Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)
1953-07-01 / nr. 2662
Pag. 2. DXUM NOU INTENSE PREGĂTIRI PENTRU FESTIVAL Şi-au ales delegaţii la Festival Intr’una din zilele trecute ale acestei, luni colectivul de muncă al sectorului turnătorie de la uzinele ,,Independenţa” Sibiu, era adunat cu mult înainte de începerea lucrului în hala, frumos pavoazată, a sectorului. În mijlocul halei pe uriaşele piese turnate de muncitori, stăteau arborate drapelele F.M.T.D.ului, şi U.I.S.-ului, iar din loc în loc, se puteau citi lozinci care dădeau un nou imbold în muncă tinerilor pentru obţinerea de noi realizări în cinstea Festivalului, îi îndrumau să urmeze exemplul comuniştilor care-şi depăşesc zilnic normele, aşa cum sunt comunistul Valeu Nicolae şi tânărul Oprişor Isaia, care în luna trecută au depăşit norma cu 95 la sută, cât şi exemplul comunistului Bălăcău Vasile care a dat o normă peste plan. Trebuiau aleşi cei mai harnici tineri pentru a participa la Festival. Acesta era scopul adunării. După ce a fost arătată importanţa Festivalului în cadrul luptei popoarelor pentru pace, într’un viu entuziasm, au fost aleşi pentru a participa la Festival tinerii care au dovedit prin realizările lor în producţie dragostea cu care întâmpină Festivalul. Printre cei aleşi se numără utemistul Lascu Gheorghe, fruntaşi în producţie, stahanovistul Trif Vaier, utemistul Făgeţel Liviu, utemiştii Schuler Gheorghe, Duculeţ Ioan, fruntaşi în producţie şi alţii. In aplauzele celor din sală a fost citit răspunsul turnătorilor de la „Independenţa“ Sibiu, la chemarea muncitorilor dela uzinele „Vulcan“ Bucureşti, prin care s’au angajat ca în cinstea zilei de 23 August şi a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor să dea 50 tone produse peste plan şi să reducă preţul de cost al produselor cu 5 la sută faţă de cel planificat. Plini de bucurie tinerii aleşi la Festival, ca şi ceilalţi s-au angajat să-şi sporească eforturile în muncă. Astfel stahanovistul Oeghedi Iosif şi-a luat angajamentul să facă o nouă inovaţie, iar în ziua de 2 August, ziua deschiderii Festivalului, brigada păcii „Frederic Joliot Curie“, pe care o conduce, să lucreze în contul lunii Ianuarie 1954. Utemistul Lascu Gheorghe, s-a angajat ca în cinstea Festivalului să dea o normă peste plan. In timp ce muncitorii manifestau prin angajamentele lor dragostea şi hotărîrea cu care luptă pentru indeplirarea planului de stat, o delegaţie de pionieri ai unităţii Nr. 10, a adus salutul lor pionieresc delegaţilor aleşi la Festival urându-le spor la muncă în întâmpinarea măreţei zile a tineretului dornic de pace şi libertate. Georgescu Victor coresp. '. Printre delegaţii aleşi pentru a participa la Festival din partea tinerilor de la fabrica „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin, se numără fruntaşa în producţie Petcu Varvara, stahanovista Geonci Donica, Ciobanu Niculina şi alţii. Majoritatea delegaţilor aleşi şi-au luat angajamentul de a-şi depăşi zilnic normele cu 40 la sută. Imbăraş Ioan coresp. La Târnăveni şi Rupea Săptămâna trecută salariaţii întreprinderii „Proletarul“ din Târnăveni au plivit şi săpat prin muncă voluntară 11 ha, cultivate cu sorg. In mijlocul tinerilor muncitori s-a găsit şi Lukács A. care, deşi are peste 60 de ani, a dorit să-şi arate prin muncă dragostea cu care întâmpină marele Festival al Tineretului. Duminică un grup de 60 de elevi ai şcolii profesionale, din Târnăveni au venit în ajutorul membrilor din gospodăria colectivă „Al. Petöfi“ din Dâmbău, privind grâul de pe o suprafaţă însemnată, realizând 480 ore muncă voluntară. Valeria Olaru coresp. Duminica trecută, a avut loc la Rupea deschiderea „Săptămânii trecerii în revistă a formaţiunilor artistice ale căminelor culturale“. Printre cele mai frumoase dansuri executate se numără „Fecioreasca“ şi „învârtită“, executate de echipa căminului cultural din Dăișoara și dansul popular german „Moara“, executat de echipa căminului cultural din Jibert Târnăvei Teofil coresp. ★ Realizările tinerilor din Mediaş In raionul Mediaş sute de tineri depun muncă voluntară la înfrumuseţarea comunelor sau la întreţinerea culturilor. Astfel elevii şcolii profesionale viticole din Micăsasa au realizat până acum peste 200 ore muncă voluntară la înfrumuseţarea şi electrificarea comunei. Deasemeni tinerii de la întreprinderile 803 şi 805 Construcţii amenajează prin muncă voluntară numeroase străzi, şi terenuri sportive. Mulţi tineri ca Buja Augustin, Radu Vasile, Bregner Mihai, Hodisch Any şi alţii de la gospodăria de stat „Gh. Costic“ au strâns până acum peste 3.000 kg. fier vechi. La cooperativa meşteşugărească „21 Decembrie“ din Mediaş, tinerii au confecţionat până acum pentru delegaţii care vor participa la Festival peste 30 de daruri printre care se numără costume naţionale româneşti, maghiare şi germane. V. Span. coresp. Nr. 2362 In vizită cu pionierii la gospodăria agricolă colectivă ,, Tudor Vladimirescu, din Hărman In urma prelucrării, cu corpul didactic, a cuvântării ţinută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Congresul fruntaşilor din gospodăriile colective, cadrele didactice de la şcoala elementară Nr. 15 „Tractorul“ au hotărît ca împreună cu elevă școlii să viziteze o gospodărie agricolă colectivă. In cântecul voios al pionierilor într’o mașină a uzinei „Sovromtractor”, Duminica trecută ne îndreptam spre gospodăria colectivă „Tudor Vladimirescu“ din comuna Hărman, raionul Stalin. La intrare ne întâmpină brigadierul zootehnic Nanu Gheorghe şi cu multă bunăvoinţă ne însoţeşte pretutindeni, arătându-ne cu mândrie realizările obţinute de colectivişti. Apoi au trecut pe la grajdurile de vite, frumos văruite, curate, în care se găseau vite de cele mai bune rase. După aceea am pornit spre marginea satului unde se construeşte un grajd nou, încăpător, cu o capacitate de 200 capete bovine, prevăzut prin mijloc cu o linie de vagonet. Cum ieşi din sat vezi lanurile gospodăriei cu grâu şi alte păioase înalte, dezvoltate mult, de aproape nu te mai vezi din ele. Tovarăşul brigadier Nanu, ne povesteşte cu multă însufleţire despre ajutorul dat gospodăriei de către staţiunea de maşini şi tractoare, despre sfaturile şi îndemnurile inginerilor agronomi, atât la însămânţări cât şi la îngrijirea huiturilor. Ne spune că în anul trecut cu toată seceta din regiune, ţăranii colectivişti au obţinut mult mai mari recolte la hectar faţă de ţăranii cu gospodării individuale. Colectiviştii sunt mândri că urmând exemplul colhoznicilor sovietici, au izbutit ca la îndemnul partidului nostru să se unească pe baza liberului consimţământ într-o gospodărie mare colectivă, în care să muncească organizat, cu mijloace mecanizate, scăpând de exploatarea chiaburească, păşind totodată pe drumul fericirii, al belşugului. Ne-am întâlnit şi cu alţi colectivişti şi ne-au explicat pe îndelete viaţa lor din trecut, o viaţă de mizerie, de exploatare la care contribuia din plin politica de învrăjbire naţională. In discuţii s-au antrenat şi pionierii care au cerut explicaţii despre viaţa colectiviştilor, despre felul cum au realizat toate cele văzute de ei în gospodărie. Cele 250 familii unite în muncă, trăiesc o viaţă fericită, pe zi ce trece obţin rezultate mai însemnate, viaţa lor devine mai uşoară, mai frumoasă. La întoarcerea spre casă, ne-a re schimbat drumul în dorinţa de a vizita şi gospodăria de stat de la Podul Olt. E zi de odihnă pentru muncitori şi majoritatea din ei au plecat la o serbare câmpenească la Stupini. Totuşi în curtea gospodăriei o multă mişcare. La intrare am observat într’o încăpere curată o tovarăşe într’un halat alb, imaculat, ce pregătea laptele în bidoane, pentru a fi expediat muncitorilor de la oraş. In altă cameră câţiva muncitori încearcă zerul pentru hrana porcilorUn brigadier ne-a invitat să vizităm remiza cu unelte agricole, care aşezate într’o ordine perfectă, curăţate şi unse cu ulei să nu ruginească, aşteptau numai să fie puse în funcţiune. Mai în spate în curte, se găsesc grajdurile de vite întreţinute curat şi compartimentate pe mărimi de vite. Vizita noastră la gospodăria colectivă din Hărman şi gospodăria de stat din Podul Olt, a constituit pentru elevii şcolii noastre un mijloc minunat de a lega mai temeinic cunoştinţele lor teoretice acumulate în şcoală de practică, un mijloc de a cunoaşte realitatea, iar pentru cadrele didactice constituie un ajutor documentar în a reda şi mai concret faptele, în a educa mai bine copiii oamenilor muncii. Orţanu Maria şi Marian Emil coresp. Bunul mers al unei gospodării colective depinde în mare măsură de aplicarea minimelor agrotehnice de lucrarea pământului cu unelte mecanizate de dezvoltarea sectorului zootehnic şi de aplicarea metodelor avansate în muncă ale agriculturii sovietice. In urma experienţei acumulate din activitatea de până acum, respectând întocmai statutul, aplicând pe scară largă metodele agrotehnice gospodăria noastră colectivă a reuşit să obţină rezultate bune. Aşa de pildă toamna trecută deabia terminasem secerişul. Pe lanurile gospodăriei era ridicat în clăi miei, grâul legat în snopi pentru a nu fi uscat prea tare de soare. Consiliul de conducere al gospodăriei hotărîse, cu o zi mai înainte, ca imediat după seceriş să şi înceapă desmiriştitul. Tractoarele S.M.T. Hărman cu care avem contract, au şi intrat în funcţiune răsturnând brazde mici la suprafaţă, pentru ca rădăcinile să nu fie introduse la o adâncime mai mare de 6—7 cm, nelăsând în urma discuitorului în picioare nicio rădăcină cât de mică ar fi fost ea. Chiar şi în anul 1951, când gospodăria noastră era la început, având numai 28 famili şi un număr relativ mic de atelaje, am transportat pe câmp cantitatea de 400 tone gunoi de grajd şi cantitatea de 30 tone îngrăşământ artificial, cu scopul de a-i smulge pământului roade cât mai bogate. Gunoiul a fost imediat împrăştiat pe suprafaţa prevăzută în planul nostru. însuşindu-ne în mare măsură minimele agrotehnice şi cunosscând câteva din metodele de muncă înaintate ale colhoznicilor sovietici, am trecut în luna Septembrie la semănatul grâului de toamnă, lucru care niciodată nu se făcuse de ţăranii muncitori ai comunei Cristian. De mare folos în această direcţie ne-a fost broşura editată de Ministerul Agriculturii unde se arată că timpul cel mai prielnic pentru semănatul grâului este începând de la 3 Septembrie, indiferent de starea vremii. Arătura am executat-o la o adâncime de 6—7 cm. la semănat, iar înainte cu 18 zile executasem o arătură în adâncime de 18—20 cm. pentru afânarea solului, acoperirea rădăcinilor vechi la o adâncime mai mare, pentru a intra mai devreme In putrefacţie. Astfel s’au creat condiţii optime pentru ca rădăcinile culturilor să pătrundă mai cu uşurinţă la stratul umed continuu. Aplicând întocmai agrominimul am însămânţat suprafaţa de 25 ha. de grâu în rânduri încrucişate spre a ne convinge şi a face deosebirea practic între cele două forme de însămânţare. Primăvara anului 1952, venise mai devreme la gospodăria noastră, şi forfota peste tot era în toi. Lanul cu grâu al gospodăriei se deosebea mult faţă de celelalte făşii de teren ale ţăranilor muncitori din vecinătate. La semănat în toamnă, am introdus cantitatea de 150 kg. de grâu la ha., creându-se pe această temă discuţii cu câţiva ţărani muncitori din sectorul individual care susţineau că am introdus prea puţină sămânţă. In realitate, lanul era des ca peria şi la o înălţime egală. Deasemeni, culturile prăşitoare pe suprafaţa de 102 hectare, au fost însămânţate în mustul zăpezii pe terenul în care toamna se executase desmiriştitul. La sezonul prăşitului, am introdus prăşitoarea trasă de un cal pe suprafaţa de pe care permitea cultura resectivă, executându-se această operaţiune de 3—4 ori, iar cu sapa de 2 ori. Pentru a crea condiţii optime culturilor să crească libere, fără corpuri străine, s’a executat plivitul de 2 ori pe întreaga suprafaţă însămânţată. La suprafaţa de 11 ha. semănată cu secară am folosit polenizarea artificială în momentul înfloririi, al cărui rezultat a fost deosebit, obţinând o cantitate de 2933 kg. la ha. Nu aceeaşi cantitate au obţinut-o gospodăriile din sectorul individual realizând deabia 1800—1900 kg. la hectar. Datorită faptului că am executat însămânţările la timp, am aplicat minimile agrotehnice pe întreaga suprafaţă, am prăşit la timp, am cules la timp, noi am putut obţine roade bogate. De exemplu la un hectar de grâu semănat în rânduri încrucişate am obţinut cantitatea de 3064 kg. mai mult cu peste 1000 kg. faţă de cel însămânţat în rânduri drepte. Deasemeni, la sfeclă de zahăr am obţinut cantitatea de 14 000 kg. la ha.; la sfeclă furajeră 18.000 kg. la ha.; iar la cartofi 11.600 kg. la ha. Sectorul individual tot la un hectar semănat cu cartofi a obţinut cantitatea cea mai mare de 8000 kg. Gospodăria noastră a obţinut cantităţi importante şi la culturile furajere care ne dau posibilitatea dezvoltării continue a sectorului zootehnic. Graficul zilelor muncă niciodată nu a avut rubricile libere. Care mai de care, dorea să aibă cât mai multe zile lucrătoare corespunzătoare normei respective. Astfel, colectivistul Wagner Ioan, care a prestat în anul trecut împreună cu doi membri ai familiei sale 776 zile de muncă a fost retribuit cu importante cantităţi de cereale şi zarzavaturi dintre care: 2583 kg. de grâu, 1268 kg. orz, 3096 kg. cartofi, 5000 kg. paie, 1300 kg. fân şi suma de lei 2327. Calea apucată de cele 28 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi în anul 1951, alături de Wagner Ioan şi alţii, a fost urmată în anul 1952 încă de 51 de familii, iar în anul acesta de alte 52 familii. Anul 1952 pentru noi a fost un an de rodnică activitate. In anul trecut am mărit suprafaţa desmiriştită cu 61 de hectare, cantitatea de gunoi transportată pe câmp a depăşit 600 de tone, iar la îngrăşământul chimic s-a mărit cantitatea cu 25 de tone. Deasemeni anul acesta am semănat suprafaţa de 60 ha. cu grâu în rânduri încrucişate, mărind suprafaţa din anul trecut cu 35 ha. La culturi prăşitoare am realizat suprafaţa de 129 hectare semănate cu cartofi, cicoare, mac, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, şi chimion. Suprafaţa de 42 hectare semănată cu cartofi a fost prăşită de 2 ori cu prăşitoarea şi de 2 ori cu sapa, iar acum i s-a făcut muşuroirea, la fel butaşii de sfeclă de zahăr au fost prăşiţi de 3 ori cu prăşitoarea şi de 2 ori cu sapa. Datorită cursului agrotehnic de 4 luni ţinut astă iarnă în gospodărie, colectiviştii şi-au însuşit mai multe cunoştinţe agrotehnice pe care deja au început să le aplice în practică. Anul acesta am început plivitul la 15 Aprilie, mai din vreme ca în anul trecut, neîntârziind să se vadă rezultatele. Muncind cu avânt sporit în campania de vară colectiviştii din Cristian se pregătesc intens pentru marea sărbătoare a culesului când vor strânge roadele străduinţelor lor, rezultate ce vor contribui din plin la întărirea gospodăriei colective, la ridicarea bunei lor stări materiale şi culturale. Moldoveanu Nicolae Preşedintele gospodăriei agricole colective „Drum nou“, din comuna Cristian, raionul Stalin. Aplicarea metodelor agrotehnice şi a experienţei avansate, chezăşia succeselor noastre