Drum Nou, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3357-3382)
1955-10-14 / nr. 3368
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VI ORGANI AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII. Nr. 3368 Vineri 14 octombrie 1955 4 pag. 20 bani Pentru realizarea lucrărilor din autoimpunere In anii regimului democrat-popular, starea materială şi culturală a ţărănimii muncitoare s-a îmbunătăţit considerabil. In sute de comune, datorităpoliticii partidului şi guvernului, s-au înălţat numeroase construcţii prin fonduri acordate de stat. Multe şcoli, cămine culturale, poduri, case de naşteri, creşe şi altele s-au construit şi prin contribuţia ţăranilor muncitori. Un mijloc important pus la dispoziţia ţărănimii muncitoare prin care ea îşi dovedeşte spiritul gospodăresc, este autoimpunerea. Acest mijloc, reprezintă o contribuţie bănească hotărîtă de locuitorii comunelor care pe lîngă fondurile puse la dispoziţie de stat, contribuie la ridicarea nivelului social-cultural al comunelor. Sumele ce trebuie plătite cît şi construcţiile ce se fac din aceste sume, se stabilesc în adunările populare, ele fiind în folosul tuturor locuitorilor comunei. Sfaturile populare sunt acelea cărora le revine sarcina organizării acestei acţiuni de masă. Experienţa a dovedit că acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare s-au preocupat de problema autoimpunerii, s-au obţinut rezultate bune. Numai în cursul acestui an, au fost terminate 937 de lucrări din cele votate în adunările populare, iar un număr de 309 lucrări sunt începute. La executarea lor, sfaturile populare îndrumate de organele de partid, au folosit cantităţi însemnate de materiale din resurse locale. Din iniţiativa maselor de ţărani muncitori atraşi la activitatea sfaturilor populare prin intermediul comisiilor permanente, al comitetelor de cetăţeni care au fost alese să conducă lucrările, s-au procurat din resurse locale 1.491.400 cărămizi, 1.282 m.c. cherestea, 1.114 m.c. piatră, 885 m.c. nisip, 110 tone var etc. Demnă de subliniat este iniţiativa deputatului Ion Stroie şi a delegatei de femei Ana Suciu din satul Viştea de Sus, raionul Făgăraş, de a lucra în mod voluntar la fabricarea de cărămizi. Urmîndu-le exemplul, ţăranii muncitori au muncit voluntar cu braţele şi cu atelajele şi au donat 45.000 cărămizi. Ca urmare, în sat s-a construit unul din cele mai mari cămine culturale din raion. Şi în alte comune s-au obţinut realizări frumoase. In comuna Ighişul Vechi, raionul Agnita, s-a construit un cămin cultural, satul Toderiţa, raionul Făgăraş, a fost electrificat, iar în satele Hidrifaia şi Odrihei, raionul Tîrnăveni, au fost construite 2 şcoli. Aceste rezultate se datoresc muncii depuse de către sfaturile populare, antrenării deputaţilor, comisiilor permanente şi comitetelor de cetăţeni la realizarea obiectivelor votate în adunările populare. Înfăptuirea unor astfel de lucrări a fost posibilă şi datorită încasării operative a sumelor votate prin autoimpunere. Comune ca Arpaş, Sacadate, raionul Sibiu, Bălcaciu, Căneşti, raionul Tîrnăveni au încasat debitul pe întreg anul 1955. Succesul acestor sfaturi populare, constă în aceea că au folosit în activitatea lor diferite metode bune: brigăzile artistice de agitaţie, dări de seamă ale comitetelor de cetăţeni în faţa alegătorilor etc. Organizaţiile de partid la rîndul lor au sprijinit această acţiune îndrumând agitatorii să se ocupe de problema autoimpunerii. Totuşi sunt sfaturi populare care subapreciază această acţiune şi nu se ocupă cu tot simţul răspunderii de ea. Unele sfaturi populare comunale, lipsite de îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, continuă să tărăgăneze atît executarea lucrărilor cît și încasarea sumelor. Din debitul pe regiune s-a încasat peste 46 la sută. Rămase în urmă sînt raioanele Tîrnăveni, Făgăraş, Rupea, Stalin şi Mediaş. Sunt comune în care s-au încasat sume foarte mici din cele votate. Printre acestea, se numără şi comunele Deal, raionul Tîrnăveni, Feldioara, raionul Stalin şi altele. Comitetele executive ale acestor sfaturi populare, subapreciază munca organizatorică, n-au activizat comitetele de cetăţeni alese în adunările populare, acestea desfăşurînd o activitate cu mult sub posibilităţile lor. Cauzele pornesc de la faptul că membrii comitetelor executive alle sfaturilor populare raionale n-au urmărit modul cum se desfăşoară aceastăacţiune răstod totul pe seama secţiilor organizatorice. Comitetele executive ale sfaturilor populare n-au tras la răspundere şefii secţiilor care la rîndul lor nu s-au ocupat de modul cum decurg lucrările din autoimpuneri în resorturile lor de activitate. Chiar unii şefi ai secţiilor sfatuluipopular regional printre care Emil Giura, Emil Dănilă şi Ştefan Antal, au neglijat această problemă. Rezultatele slabe se datoresc şi secţiilor financiare. Ele n-au sprijinit sfaturile populare comunale în organizarea evidenţei şi gestionarea fondurilor. Aceasta a înlesnit pe alocuri diferite abuzuri. In unele comune ca Bucerdea Grînoasă, raionul Tîrnăveni, Comăna de Jos, raionul Rupea şi Sînpetru, raionul Stalin, s-au făcut sustrageri, sau în contradicţie cu legea, sumele au fost folosite în alte scopuri. Din lucrările din autoimpunere pe anul în curs mai sînt de executat multe lucrări. Sarcina comitetelor executive ale sfaturilor populare și a aparatului acestora, este organizarea temeinică a acţiunii din autoimpunere. Trebuie activizate toate comitetele de cetățeni, comisiile permanente, comisiile de femei, în sprijinul executării acestor lucrări. Organele de partid trebuie să acorde un sprijin important, ele trebuie să îndrume sfaturile populare pentru ca acestea să facă dări de seamă în adunări cu locuitorii comunei, punîndu-i la curent cu realizările obţinute. O mai temeinică organizare se cere in circumscripţii. Deputaţii, comitetele de cetăţeni, delegatele de femei, sub îndrumarea comitetelor executive ale sfaturilor populare, să fie activizate pentru a contribui efectiv la înfăptuirea lucrărilor din autoimpunere. Agitatorii, la rîndul lor, să lămurească ţăranii muncitori asupra marilor foloase ale autoimpunerii şi să popularizeze rezultatele bune obţinute. Condiţia primordială pentru realizarea tuturor lucrărilor, este buna organizare a acestei acţiuni. Sfaturile populare raionale au datoria să asigure materialele necesare unor lucrări pentru care nu pot fi procurate aceste materiale din resurse locale. Trebuie înlăturată cu desăvîrşire tendinţa de tărăgănare a repartizării materialelor necesare. Dezvoltînd necontenit Iniţiativa maselor şi atrăgîndu-le în activitatea lor, sfaturile populare vor putea obţine noi succese în înfăptuirea tuturor lucrărilor votate în adunările populare pentru anul în curs. Schimburile de turişti între U. R. S. S. şi R. P. R. In cadrul excursiilor organizate de Oficiul Naţional de Turism „Carpaţi", joi dimineaţa a plecat spre Moscova un grup de 54 de turişti din ţara noastră. Acesta este cel de al 3-lea grup de turişti romîni care merg să viziteze Capitala Uniunii Sovietice. Vineri seara sunt aşteptaţi să sosească în Capitală primii turişti din Uniunea Sovietică, care vin să ne viziteze ţara. Din acest grup fac parte 50 de turişti. Conform acordului încheiat între O.N.T. „Carpaţi“ şi „INTURIST” din Moscova, în cursul lunii octombrie ne vor vizita ţara 200 de turişti din Uniunea Sovietică. (Agerpres). mmzzx CENTRAU LIQJU Ixbul prieteniei romîno-sovietice: Un semn al prieteniei; Festivalul filmelor sovietice; Săptămîna pedagogiei sovietice (pag. 2) Din munca eroică a constructorilor socialismululi: Prima conductă de gaze lichefiate (pag. 2) Cuvîntul participanţilor la motocros (pag. 2) Din experienţa fruntaşilor recol In cuprinsul ziarului, celor bogate din raionul Sighişoara (pag. 3) — Rezolvarea unor probleme în orele de audienţă (pag. 3) — O şcoală căreia trebuie dată mai multă îngrijire (pag. 3) — Dezbaterile din Adunarea Naţională franceză în problema Algeriei (pag. 4) — Sesiunea Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4) PUTERNICUL AVÎNT AL ÎNTRECERII ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Un tren marşrat peste program Minunate sînt realizările obţinute de oamenii muncii din fabricile şi uzinele regiunii noastre sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru drag. Alături de fabrici noi construite în anii regimului democrat-popular, fabricile existente au fost dotate cu utilaj nou, modern care dă posibilitatea muncitorilor să mărească productivitatea muncii, pîrghie de seamă în lupta pentru mărirea volumului producţiei şi reducerea preţului de cost. In cinstea celui de al doilea Congres al partidului, întrecerea socialistă a luat un puternic avînt în toate fabricile din regiunea noastră. In cadrul întrecerii, muncitorii şi tehnicienii se străduiesc să descopere noi şi importante rezerve interne de creştere a productivităţii muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii, realizarea de economii şi reducerea preţului de cost al produselor. Publicăm mai jos angajamente ale muncitorilor şi tehnicienilor din întreprinderile Oraşului Stalin, in cinstea Congresului partidului. Dornici de a întîmpina cel de al doilea Congres al partidului cu noi şi însemnate realizări, utemiştii staţiei Bartolomeu în noaptea de 9—10 octombrie 1955, au format un tren marşrut, peste program, cu 37 vagoane. Prin formarea acestui tren marşrut, s-au economisit ore de muncă în valoare de 1374 lei. Dacă aceste 37 vagoane ar fi plecat în diferite garnituri, trebuiau să intre pînă la destinaţie în 3 staţii de triaj, iar manevrarea lor ar fi întîrziat transportul cu cite 14 ore în fiecare staţie triaj. încurajaţi de acest succes, utemiştii, îi frunte cu secretarul organizaţiei U.T.M., Mihai Butnaru, s-au hotărît ca şi pe viitor să organizeze astfel de trenuri marşrut pentru a grăbi circulaţia trenurilor de marfă. In acţiunea de a trimite trenul marşrut din staţia Bartolomeu, s-au mai evidenţiat în mod deosebit tov. Mihai Butnaru, secretarul organizaţiei U.T.M., tov. Gheorghe Pasăre, acarul Ana Smîntînă, revizorul de ace Andrei Burdulea, şeful de manevră Iosif Biro, Ion Ploscaru, veghetor de încărcare și Sabău Alexandru, referent tehnic. GH. LUPU, coresp. Utemistul Mihai Niţu este unul din cei mai tineri, dar, şi cei mai harnici frezori ai atelierului 522 motor de la uzinele „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin. Aplicind în munca sa de zi cu zi metode sovietice de lucru ca Ponomarev, Voroşin şi aceea a comsomolistei A. Jandarova, a reuşit ca în cursul lunii septembrie să-şi depăşească norma cu 120 la sută. In cinstea Congresuli partidului el este hotărît să obţină noi succese menite să ducă la creşterea productivităţii, muncii întregului atelier. IN CLIŞEU, frezorul Mihai Niţu se pregăteşte să măsoare dantura coloanei dințate a volantului, pentru motorul autocamionului „Steagul Roșu''. Aplicînd iniţiativa lui Socobeanu Pentru a dapatriei produse tot mai multe, de o calitate superioară şi în sortimente tot mai bogate, muncitorii fabricii de încălţăminte „8 Mai“ Mediaş, muncesc cu însufleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie. Prin aplicarea pe scară tot mai largă a metodelor de muncă înaintate şi printr-o judicioasă folosire a materiei prime, pe lîngă realizările în depăşirea planului, ei obţin şi însemnate economii de materie primă şi manoperă. Astfel, la secţia de croit, prin aplicarea iniţiativei Socobeanu, un număr de 40 croitori de piele, obţin însemnate economii în frunte situîndu-se însuşi iniţiatorul sistemului de croire în doi, Teodor Socobeanu, care împreună cu tovarăşa Maria Lusz, au economisit în cursul lunii trecute piele în valoare de 743 lei. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi de muncitorii de la secţiile de fabricare şi prelucrare a tălpii, dintre care utemistul Ion Lengea a economisit pînă la 30 septembrie talpă în valoare de 3.462 lei. Frumoase realizări a mai obţinut tov. Barbara Balint din secţia marochinărie, Maria Inga şi Petru Ciocan de la secţia curele care şi-au îndeplinit planul în proporţie de 150 la sută şi respectiv 125 la sută. In cinstea celui de al doilea Congres al partidului, Teodor Socobeanu, împreună cu tovarăşa sa de la croit şi-a luat angajamentul să dea lunar prin buna organizare a muncii 1.784 perechi feţe încălţăminte flexibilă pentru femei, peste prevederile sarcinilor de plan. Vor da 1400 m. In toate secţiile fabricii „Drapelul Roşu“ din Oraşul Stalin, domneşte un puternic interes în rîndul textilistelor pentru realizarea unei producţii sporite de stofă pentru palton şi costume bărbăteşti în cinstea Congresului partidului. Animatorii întrecerii sînt în fiecare secţie comuniştii. In cadrul unei consfătuiri, muncitorii şi tehnicienii fabricii „Drapelul Roşu“ analizînd posibilităţile interne ale producţiei, şi-au luat angajamentul să realizeze 1400 m. de stofă peste stofă peste plan plan în cinstea celui de al doilea Congres al partidului şi să dea cu 110.000 lei mai multe acumulări peste angajamentul luat pînă la sfîrşitul anului. Colectivul fabricii este hotărît să traducă în viaţă acest angajament care reprezintă cel mai mare angajament pe care şi l-a luat pînă acum, convins că astfel contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Se extinde întrecerea pe profesii In urma îndrumarului lansat de C.C.S. cu privire la întrecerea pe profesii, comitetul de întreprindere de la fabrica „Partizanul Roşu“ din Oraşul Stalin împreună cu conducerea fabricii, au analizat posibilităţile, ca în cinstea Congresului partidului, să introducă la trei grupe sindicale din ţesătorie, întrecerea pe profesii, întocmindu-se pentru aceasta un plan de măsuri tehnico-organizatorice. In cadrul consfătuirilor de producţie pe grupe sindicale s-a prelucrat importanţa întrecerii pe profesii şi ce rezultate se vor obţine în realizarea planului, îmbunătăţirea calităţii produselor, cit şi ridicarea calificării profesionale a muncitorilor pentru a ajunge la titlul de „cel mai bun în profesie“. Această acţiune a fost primită cu un plan deosebit de către ţesătoarele care s-au chemat la întrecere pe profesii. Ţesătoarea Carolina Alfater, pentru a întîmpina cel de al doilea Congres al partidului cu noi succese în realizarea planului şi în îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor, a chemat la întrecere pe ţesătoarea Annemarie Emrich, cu obiectivele de a da zilnic 6000 bătăi peste normă, să realizeze 6 puncte rele în loc de 9 la mia de bătăi, de a îngriji utilajul în aşa fel ca să poată fi folosit la maximum. Ţesătoarea Ilona Szilágyi, a chemat la întrecere pe ţesătoarea Maria Cojocaru, cu angajamentul de a da zilnic peste normă 6000 bătăi şi de a realiza 7 puncte rele la mia de bătăi. Nu s-au lăsat mai prejos nici muncitoarele din secţia filatură, atelierul 4, pornind cu acelaşi avînt întrecerea pe profesii în cinstea Congresului partidului. Astfel, filatoairea Eîfrîede Zeiser, chemînd la întrecere pe filatoarea Livia Voia, s-a angajat să dea peste normă cu 30 la sută mai multe fire de calitatea I-a, de a realiza cît mai multe economii şi de a îngriji cît mai bine utilajele. Asemenea angajamente şi-au luat şi muncitoarele Maria Nîcolicichi, Maria Ancăn, Eufrosina Meşotă şi altele. Pentru buna reuşită a întrecerii pe profesii, pe lîngă planul de măsuri întocmit de comitetul de întreprindere şi conducere, conducerea atelierului I ţesătorie, şi-a întocmit un plan de măsuri în care se prevede că vor organiza locul de producţie în aşa fel ca fiecare muncitoare să aibă la maşină materialul necesar celor 8 ore de lucru, iar reglarea maşinilor să se facă în bune condiţiuni. ANGELA MOLDOVAN, coresp.