiile lor. La sfârşitul fiecărei zile se va da comunicate oficiale despre irgmi RTipnim cere să se înceteze urmărirea lui El ameninţă pe toţi membrii guvernului SOFIA, 18 (Rador). — Şeful suprem al organizaţiei revoluţionare, Ivan Mihailoff, este căutat de autorităţile militare încă de mai mult timp. Până acum el nu a putut fi găsit. Se crede că el s’a refugiat împreună cu alţi conducători ai organizaţiilor revoluţionare macedonene în munţii Macedoniei, unde este urmărit de trupe. Ivan Mihailoff a trimis scrisori tuturor miniştrilor cerându-le să înceteze urmărirea lui şi a colaboratorilor săi, pentru a nu fi obligat să omoare pe toţi membrii guvernului. Mihailoff ar mai cere ca să i se pună la dispoziţie un aeroplan pentru a putea să părăsească nestingherit Bulgaria, şi să pună astfell capăt luptelor interne. Ciocniri sângeroase la Havana Numărul morţilor şi răniţilor e foarte mare HAVANA, 18 (Rador)— In cursul Itizanii extremei stângi care au căuzilei de eri au avut loc ciocniri sângeroase între partizanii diferitelor organizaţii politice. Sunt treisprezece morţi şi cincizeci de răniţi. Numărul total al victimelor nu poate fi însă stabilit cu exactitate deoarece foarte mulţi răniţi grav au fost internaţi pentru a li se da îngrijiri în sanatoriile particulare. Printre cei răniţi grav se află şi d. Jose Guitar, şeful organizaţiei extremiste de stânga şi unul dintre cei mai mari adversari ai partidului A. B. C. Autorităţile au făcut numeroase arestări. Se crede că ciocnirile se vor produce din nou azi în cursul zilei, întrucât spiritele sunt foarte agitate. Dezordinele s-au produs între Portat să dezorganizeze demonstraţia pusă la cale de organizaţia A. B. C., care manifesta împotriva d-lui Mendieta şi a politicei dusă de d-sa. Toţi participanţii la manifestaţia organizaţiei A. B. C. erau înarmaţi. Majoritatea dintre ei erau îmbrăcaţi în cămăşi verzi, care sunt uniforma fasciştilor cubani. Guvernul a luat măsuri severe pentru menţinerea ordinei. Pe una din străzile principale ale oraşului, a făcu explozie o bombă, care însă nu a făcut victime ei numai pagube materiale. Un grup de cinci membri ai organizaţiei A. B. C. au atacat un omnibus. Soldaţii au sechestrat un automobil al organizaţiei A. B. O. în care se aflau mai multe arme. Poliţia şi armata au făcut uz de bombe cu gaze lacrimogene. KOI Germania e îngrijorată de apropierea francessa Un trimis al d-lui Hitler încearcă să sondeze pe d. Barthou PARIS, 18 (Rador). —. Discreţia în care a fost înconjurată vizita pe care d. von Ribbentrop a făcut-o d-lui Barthou, reţine atenţia tuturor ziarelor, cu atât mai mult cu cât d. von Ribbentrop trece drept unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai cancelarului Hitler şi după expresia lui «Le Journal», «franctizor al diplomaţiei germane, având rolul să îndeplinească misiuni delicate fără riscul de a compromite diplomaţia oficială». Ziarele înregistrează afirmaţia că emisarul cancelarului nu era însă însărcinat cu nici o misiune oficială şi cu nicio propunere. Vizita sa ar fi avut scopul să culeagă informaţiuni în special asupra relaţiunilor franco-sovietice cari îngrijorează Berlinul. •Von Ribbentrop, scrie «Le Journal», a venit pentru a încerca să afle rostul călătoriei d-lui Barthou la Bucureşti şi la Belgrad şi să se convingă dacă d. Litvinov n’a descris cu exagerare apropierea din-tre Paris şi Moscova. D. Ribbentrop ar fi prea isteţ dacă va fi reuşit să ghicească gândurile d-lui Barthou. Dacă însă a reuşit să ia din această convorbire impresia că d. Barthou nu se va lăsa păcălit, întâlnirea nu va fi fost totuşi inutilă». «Petit Parisien» scrie: D. von Ribbentropp, cu toată agerimea sa, n’a cules probabil o recoltă prea îmbelşugată de informaţii, de la un interlocutor atât de fin şi atât de nuanţat ca d. Barthou. Cu tot insuccesul relativ, această încercare trebue să reţină însă atenţia. Ea este de bună seama preludiul unor alte demersuri cari s’ar putea produce în curând, nu numai din partea Berlinului, dar poate şi dela Roma, pentru a scoate Germania din izolarea în care cu voință s a pus. Mare secetă in Anglia LONDRA, 18 (Rador). — Seceta care domnește în Anglia de câteva săptămâni provoacă cele mai mari îngrijorări ale cercurilor agricole britanice, întrucât vitele sunt amenințate să moară de foame. In numeroase regiuni continuă să se resimtă lipsa de apă. «Daily Herald» scrie că se va cere parlamentului deschiderea unui credit de cinci milioane lire sterline, pentru a fi distribuit fermierilor, care se ocupă în special cu creşterea vitelor. Ziarul preconizează, între alte măsuri pentru ameliorarea situaţiei, desfiinţarea restricţiilor la import, mai ales în ceea ce priveşte produsele necesare la hrana vitelor. m TIPARUL INSTITULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» S. A., STR. ANGHEL SALIGNI 2, BUCUREȘTI. TELEFON 3:2660. Deficitul bugetului spaniol MADRID, 18 (Rador)_ — Preşedintele comisiunei parlamentare însărcinată cu studierea bugetului a declarat că deficitul bugetar al anului 1934 va fi de cel puţin GÖ© milioane pasetas.