Drum Nou, ianuarie 1954 (Anul 11, nr. 2818-2842)

1954-01-28 / nr. 2839

Nr. DRUM NOU Teatrele de stat sunt mijloace importante în ridicarea nivelului politic, ideologic și cultural al maselor populare. Create de re­gimul democrat-popular cu peste 5 ani în u­rmă, îndrumate și spri­jinite încontinu de partid, tea­trele de stat pătrund tot mai a­­dânc în rândurile oamenilor mun­cii cărora le sunt dragi, conside­­rându-le drept un bun al lor. Mergând pe acest drum, Tea­trul de Stat din Sibiu a obţinut frumoase rezultate. Planul pe a­­nul 1953 a fost realizat înainte de termen. Au fost prezentate 322 spectacole, la care au parti­cipat 150.250 spectatori. Ţinând cont de cerinţele oamenilor mun­cii, Teatrul de Stat şi-a întocmit un repertoriu bogat şi interesant. Actorii acestui teatru au pre­zentat piesele sovietice „O fami­lie renumită“ de Boris Romaşov, piesa clasică „Trei surori“ de Ce­­hov, piesele româneşti „Intr’o noapte de vară“ şi „Mielul tur­bat“ de Aurel Bar­an­ga, „Oa­meni de azi“ de Lucia Demetrius şi altele, interpretate la un înalt nivel artistic, fapt pentru care colectivul teatrului a fost evi­denţiat de Ministerul Culturii. O contribuţie însemnată in rea­lizarea celor arătate mai sus o are organizaţia de bază al cărei secretar este tov. Nicolae Albani, care a dezbătut calitatea pro­ducţiei, accentuând asupra părţii politice, mai ales în piesa „Lu­pii“ unde se demască acţiunile de spionaj şi diversiune organi­zate de clica titoistă. Au contribuit la îmbunătăţirea calităţii spectacolelor tov. Radu Stanca, regizor principal, laureat al premiului de stat, precum şi membrii de partid ca: Teodor Portărescu, Nicolae Niculescu şi alţii. S-au mai evidenţiat o serie de alţi actori şi actriţe nemembrii de partid, printre care Dina Mi­­halcea, Gheorghe Mihăilă, Gheor­­ghe Filip şi mulţi alţii. Frumoase rezultate au obţinut colectivul tehnic şi colectivul de la Teatrul de Păpuşi sub conduce­rea tov. Nicolae B­arean, direc­torul Teatrului de Stat şi a tov. Ioan Luca, directorul adjunct, în­drumaţi de colectivul de condu­cere, tov. Martin Zacke, tâmplar, Vasile Hampu, maşinist, Aurel Olaru, tapiţer, Ema Grime, croi­toreasă, iar la Teatrul de Păpuşi tov. Valentin Gustav, autor şi actor, Hedwiga Szaunig, modela­toare, Elena Dona, mânuitoare şi alţii, fiind conştiicioşi în mar­­­că, au obţinut frumoase rezul­tate. Cu toate rezultatele frumoase obţinute, la Teatrul de Stat din Sibiu există încă lipsuri care tre­­buesc grabnic înlăturate. In co­lectivul de conducere n’a existat suficientă colaborare şi încredere reciprocă. Această a avut reper­­cursiuni serioase în activitatea teatrului. Tov. Nicolae Barcan, director, a muncit sectar şi nu se apropie îndeajuns de oameni, nu foloseşte cele mai juste metode de educa­ţie a salariaţilor. De pildă, tov. Vasile Bojescu şi Angela Lagara, care se ocupă cu intrigi şi maha­lagisme, nu au­ fost prelucraţi în şedinţele de colectiv, ci s’a folosit numai metoda sancţionă­rii administrative. Tov. Radu Stanca, regisor principal, care face parte din colectivul de con­ducere, s’a înfumurat crezân­du­­se atotştiutor şi are uneori ati­tudini nejuste, de desconsiderare faţă de actori şi tehnicieni. Mari lipsuri a avut organizaţia de bază şi in special tov. Nico­lae Albani, care cunoaşte toate acestea şi nu a luat nicio măsură de îndreptare. Nivelul politic al actorilor este încă scăzut faţă de necesitatea cerută în interpretarea rolurilor şi aceasta a reeşit în diferite şedinţe ţinute cu toţi salariaţii, unde se discută mai mult proble­me personale. Nu toţi membri de partid sunt exemplu de urmat în ridicarea nivelului lor politic şi profesional. Tov. Ioan Pogonat nu se preocupă de ridicarea nive­lului său politic şi nu este des­tul de disciplinat, iar tot An­ton Dimitrescu, deşi actor bun, nu depune niciun efort pentru pregătirea sa politică, eschivân­du-se de la diferite sarcini Organizaţia de bază a avut mari lipsuri şi în ceea ce priveşte educaţia politică a salariaţilor, combaterea mahalagismului, a bârfelilor şi indisciplina care dăi­nuie de multă vreme în rândul actorilor, complăcân­du-se în a­­ceastă situaţie. Datorită lipsei de îndrumare şi sprijin din partea organizaţiei de bază, comitetul sindical din această instituţie în frunte cu tov. Gheorghe Mihăilă, care este pripit în ceea ce face şi încrezut, nu a avut o preocu­pare pentru ridicarea nivelului politic şi profesional al salaria­ţilor. O serie de actori printre care şi Dina Mihalcea au eşiri ner­voase şi sunt indisciplinaţi. Alt caz mai grav este al tov. Ioan Besoiu, secretarul organizaţiei de bază U. T. M., care neglijează complect activitatea organiza­ţiei de bază U.T.M. Biroul or­ganizaţiei de bază P.M.R., deşi cunoaşte această stare de lucruri, nu a luat măsuri pentru reme­dierea lipsurilor. Colectivul de conducere a avut lipsuri serioase şi în ceea ce pri­veşte grija faţă de om, protec­ţia muncii şi rezolvarea a o serie de sesizări ale salariaţilor în ba­za Hotărârii plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953. Comitetul orăşenesc de partid nu a controlat şi sprijinit în per­manenţă organizaţia de bază şi colectivul de conducere al acestei instituţii, iar tov. Nicolae Bar­can şi Ioan Luca, din conducerea acestui teatru, nu au informat comitetul orăşenesc de partid de­spre lipsurile existente. Pentru lichidarea urgentă a lip­surilor arătate mai sus, organi­zaţia de bază va trebui să-şi ana­lizeze în spirit autocritic meto­dele sale de muncă, să întărea­scă spiritul critic şi să ia măsuri pentru o mai bună organizare a muncii politice, pentru o temei­nică colaborare în colectivul de conducere. Organizaţia de bază trebue să analizeze în şedinţele sale, periodic, activitatea comi­tetului sindical, felul cum ace­sta luptă pentru ridicarea nive­lului politic şi profesional al sa­lariaţilor, folosind toate mijloa­cele politice în această privinţă, precum şi îndrumarea permanen­tă a organizaţiei U.T.M. în vede­rea îmbunătăţirii activităţii ace­steia. Este necesar ca direcţiunea să facă periodic dări de seamă în faţa colectivului, dând «Abilita­tea să i se analizeze activita­tea, stimulând astfel critica de jos, ceea ce va duce cu siguran­ţă la lichidarea lipsurilor ară­tate mai sus, contribuind în mai mare măsură la culturalizarea maselor largi de oameni ai mun­cii. Constantin Popovici secretar al comitetului oră­şenesc de partid Sibiu VIAŢA DE PARTID Mai multă atenţie muncii politice la Teatrul de Stat din Sibiu Pag. 3. Colectările — principal obiectiv al sesiunilor sfaturilor populare comunale , în comuna Iacobeni La 21 ianuarie a.c., s-a ţinut prima sesiune de constituire a sfatului popular al comunei Ia­cobeni, raionul Agnita. In raportul prezentat de depu­tatul Gheorghe Țopa, au fost scoase în relief realizările obţi­nute de vechiul comitet executiv în problema colectărilor, precum şi lipsurile acestuia. La colectarea produselor ani­male, au fost obţinute o serie de frumoase rezultate. Astfel, la lapte de oaie planul a fost înde­plinit în­ procent de 100 la sută, la lână a fost depăşit cu 1 la sută, la lapte de vacă s-a reali­zat în procent de 93 la sută. Dea­­semeni, rezultate bune au fost obţinute şi la colectarea produ­selor vegetale. La fân, de pildă, planul a fost realizat în propor­ţie de 92 la sută, la grâu în pro­cent de 90 la sută, iar la ora 82 la sută. Au fost şi unele lipsuri în a­­ce­astă direcţie. Aşa, de pildă, la carne de vită planul s’a realizat doar 75 la sută, la carne de porc 61 la sută, la porumb 50 la sută iar la ceapă 28 la sută. Una din­ principalele lipsuri a fost munca sectară şi birocratică a vechiului comitet executiv al sfa­tului popular al comunei Iaco­beni. Aceste lipsuri au fost cu tărie criticate de cei care au luat parte la discuţii, printre care se nu­mără Ioan Beiller, Nicolae Tută, Ioan Bârsescu şi alţii. Sesiunea a ales, după aceasta, în unanimitate noul comitet exe­cutiv format din 7 tovarăşi şi comisiunile permanente. Sesiunea a adoptat o serie de hotărâri menite să ducă neîntâr­ziat la lichidarea lipsurilor exi­stente în problema colectărilor. Noul comitet executiv, de pildă, a fost însărcinat ca până la 15 februarie, să termine cu colecta­rea produselor restante din anul trecut. In urma primei sesiuni, noul comitet executiv al sfatului popu­lar comunal Iacobeni, comisiunile permanente şi toţi deputaţii, sunt hotărîţi să depună toate efortu­rile pentru a se achita cu cinste de sarcinile ce le revin. Vasile Şerban coresp. In comuna Lunca Calnicului Zilele acestea, a avut loc pri­ma sesiune a sfatului popular din comuna Lunca Calnicului, ra­ionul Stalin. Au luat parte la sesiune toţi cei 25 deputaţi co­munali aleşi la 20 decembrie 1953, precum şi numeroşi invi­taţi. Deputatul Gheorghe Angel­escu, a prezentat raportul asupra pla­nului comunal de colectări şi al transportului materialului lemnos, pe anul 1953, arătând realizările şi lipsurile ca­re s-au manifestat în aceste domenii de activitate. 1. Mulţi­­ dintre deputaţi, printre care Ioan Roşca, Constantin Ţipa şi Ilie Corbu­, în discuţiile pe care le-au purtat pe marginea refe­ratului, au criticat vechiul comi­tet executiv precum şi colectorul­­ C.S.C., care au manifestat o se­rie de lipsuri în problema colec­tărilor şi a transportului de lem­ne. Sesiunea a adoptat o hotărâre prin care obligă noul comitet e­­xecutiv, să ia urgente măsuri pentru lichidarea restanţelor co­telor la produsele animale şi ve­getale, precum şi intensificarea transportului de lemne. A fost ales apoi noul comitet executiv şi cormisiunile perma­nente. In încheiere, delegatul sfatului popular raional Stalin, tov. Ioan Moldovanu, a criticat lipsurile vechilor deputaţi şi a arătat sar­cinile care stau în faţa noilor de­putaţi aleşi la 20 decembrie 1953, urându-le spor la muncă. Victor Levnschi coresp. Ni se sesizează că...­ ­ ...in sala de aşteptare din gara­­ Tohanul Vechi, din raionul Stalin, domneşte un aer infect, pereţii sunt murdari, plini de păianjeni, geamurile sunt sparte, uşile sunt secase de la loc, iar gunoaiele măturate sunt depozitate într’o putină tot în sala de aşteptare unde stau de luni de zile fără să fie ridicate. Sesizările adresate de către că­lători­tor, şef de gară Ioan Pop au fost zadarnice, acesta spunând că nu-l interesează asemenea lu­cruri deoarece are alte sarcini mai importante de rezolvat. Direcţia Regională C.F.R. Ora­şul Stalin va trebui să ia măsuri împotriva acestei nepăsări şi des­considerări de care dă dovadă şeful de gară Ioan Pop faţă de călători, Ioan Chiriţă coresp. Pentru creşterea şi promovarea tinerelor cadre în sport Importantul document de partid, Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 28 iunie 1949, privind îmbunătăţirea activităţii sportive a pus ca sarcină princi­pală stimularea şi ridicarea per­manentă a noilor cadre sporti­ve din rândurile masei de tine­ret, ceea ce va înlesni ameliora­rea rezultatelor sportive şi întă­rirea echipelor reprezentative. Luptând pentru traducerea în viaţă a acestei sarcini, o serie de colective sportive şi antrenori au pornit la creşterea tinerilor talentaţi după metode ştiinţifice inspirate din bogata şi avansata experienţă a sportului sovietic. Multe colective sportive au orga­nizat tabere şi cantonamente un­de tinerii pot să studieze şi mai temeinic tehnica sportului pre­ferat. Toate acestea au contribuit din plin la creşterea calitativă a ac­tivităţii de cultură fizică şi sport în regiunea noastră. Astfel, în anul trecut 167 de sportivi din regiunea Stalin, din care 30 fe­mei­ au făcut parte din loturile R.P.R., promovându-se deasemeni în loturile Republicii 82 de ju­niori. Luptând pentru ridicarea măie­striei sportive, în afară de cei 18 maeştri ai sportului existenţi, au obţinut în anul 1953 norma de clasificare categoria I-a încă 110 sportivi. Sportivii regiunii noastre, ani­maţi de dragoste fierbinte faţă de patrie, au reuşit să obţină rezultate strălucite. Astfel, 26 de sportivi au realizat noi re­corduri R.P.R. dintre care, men­ţionăm pe cel al maestrului V. Pop la 1.500 m, cu timpul de 3,52 minute şi 2 secunde, iar 57 d­e sportivi au obţinut înaltul titlu de campioni ai R.P.R. Demn de subliniat este rezultatul obţi­nut de tânărul sportiv Recer Os­kar, din Sibiu, care, în cadrul campionatelor internaţionale de călărie ale R.P.R. a cucerit trei titluri de campion internaţional. In anul 1953 însemnate succese au realizat deasemeni, sportivii din mediul sătesc, unde tot mai mult se dezvoltă cultura fizică, fiind îmbrăţişată de mii de ţă­rani muncitori. Creşterea calita­tivă a sportului la sate este oglin­dită de cele 22 de titluri de cam­pioni cucerite de sportivii re­giunii Stalin în finalele Sparta­­kiadei satelor. Frumoasa com­portare a tinerilor ţărani mun­citori din colectivul sportiv „Re­colta“ -Ghimbav, care la băieţi au obţinut locul I şi la fete locul II la gimnastică, iar Preidt I. şi A­li­ess H. locul I la 1.000 m. şi respectiv aruncarea grenadei, con­­stitue un exemplu de muncă rod­nică pe tărâmul dezvoltării spor­tului în satele regiunii noastre. La baza acestor succese stă sprijinul pe care partidul şi gu­­vernul îl acordă permanent dez­voltării mişcării noastre sportive. Un exemplu pozitiv, demn de urmat şi pentru celelalte colec­tive sportive, este grija şi preo­cuparea pe care o are colectivul sportiv „Spartak“ din Oraşul Stalin pentru copii şi juniori, ca­re sunt instruiţi temeinic de an­trenori de specialitate la dife­rite discipline sportive. O deosebită atenţie pentru cre­şterea tinerelor cadre o acordă şi Consiliul Regional al Asocia­ţiei „Dinamo” prin s­ecţia sa „Tânărul Dinamovist”. Nu acelaş lucru putem spune despre colec­tivul sportiv al uzinelor „Steagul Roşu“, care a pus pe ultimul plan problema creşterii de noi cadre sportive. Anul acesta, o serie de noi şi importante sarcini stau în faţa mişcării noastre de cultură fizică şi sport. Fără îndoială că aceste sarcini pot şi trebuesc îndeplinite cu condiţia ca lipsurile constatate în anul ce a trecut să fie înlătu­rate, iar eforturile muncii în do­meniul sportiv să fie şi mai mult intensificate. O sarcină de frunte în anul 1954 este creşterea şi promovarea ti­nerelor cadre, sarcină de care trebue să ţină seamă în primul rând colectivele sportive şi an­trenorii. Din recenta decizie a­ Comite­tului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, cu privire la îmbună­tăţirea activităţii în domeniul fotbalului, reies pe lângă o se­rie de lipsuri şi faptul că pro­blema tinerelor cadre nu s-a bu­curat de atenţia cuvenită deoa­rece prea puţini tineri fotbalişti au pătruns în primele echipe. Deasemeni, lipsa de grijă faţă de tineret nu a dat posibilitatea u­­nei permanente împrospătări a echipelor, mai ales a celor frun­taşe, cu elemente viguroase. Aceste lipsuri însă sunt vala­bile și pentru alte ramuri spor­tive nu numai pentru fotbal. De aici reese necesitatea organizării mai temeinice a muncii de ridicare a noilor cadre, considerând că nu­mai astfel vom contribui la dez­voltarea calitativă a sportului în regiunea noastră. Comitetele raionale şi orăşe­neşti pentru cultură fizică şi sport vor trebui să tragă la răspundere colectivele sportive şi antrenorii care nu înţeleg importanţa creş­terii de noi cadre şi nu se preo­cupă de această problemă. Organizaţiile U.T.M. au dato­ria să mobilizeze tinerii munci­tori şi ţăranii muncitori spre ac­tivitatea sportivă, fapt care va duce la afirmarea talentelor spor­tive, la descoperirea lor. Numai muncind cu eforturi spo­rite, cu dragoste şi încredere pen­tru creşterea şi promovarea tine­relor cadre vom contribui la asi­gurarea succesului activităţii spor­tive în noul an, lărgind perma­nent rândurile sportivilor frun­taşi. Al. Bincă f

Next