Drum Nou, septembrie 1957 (Anul 14, nr. 3952-3976)

1957-09-25 / nr. 3972

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STAM­­ANDI, XIV, NR. 3972 ★ MIERCURI, 25 SEPTEMBRIE 19­57 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Arăturile şi însămînţările făcute la timpul optim — asigură o recoltă bogată! • Să strîngem la vreme culturile tîrzii • Să asigurăm sămînţa necesară • Să executăm pe suprafeţe cît mai mari arături şi însămînţări de toamnă Planul de măsuri aprobat de C.C. al P.M.R. şi de Cornsiiliul de Mi­niştri cu privire la pregătirea şi executarea recoltărilor de vară şi a însămita ţărilor de toamnă, prevede pentru recolta anului viitor un com­plex de lucrări. Rezolvarea lor re­vine agronomilor, mecanizatorilor şi lucrătorilor din gospodăriile a­­gricole de stat şi S.M.T., colecti­viştilor, îm­tovărăşiţilor şi ţăranilor muncitori. Munca politică şi organizatorica depusă de organele de partid şi de stat din regiunea noastră, are o importanţă deosebită în îndeplini­rea intr-un timp scurt a tuturor lu­crărilor prevăzute în planul de mă­suri. In regiunea noastră, treier­işul încă nu s-a terminat. Mai sunt ra­ioane ca Rupea şi Codlea, unde treierişuil se desfăşoară nesatisfăcă­tor. Se cere organizaţiilor de bază şi comitetelor executive ale sfaturi­lor populare, o muncă politică mai stăruitoare şi luarea unor asemenea măsuri organizatorice, care să a­­ducă d­upă sine terminarea treie­­rişului mai cîteva zile. O mai mare atenţie trebuie acor­dată recoltării culturilor de toam­nă. Din ultima situaţie a Direcţiei agricole regionale reiese că în re­giune au fost recoltate 7915 hectare de cartofi ,peste 400 hectare sfeclă de zahăr şi 1696 hectare porumb. Faţă de condiţii este puţin. Se ştie că cea mai ma­re suprafaţă va fi în­sămi­nţată pe terenurile de stat ocu­pate la prezent cu ca­itofi, sfeclă de zahăr şi porumb. Prelungirea re­coltării este păgubitoare. Atenţie trebuie dată deci, recoltării culturi­lor, în primul rind de pe aceste su­prafeţe. Este necesar ca gospodă­riile agricole de stat să mărească suprafeţele ce vor fi însăminţate cu grîu şi să respecte cu stricteţe ro­taţia­ culturilor, ceea ce asigură pro­ducţii mari la hectar. Cît priveşte arăturile de toamnă şi însâmtai ţările, statem rămaşi în urmă. 50.886 hectare arături de toamnă este o suprafaţă mică faţă de plan. In raionul Rupea, de pil­dă, au fost arate 3184 hectare. Frun­taşe se situează gospodăriile agri­cole colective din comunele Caţa, Homorod şi Jibeni, iar în sectorul individual comunele Crihalma şi Gu­etalata. La arături şi căratul gu­noiului de grajd, rămase în urmă sînt comunele Hoghiz, Dope­a şi Or­­meniş. Suprafaţa însămînţată cu griu de toamnă este realizată ptnă acum îratr-un procent mic. Atît arăturile cît şi însămi­nţ­arii­e se desfăşoară cu încetineală, sub posibilităţile de lu­cru. Agrotehnica recomandă ca în­­sămînţăriile să înceapă cît mai de­vreme. Este necesar în acest sens, luarea de măsuri care să ducă la fo­losirea integrală a capacităţii de lu­cru a tractoarelor, a maşinilor, se­mănătorilor şi a atelajelor. In pă­mânt să nu însămânţăm derit sămân­ţă condiţionată şi tratată. Comitetele raionale de partid Şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, au ca sarcină or­ganizarea forţelor din gospodăriile agricole de stat, S.M.T. unităţile cooperatiste, pentru strîngerea cul­turii de porumb şi a asigurării de­pozitării lui, recoltarea sfeclei de zahăr şi a cartofilor şi pregătirea însămînţărilor de toamnă. In rezol­varea acestei sarcini să fie antrenaţi de către organizaţiile de bază Şi sfa­t­urile populare comunale, deputaţii şi comitetele de cetăţeni pe circum­scripţii electorate. Statem la începutul­ campaniei şi timpul este bun. Deci, toate forţele din agricultură să fie mobilizate la vederea recoltării culturilor tîrzii şi terminarea ins anunţărilor de toam­nă într-un timp cît mai scurt. Colectiviștii din Agnita ară cu ajutorul S.M .. Foto: V. ION­ESCU Fruntaşii decadei In prima decadă a lunii septem­brie, colectivul cooperativei meşte­şugăreşti „Ardeleana” din Făgăraş şi-a depăşit planul cu 10 la sută. Fruntaşii decadei au fost declaraţi cooperatorii A. Butto, V. Stoia şi D. Dan.V Zi de zi, problema deservirii popu­laţiei făgărăşene stă în atenţia con­ducerii. De curînd, pe lîngă coope­rativa meşteşugărească „Ardeleana" a fost deschis un atelier de reparat ceasornice. — O — Ük ausam&iu al tinetetuCui Din iniţiativa comitetului orăşe­nesc U.T.M., în Oraşul Stalin a fost alcătuit ,,Ansamblul de cînte­­ce şi dansuri al tineretului”. Acesta cuprinde secţiile dansuri populare, teatru, cor şi orchestră. Pînă acum, în noul ansamblu s-au înscris 112 tineri. Unele formaţii au şi început repetiţiile pentru vii­toarele spectacole. Ansamblul are la dispoziţia sa o serie de instrumente muzicale, cum­părate din fondurile U.T.M. « o­­a­l­u Pregătirea campaniei de recoltare şi vinificare a strugurilor CONSFĂTUIREA VITICULTORILOR Zilele trecute a avut loc la Mediaş consfătuirea de producţie cu inginerii şefi şi şefii de secţie din gospodăriile viticole de stat ale re­giunii Stalin. Scopul acestei cons­fă­tuiri a fost pregătirea campaniei de recoltare şi vinificare a strugurilor. In cadrul referatului ţinut de ingi­nerul Victor Culceanu, responsabil viticol al Trustului Gostat regional, s-au atins probleme ce se referă la: evaluarea producţiei de struguri şi dozarea zahărului şi a acidităţii din struguri, pregătirea cramelor, piv­niţelor şi utilajului viticol, conduce­rea procesului de recoltare şi a ce­lui de fermentare a mustului, paza viilor, valorificarea surplusului de 20 la sută evaluat pe regiune. S a discutat despre măsurile luate, pen­tru confecţionarea butoaielor şi cea a balamacilor din beton armat mo­nolit, pentru anul viitor. După cons­fătuire, participanţii au vizitat viile de la gospodăriile de stat Mediaş, Dumbrăveni, Valea Lungă, Jidvei, Seuca, Zagăr. Ei au apreciat în mod deosebit cei mai frumoşi şpalieri din regiune la Băgaciu (Gostat Seuca), metoda de transportat so­luţie prin cărucioare trase de un cal pentru butoiaşe de 200 litri la Bazna (Gostat Seuca), cele 14 kilo­metri ţeavă cu bazine pentru in­troducerea apei în vie la Jidvei şi altele. 13.250 kg. cartofi în două zile Cooperativa din comuna Apald, raionul Sighişoara, a reuşit ca nu­mai în două zile — 16 şi 17 sep­tembrie — să contrarieze cu ţă­ranii muncitori 13.250­ kg. cartofi. In acest scop conducerea cooperati­vei a format echipe de agitatori, sa­lariaţi ai cooperativei, care au mers din casă în casă pentru lămurirea ţăranilor de a contracta cu coo­perativa cantităţi de cartofi. Mulţi ţărani muncitori din comună au con­tractat însemnate cantităţi de car­tofi. Astfel, Ştefan Sziágyi a con­tractat 2.000 kg. cartofi, iar Ioan Baholţ şi Bálint Kovács cite 1000 kg-Pînă La data de 17 septembrie cooperativa de consum din comuna Apold, și satele aparţinătoare vcrs­tei comune, au contractat I­Of 1­000 kg. cartofi. IOAN CIOBOTARU, coresp. IN CUPRINSUL ZIARULUI: — SA FACEM CA PATRIA NOAS­TRĂ SA DEVINĂ TOT MAI PUTERNICA SI MAI ÎNFLORI­TOARE (pag. 2-a) — E destul atît? (sau despre acti­vitatea culturală de masă de la uzinele „Strungul" Orașul Sta­lin) (pag. 2-a) — U.R.S.S. PE DRUMUL MARE­LUI OCTOMBRIE (pag 3-a) — Intîlnirea prietenească de la Moscova între veterani de răz­boi sovietici şi delegaţia luptă­torilor din războiul naţional de eliberare a Iugoslaviei (pag. 4-a) — „Nici un stat arab nu este ame­ninţat de Siria’’ — declaraţiile făcute la Washington de prinţul moştenitor al Arabiei Saudite (pag. 4-a) — Guvernul francez intenţionează să menţină ,,ordinea” colonia­listă în Algeria (pag. 4-a) — „Alegerile au luat sfîrşit — lupta pentru locuri” — ziarul „Rude Pravo" despre situaţia politică din R.F.G. după alegeri (pag. 4 a) ARII REVOLUŢII IOCIMICTE DIN 0010M Au îndeplinit planul anual de producţie Colectivul fabricii „Sibiana" din Siibiu, munceşte cu însufleţire în întrecerea socialistă pentru a da oa­menilor muncii cît mai multe produ­se lactate. Recent colectivul între­prinderii a obţinut o însemnată vic­torie, a fost îndeplinit planul valoric de producţie pe anul a­­cesta. La îndeplinirea sarcinii de plan, au contribuit în mare parte măsurile luate de conducerea între­prinderii sub îndrumarea organiza­ţiei de bază. Astfel, în acest an, s-au încheiat contracte cu un număr mai mare de producători faţă de anul trecut, ceea ce a dus la depăşirea planului. Avînd materia primă asigurată, tehnicienii şi inginerii s-au preocu­pat îndeaproape de raţionalizarea procesului de producţie în fiecare secţie. Pe lingă îmbunătăţirile teh­nice în secţii, s-a organizat mai bine munca pe echipe şi operaţii, ceea ce a dus la o creştere a productivităţii muncii cu 13 la sută. Folosind cu chibzuinţă materia primă şi datorită depăşirii sarcinilor de plan, s-au realizat în această pe­rioadă economii în valoare de 454.162 lei. Dacă în primul trimestru întreprinderea a lucrat cu pierderi planificate, prin realizările obţinu­te, a reuşit să dea din trimestrul II şi pină acum beneficii în valoare de 65.000 lei, devenind astfel 0 între­prindere rentabilă. Din calculele fă­cute, şi realizările obţinute, planul anual pe sortimente va fi îndeplinit la 6 octombrie. Aplicînd metodele sovietice La fabrica de postav „6 Martie” din Sighişoara, principalul izvor al realizărilor obţinute îl constituie fo­losirea metodelor de muncă sovie­tice. Trei dintre cele cinci metode apli­cate — Melnikov, Kovaliov şi Ciut­­kih, — au dat rezultate deosebite. Filatoarele Maria Rusu, şi Elena Albu, schimbînd sulul de pretori de la selfactor în timpul mersului ma­şinii, după metoda inginerului Melni­kov, şi-au depăşit sarcinile de plan cu 10—27 la sută. Aplicarea celor cinci metode şi-a spus cuvîntul în realizarea planului pe ultima perioadă. El a fost înde­plinit în proporţie de 106 la sută la filatură, 103,85 la sută la ţesătorie şi 105,89 la sută la secţia apretură. Au fost înscrise de asemeni economii în valoare de peste 30.000 lei, obţi­nute îndeosebi prin reducerea con­sumului specific şi prin mărirea in­dicilor de utilizare a maşinilor. În­semnate urmări au avut şi asupra preţului de cost, care peste sarcina planificată, a fost redus cu aproape 1,50 la sută. In afara filatoarelor Maria Rusu şi Elena Albu, prin folosirea metode­lor sovietice de muncă au mai fost înscrise la panoul fruntaşilor mun­citoarele Irma Reul şi Marta Nagy, precum şi utemistele Ilona Zeni şi Elisabeta Sabiescu­. VICTOR CRISTEA, coresp. Economii la metale scumpe Măsurile tehnico-organizatorice, factor de seamă în ridicarea pro­ductivităţii muncii şi în scăderea preţului de cost, stat privite cu mul­tă seriozitate la fabrica „Drum nou” din Mediaş, îndrumate de organiza­ţia de bază, conducerea fabricii şi comitetul de Întreprindere au desfă­şurat o vie agitaţie în rîndul mun­citorilor, mobilizîndu-i în vederea descoperirii şi folosirii tuturor rezer­velor interne. Răspunsul muncitori­lor la această chemare se concreti­zează prin cele 29 de măsuri tehni­co-organizatorice, propuse şi accep­tate, din care pînă la prezent s-au şi aplicat 23. Unele din­ măsurile teh­­nico-organizatorice propuse, aduc e­­conomii la metalele scumpe şi defici­tare. Procedeul de a confecţiona din oţel de scule miezul matriţelor iar restul corpului matriţei din fier obiş­nuit, aduce o economie la oţel de scule în valoare de 1239 lei lunar. Colectivul fabricii nu se opreşte la realizările obţinute, ci luptă zi de zi pentru descoperirea rezervelor noi care, folosite cu pricepere, contribuie la reducerea costului produselor fa­bricate în această întreprindere. ION VEZA, coresp. Pregătirea de noi cadre pentru industrie Tehnologia materialelor este o disciplină importantă în pregătirea noilor cadre ce se face la grupul şcolar „Steagul Roşu’’. IN CLIŞEU: Prof. Carol Vancea predînd această lecţie în faţa elevilor

Next