Drum Nou, iulie 1953 (Anul 10, nr. 2662-2688)

1953-07-01 / nr. 2662

Pag. 2. DXUM NOU INTENSE PREGĂTIRI PENTRU FESTIVAL Şi-au ales delegaţii la Festival Intr’una din zilele trecute ale acestei, luni colectivul de muncă al sectorului turnătorie de la uzinele ,,Independenţa” Sibiu, era adunat cu mult înainte de începerea lu­crului în hala, frumos pavoazată, a sectorului. În mijlocul halei pe uriaşele piese turnate de muncitori, stă­teau arborate drapelele F.M.T.D.­­ului, şi U.I.S.-ului, iar din loc în loc, se puteau citi lozinci care dădeau un nou imbold în muncă tinerilor pentru obţinerea de noi realizări în cinstea Festivalului, îi îndrumau să urmeze exemplul comuniştilor care-şi depăşesc zil­nic normele, aşa cum sunt co­munistul Valeu Nicolae şi tână­rul Oprişor Isaia, care în luna trecută au depăşit norma cu 95 la sută, cât şi exemplul co­munistului Bălăcău Vasile care a dat o normă peste plan. Trebuiau aleşi cei mai harnici tineri pentru a participa la Fes­tival. Acesta era scopul adunării. După ce a fost arătată impor­tanţa Festivalului în cadrul luptei popoarelor pentru pace, într’un viu entuziasm, au fost aleşi pentru a participa la Festival tinerii care au dovedit prin realizările lor în producţie dragostea cu care în­tâmpină Festivalul. Printre cei aleşi se numără utemistul Lascu Gheorghe, frun­taşi în producţie, stahanovistul Trif Vaier, utemistul Făgeţel Li­­viu, utemiştii Schuler Gheorghe, Duculeţ Ioan, fruntaşi în produc­ţie şi alţii. In aplauzele celor din sală a fost citit răspunsul tur­nătorilor de la „Independenţa“ Si­biu, la chemarea muncitorilor de­la uzinele „Vulcan“ Bucureşti, prin care s’au angajat ca în cin­stea zilei de 23 August şi a Festi­valului Mondial al Tineretului şi Studenţilor să dea 50 tone produse peste plan şi să reducă preţul de cost al produselor cu 5 la sută faţă de cel planificat. Plini de bucurie tinerii aleşi la Festival, ca şi ceilalţi s-au angajat să-şi sporească eforturile în muncă. Astfel stahanovistul Oeghedi Iosif şi-a luat angaja­mentul să facă o nouă inovaţie, iar în ziua de 2 August, ziua des­chiderii­ Festivalului, brigada păcii „Frederic Joliot Curie“, pe care o conduce, să lucreze în contul lunii Ianuarie 1954. Utemistul Lascu Gheorghe, s-a angajat ca în cinstea Festivalului să dea o normă peste plan. In timp ce muncitorii manifestau prin angajamentele lor dragostea şi hotărîrea cu care luptă pentru indeplirarea planului de stat, o de­legaţie de pionieri ai unităţii Nr. 10, a adus salutul lor pionieresc delegaţilor aleşi la Festival urân­­du-le spor la muncă în întâmpi­narea măreţei zile a tineretului dornic de pace şi libertate. George­scu Victor coresp. '. Printre delegaţii aleşi pentru a participa la Festival din partea tinerilor de la fabrica „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin, se nu­mără fruntaşa în producţie Petcu Varvara, stahanovista Geonci Do­­nica, Ciobanu Niculina şi alţii. Majoritatea delegaţilor aleşi şi-au luat angajamentul de a-şi depăşi zilnic normele cu 40 la sută. Imbăraş Ioan coresp. La Târnăveni şi Rupea Săptămâna trecută salariaţii întreprinderii „Proletarul“ din Târnăveni au plivit şi săpat prin muncă voluntară 11 ha, cultivate cu sorg. In mijlocul tinerilor muncitori s-a găsit şi Lukács A. care, deşi are peste 60 de ani, a dorit să-şi arate prin muncă dra­gostea cu care întâmpină marele Festival al Tineretului. Duminică un grup de 60 de elevi ai şcolii profesionale, din Târnăveni au venit în ajuto­rul membrilor din gospodăria co­lectivă „Al. Petöfi“ din Dâmbău, privind grâul de pe o suprafaţă însemnată, realizând 480 ore mun­că voluntară. Valeria Olaru coresp. Duminica trecută, a avut loc la Rupea deschiderea „Săptămâ­nii trecerii în revistă a formaţiu­nilor artistice ale căminelor cul­turale“. Printre cele mai frumoase dan­suri executate se numără „Fe­cioreasca“ şi „învârtită“, execu­tate de echipa căminului cultural din Dăișoara și dansul popular german „Moara“, executat de e­­chipa căminului cultural din Ji­­bert Târnăvei Teofil coresp. ★ Realizările tinerilor din Mediaş In raionul Mediaş sute de ti­neri depun muncă voluntară la înfrumuseţarea comunelor sau la întreţinerea culturilor. Astfel ele­vii şcolii profesionale viticole din Micăsasa au realizat până acum peste 200 ore muncă voluntară la înfrumuseţarea şi electrifica­rea comunei. Deasemeni tinerii de la între­prinderile 803 şi 805 Construcţii amenajează prin muncă volunta­ră numeroase străzi, şi terenuri sportive. Mulţi tineri ca Buja Augustin, Radu Vasile, Bregner Mihai, Ho­­disch Any şi alţii de la gospodă­ria de stat „Gh. Costic“ au strâns până acum peste 3.000 kg. fier vechi. La cooperativa meşteşugăreas­că „21 Decembrie“ din Mediaş, tinerii au confecţionat până acum pentru delegaţii care vor parti­cipa la Festival peste 30 de da­ruri printre care se numără cos­tume naţionale româneşti, ma­ghiare şi germane. V. Span. coresp. Nr. 2362 In vizită cu pionierii la gospodăria agricolă colectivă ,, Tudor Vladimirescu, din Hărman In urma prelucrării, cu corpul didactic, a cuvântării ţinută de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, la Congresul fruntaşilor din gospo­dăriile colective, cadrele didactice de la şcoala elementară Nr. 15 „Tractorul“ au hotărît ca împre­ună cu elevă școlii să viziteze o gospodărie agricolă colectivă. In cântecul voios al pionierilor într’o mașină a uzinei „Sovrom­­tractor”, Duminica trecută ne îndreptam spre gospodăria co­lectivă „Tudor Vladimirescu“ din comuna Hărman, raionul Stalin. La intrare ne întâmpină bri­gadierul zootehnic Nanu Gheor­­ghe şi cu multă bunăvoinţă ne însoţeşte pretutindeni, arătân­­du-ne cu mândrie realizările ob­ţinute de colectivişti. Apoi au trecut pe la grajdurile de vite, frumos văruite, curate, în care se găseau vite de cele mai bune rase. După aceea am pornit spre marginea satului unde se con­­strueşte un grajd nou, încăpă­tor, cu o capacitate de 200 ca­pete bovine, prevăzut prin mijloc cu o linie de vagonet. Cum ieşi din sat vezi lanurile gospodăriei cu grâu şi alte pă­­ioase înalte, dezvoltate mult, de aproape nu te mai vezi din ele. Tovarăşul brigadier Nanu, ne povesteşte cu multă însufleţire despre ajutorul dat gospodăriei de către staţiunea de maşini şi tractoare, despre sfaturile şi în­demnurile inginerilor agronomi, atât la însămânţări cât şi la în­grijirea huiturilor. Ne spune că în anul trecut cu toată seceta din regiune, ţăranii colectivişti au obţinut mult mai mari recolte la hectar faţă de ţăranii cu gos­podării individuale. Colectiviştii sunt mândri că urmând exemplul colhoznicilor sovietici, au izbutit ca la îndemnul partidului nostru să se unească pe baza liberului consimţământ într-o gospodărie mare colectivă, în care să mun­cească organizat, cu mijloace me­canizate, scăpând de exploatarea chiaburească, păşind totodată pe drumul fericirii, al belşugului. Ne-am întâlnit şi cu alţi colec­tivişti şi ne-au explicat pe înde­lete viaţa lor din trecut, o viaţă de mizerie, de exploatare la care contribuia din plin politica de învrăjbire naţională. In discuţii s-au antrenat şi pio­nierii care au cerut explicaţii de­spre viaţa colectiviştilor, despre felul cum au realizat toate cele văzute de ei în gospodărie. Cele 250 familii unite în muncă, tră­iesc o viaţă fericită, pe zi ce tre­­ce obţin rezultate mai însemnate, viaţa lor devine mai uşoară, mai frumoasă. La întoarcerea spre casă, ne-a re­ schimbat drumul în dorinţa de a vizita şi gospodăria de stat de la Podul Olt. E zi de odihnă pen­tru muncitori şi majoritatea din ei au plecat la o serbare câmpe­nească la Stupini. Totuşi în curtea gospodăriei o multă mişcare. La intrare am observat într’o încăpere curată o tovarăşe într’un halat alb, ima­culat, ce pregătea laptele în bi­doane, pentru a fi expediat mun­citorilor de la oraş. In altă ca­meră câţiva muncitori încearcă zerul pentru hrana porcilor­Un brigadier ne-a invitat să vizităm remiza cu unelte agri­cole, care aşezate într’o ordine perfectă, curăţate şi unse cu ulei să nu ruginească, aşteptau numai să fie puse în funcţiune. Mai în spate în curte, se găsesc grajdu­rile de vite întreţinute curat şi compartimentate pe mărimi de vite. Vizita noastră la gospodăria co­lectivă din Hărman şi gospodăria de stat din Podul Olt, a consti­tuit pentru elevii şcolii noastre un mijloc minunat de a lega mai temeinic cunoştinţele lor teoretice acumulate în şcoală de practică, un mijloc de a cunoaşte realitatea, iar pentru cadrele didactice con­stituie un ajutor documentar în a reda şi mai concret faptele, în a educa mai bine copiii oamenilor muncii. Orţanu Maria şi Marian Emil coresp. Bunul mers al unei gospodării colective depinde în mare mă­sură de aplicarea minimelor agrotehnice de lucrarea pămân­tului cu unelte mecanizate de dezvoltarea sectorului zootehnic şi de aplicarea metodelor avan­sate în muncă ale agriculturii sovietice. In urma experienţei acumula­te din activitatea de până acum, respectând întocmai stat­utul, aplicând pe scară largă meto­dele agrotehnice gospodăria noa­stră colectivă a reuşit să­ obţină rezultate bune. Aşa de pildă toamna trecută deabia terminasem secerişul. Pe lanurile gospodăriei era ridicat în clăi miei, grâul legat în snopi pentr­u a nu fi uscat prea tare de soare. Consiliul de conducere al gos­podăriei hotărîse, cu o zi mai înainte, ca imediat după­ seceriş să şi înceapă desmiriştitul. Trac­toarele S.M.T. Hărman cu care avem contract, au şi intrat în funcţiune răsturnând brazde mici la suprafaţă, pentru ca ră­dăcinile să nu fie introduse la o adâncime mai mare de 6—7 cm­, nelăsând în urma discuito­­rului în picioare nicio rădăcină cât de mică ar fi fost ea. Chiar şi în anul 1951, când gos­podăria noastră era la început, având numai 28 famili şi un nu­măr relativ mic de atelaje, am transportat pe câmp cantitatea de 400 tone gunoi de grajd şi cantita­tea de 30 tone îngrăşământ ar­tificial, cu scopul de a-i smulge pământului roade cât mai boga­te. Gunoiul a fost imediat îm­prăştiat pe suprafaţa prevăzută în planul nostru. însuşindu-ne în mare măsură minimele agrotehnice şi cunos­­scând câteva din metodele de muncă înaintate ale colhoznici­lor sovietici, am trecut în luna Septembrie la semănatul grâu­lui de toamnă, lucru care ni­ciodată nu se făcuse de ţăranii muncitori ai comunei Cristian. De mare folos în această direc­ţie ne-a fost broşura editată de Ministerul Agriculturii unde se arată că timpul cel mai prielnic pentru semănatul grâului este începând de la 3 Septembrie, in­diferent de starea vremii. Arătura am executat-o la o adân­cime de 6—7 cm. la semănat, iar înainte cu 18 zile executasem o arătură în adâncime de 18—20 cm. pentru afânarea solului, acoperirea rădăcinilor vechi la o adâncime mai mare, pentru a intra mai devreme In putrefac­ţie. Astfel s’au creat condiţii optime pentru ca rădăcinile cul­turilor să pătrundă mai cu uşu­rinţă la stratul umed continuu. Aplicând întocmai agromini­­mul am însămânţat suprafaţa de 25 ha. de grâu în rânduri în­crucişate spre a ne convinge şi a face deosebirea practic între cele două forme de însămânţare. Primăvara anului 1952, venise mai devreme la gospodăria noa­stră, şi forfota peste tot era în toi. Lanul cu grâu al gospodă­riei se deosebea mult faţă de ce­lelalte făşii de teren ale ţărani­lor muncitori din vecinătate. La semănat în toamnă, am in­trodus cantitatea de 150 kg. de grâu la ha., creându-se pe această temă discuţii cu câţiva ţărani muncitori din sectorul individual care susţineau că am introdus prea puţină sămânţă. In reali­tate, lanul era des ca peria şi la o înălţime egală. Deasemeni, culturile prăşitoare pe suprafaţa de 102 hectare, au fost însămânţate în mu­stul zăpezii pe terenul în ca­re toamna se executase des­miriştitul. La sezonul prăşitului, am introdus prăşitoarea trasă de un cal pe suprafaţa de pe ca­re permitea cultura resectivă, executându-se această opera­ţiune de 3—4 ori, iar cu sapa de 2 ori. Pentru a crea condiţii optime culturilor să crească libere, fără corpuri străine, s’a executat pli­­vitul de 2 ori pe întreaga supra­faţă însămânţată. La suprafaţa de 11 ha. semănată cu secară am folosit polenizarea artificială în momentul înfloririi, al cărui re­zultat a fost deosebit, obţinând o cantitate de 2933 kg. la ha. Nu aceeaşi cantitate au obţinut-o gospodăriile din sectorul indivi­dual realizând deabia 1800—1900 kg. la hectar. Datorită faptului că am exe­cutat însămânţările la timp, am aplicat minimile agrotehnice pe întreaga suprafaţă, am prăşit la timp, am cules la timp, noi am putut obţine roade bogate. De exemplu la un hectar de grâu semănat în rânduri încrucişate am obţinut cantitatea de 3064 kg. mai mult cu peste 1000 kg. faţă de cel însămânţat în rân­duri drepte. Deasemeni, la sfeclă de zahăr am obţinut cantitatea de 14­ 000 kg. la h­a.; la sfeclă fu­rajeră 18.000 kg. la ha.; iar la cartofi 11.600 kg. la ha. Sectorul individual tot la un hectar semănat cu cartofi a ob­ţinut cantitatea cea mai mare de 8000 kg. Gospodăria noastră a obţinut cantităţi importante şi la culturile furajere care ne dau posibilitatea dezvoltării con­tinue a sectorului zootehnic. Graficul zilelor muncă nici­odată nu a avut rubricile libere. Care mai de care, dorea să aibă cât mai multe zile lucrătoare corespunzătoare normei respec­tive. Astfel, colectivistul Wagner Ioan, care a prestat în anul tre­cut împreună cu doi membri ai familiei sale 776 zile de muncă a fost retribuit cu importante cantităţi de cereale şi zarzava­turi dintre care: 2583 kg. de grâu, 1268 kg. orz, 3096 kg. car­tofi, 5000 kg. paie, 1300 kg. fân şi suma de lei 2327. Calea apucată de cele 28 fa­milii de ţărani săraci şi mijlo­caşi în anul 1951, alături de Wagner Ioan şi alţii, a fost ur­mată în anul 1952 încă de 51 de familii, iar în anul acesta de alte 52 familii. Anul 1952 pentru noi a fost un an de rodnică acti­vitate. In anul trecut am mărit suprafaţa desmiriştită cu 61 de hectare, cantitatea de gunoi transportată pe câmp a depăşit 600 de tone, iar la îngrăşămân­tul chimic s-a mărit cantitatea cu 25 de tone. Deasemeni anul acesta am semănat suprafaţa de 60 ha. cu grâu în rânduri încru­cişate, mărind suprafaţa din anul trecut cu 35 ha. La culturi prăşitoare am realizat suprafaţa de 129 hectare semănate cu car­tofi, cicoare, mac, sfeclă fura­jeră, sfeclă de zahăr, şi chimion. Suprafaţa de 42 hectare semă­nată cu cartofi a fost prăşită de 2 ori cu prăşitoarea şi de 2 ori cu sapa, iar acum i s-a fă­cut muşuroirea, la fel butaşii de sfeclă de zahăr au fost prăşiţi de 3 ori cu prăşitoarea şi de 2 ori cu sapa. Datorită cursului agrotehnic de 4 luni ţinut astă iarnă în gospodărie, colectiviştii şi-au în­­suşit mai multe cunoştinţe agro­tehnice pe care deja au început să le aplice în practică. Anul a­­cesta am început plivitul la 15 Aprilie, mai din vreme ca în anul trecut, neîntârziind să se vadă rezultatele. Muncind cu avânt sporit în campania de vară colectiviştii din Cristian se pregătesc intens pentru marea sărbătoare a culesu­lui când vor strânge roadele stră­duinţelor lor, rezultate ce vor contribui din plin la întărirea gospodăriei colective, la ridica­rea bunei lor stări materiale şi culturale. Moldoveanu Nicolae Preşedintele gospodăriei a­­gricole colective „Drum nou“, din comuna Cristian, raionul Stalin. Aplicarea metodelor agrotehnice şi a experienţei avansate, chezăşia succeselor noastre

Next