Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)
1960-07-22 / nr. 4843
Pag. 1. Rezultate bune la secerat... Recoltatul păioaselor în timpul optim, adică atunci cînd ele au dat în pîrgă, este o condiţie care asigură strîngerea recoltei fără pierderi. Orice indiziere provoacă scuturarea boabelor şi ca atare diminuează producţiile ce se obţin la unitatea de suprafaţă, însufleţiţi de sarcinile trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R şi dornici să obţină producţii sporite, lucrătorii din G.A.S., mecanizatorii din S.M.T., colectiviştii şi întovărăşiţii din raion s-au pregătit din timp pentru începerea lucrărilor ele recoltare. Maşinile agricole şi atelajele au fost reparate şi puse în perfectă stare de funcţionare, braţele de muncă repartizate în aşa fel, încît la momentul optim secerişul să se desfăşoare din plin şi intr-un timp cit mai scurt. Cînd s-a constatat că orzul a dat în pîrgă, combinele gospodăriilor de stat şi ale SM.T., secerătorile-legători şi echipele de secerători au intrat în lanuri. Folosind din plin timpul prielnic şi capacitatea maşinilor, pînă la data de 20 iulie s-a recoltat pe raion orzul de pe o suprafaţă de 1236 hectare. Fină la această dată, organizînd bine munca, gospodăriile agricole colective au recoltat din cele 487 hectare însămânţate cu ore 467 ha., adică peste 95 la sută din întreaga suprafaţă. Gospodăriile agricole de stat din Richiş, Axente Sever, Vorumloc, gospodăriile agricole colective din Bratei, Ighişul Nou, Dupuş, Moşna, Nemşa, Şoală, Proştea Mare şi altele, au fost printre primele care au terminat în întregime şi în scurt timp recoltatul orzului. Datorită timpului favorabil, cu ajutorul maşinilor şi Utilajului agricol existent in raion, în cîteva zile se termină seceratul orzului și începe din plin recoltatul griului din care pînă în prezent s-au secerat 1758 ha. Recoltatul la timp şi târit pierderi — sarcină de mare răspundere ÎN RAIONUL MEDIAŞ: Învăţînd din experienţa anilor trecuţi şi îndrumaţi îndeaproape de organele de partid şi de stat, muncitorii din G.A.S., colectiviştii şi întovărăşiţii din raionul Mediaş, au acordat în acest an atenţie deosebită executării lucrărilor de însămînţări şi de întreţinere a culturilor, conform prevederilor agrotehnicii moderne. Datorită muncii lor sîrguincioase, culturile de păioase au crescut şi s-au dezvoltat viguros, asigurînd o recoltă sporită. Acum, cînd a sosit timpul recoltărilor, cînd munca entuziastă se concretizează în miile de tone de cereale, lucrările de seceriş şi treieriş trebuie în aşa fel organizate, încît noua recoltă să fie strînsă la timp şi depozitată fără să se piardă nici un bob. La G.A.S. Axente-Sever, printr-o bună organizare a muncii şi folosire deplină a capacităţii combinelor a fost recoltat în timp scurt şi în bune condiţiuni orzul de pe 10O ha. IN CLIŞEU: Tractoristul Gheorghe Marin împreună cu echipa care deserveşte combina, recoltînd ultimul lan de orz. ..dar râmnieri ar urmă la treieri. Dacă în ceea ce priveşte seceratul orzului în raionul Mediaş s-au obţinut rezultate bune, nu acelaşi lucru se poate afirma despre desfăşurarea lucrărilor de treieriş, existînd un decalaj mare între suprafeţele recoltate şi cantităţile treierate. Deşi seceratul orzului este pe terminale, pe raion nu s-a treierat decit foarte puţin. Bunăoară, pînă la data de 20 iulie, din cele 176 hectare recoltate nu s-a treierat orzul decit de pe o suprafaţă de 468 hectare, din care 246 hectare în G.A.S. şi 186 hectare în G.A.C., dar şi acestea in majoritatea caturilor au fost realizate in urma recoltărilor cu combina. Această rămînere in urmă cu treierişul se datoreşte faptului că sfaturile populare comunate, conducerile gospodăriilor agricole Colecţiile, nu s-au preocupat cu tot simţul răspunderii de amenajarea şi punerea în funcţie a ariilor, tin au organizat transportul snopilor pe arii şi clădi- rea stogurilor pentru a putea începe din plui treieratul. Conform planificării, în acest an vor funcţiona în raion 156 arii. Dar pînă la data de 20 iulie in raion nu funcţionau decit ignatoze, cu toate că în majoritatea comunelor, avind în vedere că orzul se recoltase de 4-5 zile, existau toate posibilităţile şi era necesar să se înceapă din plin treieratul. In comuna Blăjel, de exemplu, crt tocite că orzul a fost secerat de pe 23 hectare şi era bun de treierat, batoza era transportată la faţa locului şi tractoarele pregătite, tov. Teodor Vandor, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal şi tov. Gheorghe Roman, preşedintele întovărăşirii, pînă la data de 16 iulie nu au luat nici o măsură pentru pregătirea ariei şi începerea treierişului. Tov. T. Vándor a găsit de cuviinţă să se ocupe mai degrabă de treburile lui personale, în loc să organizeze fără întirziere aria de treier. In această direcţie o vină o poartă şi organele agricole ale Sfatului popular raional (şeful secţiei agricole tov. E. Crişan) şi conducerea S.M.T. Proştea Mare (director tov. D- Fülöp) care nu au îndrumat în suficientă măsură sfaturile populare comunale, conducerile gospodăriilor agricole colective şi ale întovărăşirilor, pentru amenajarea neîntrrgiată a ariilor şi punerea în funcţiune a batozelor, din care cauză s-au pierdut zile valoroase, în care se puteau treiera însemnate cantităţi de orz şi folosi din plin capacitatea agregatelor de treier. Bazele de recepţie să fie temeinic pregătite în acest an, datorită recoltelor bogate (pînă în prezent pe raion producţia medie de orz este de peste 2000 kg. la hectar) bazele de recepţie vor primi mări Cantităţi de cereale, atît din producţia GA.S. cit şi pe baza contractelor încheiate cu statul de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Pentru a putea primi, depozita şi păstra în cere mai bine condiţiuni aceste cantităţi sporite de cereale, bazele de recepţie trebuie pregătite temeinic, magaziile dezinfectate, văruite. Constituie un lucru pozitiv in raionul Mediaş faptul că s-au identificat spaţiile şi încăperile necesare depozitării recoltei, însă numai cu identificarea acestora nu se poate considera acţiunea terminată, ci trebuie luate măsuri pentru descongestionarea acestor încăperi, repararea, varuirea şi dezinfectarea lor. Or, in această privinţă la bazele de recepţie din raion prea puţin s-a făcut. La baza de recepţie din Valea Lungă. Spre exemplu, cu toate că se aşteaptă sosirea primelor cantităţi de cereale din noua recoltă, pînă la dată de 16 iulie nu s-a făcut concentrarea cerealelor existente la bază într-o singură magazie și nu s-a făcut nici dezinfectarea. în comună s-au stabilit încăperile disponibile pentru depozitarea cerealelor, dar aceste încăperi (este vorba de cea de vizavi de sediul gospodăriei colective și de cea de la punctul I.C.I.L.) nu au fost reparate şi văruite, puse la punct aşa cum se cere Aceeaşi situaţie se găseşte şi la bazele de recepţie din Şeica Mare şi Mediaş, unde de asemeni s-a făcut puţin pentru văruirea şi dezinfectarea magaziilor. La această situaţie nesatisfăcătoare a contribuit şi C.R.R., care nu a trimis la timp bazelor de recepţie Materialele necesare pentru văruire şi dezinfectare. Asigurarea spaţiilor necesare şi pregătirea lor pentru depozitarea cerealelor trebuie să constituie o preocupare şi pentru conducerile gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor, luînd măsuri pentru amenajarea lor. Un exemplu negativ în această privinţă ni-l oferă gospodăria colectivă din Valea Lungă (preşedinte tov. Vasile Ferenţ) unde in încăperile destinate depozitării cerealelor se cresc pui. DRUM NOU ARĂTURILOR DE VARĂ - IMPORTANŢA CUVENITĂ Arătura de vară este o lucrare recomandată de agrotehnica modernă, ca un mijloc de sporire a producţiei pe unitatea de suprafaţă. Acestei lucrări trebuie deci acordată importanţa cuvenită. Analizând ritmul executării arăturilor de vară în raionul Mediaş, se constată - faţă de posibilităţi - o insuficientă preocupare, atît din partea SM.T. cit şi din partea G.A.S. şi G.A.C. Acest lucru este demonstrat de faptul că deşi pină la data de 20 iulie ax. s-a secerat orzul de pe o suprafaţă de 126 hectare, nu s-au făcut arături decit pe 18 hectare. In gospodăriile agricole de stat, unde în majoritatea cazurilor s-a recoltat cu combine, prevăzute cu dispozitive speciale şi unde a existat posibilitate de strîngere rapidă a paielor, nu s-au executat arături decit pe 58 hectare, o suprafaţă foarte mică, dacă ţinem cont de posibilităţile şi înzestrarea tehnică a acestor gospodării. Suprafeţe mici - nimai 80 hectare - au fost arate şi în gospodăriile colective, ceea ce denotă dezinteres atît dir partea consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective, cit şi din partea S.M-T. Cu toate că din tractoarele S.M..T.urilor 13 au fost pregătite pentru a lucra şi în schimbul II, s-au efectuat puţine arături, dovedind că muncă nu a fost bine organizată, astfel ca pe aceste tractoare ziua să se lucreze la seceriş şi treieriş, iar noaptea la arături. Preşedintele Sfatului popular al comunei Blăjel, Vándor Teodor, în loc să se ocupe în primul rînd de organizarea ariei comunale, se ocupă cu recoltarea orzului din lotul său. DUPĂ CUM VEDEȚI PROBLEMA ARIE! E ÎNAINTEA ORZULUI MEU. Desen : C. CAZACU HĂRNICIE Urmărind activitatea din acest an a colectiviştilor din Proştea Mare, pe bună dreptate se poate afirma despre ei, că sînt gospodari harnici, care au ştiut să folosească cu pricepere zilele bune de lucru, maşinile agricole şi atelajele, atît primăvara la însămînţări, cit şi acum la întreţinerea culturilor, recoltarea Urnirilor şi Din frumoasa livadă de pomi fructiferi a G.A.S. Bazna, raionul Mediaş, zilnic iau drumul centrelor muncitoreşti importante cantităţi de fructe. Acum s-au copt şipiersicile care au multă căutare atît în oraşul Mediaş cît şi în staţiunea din Bazna. IN CLIŞEU : membrele brigăzii pomicole Kati Hermann, Ana Leonardt şi Kali Hinder la culesul piersicilor cerealelorPentru a demonstra hărnicia lor, cîteva cifre sînt grăitoare. Orzul de toamnă, însămînţat pe 38 hectare, a fost recoltat la timp şi in bună parte mecanic, cu seceratoarea legătoare, la care a muncit cu multă conştiinciozitate tractoristul Augustin Mészáros, ajutat de elevul în practică Gheorghe Filipaş de la S.M.T. O atenţie deosebită au acordat colectiviştii şi asigurării unor furaje cit mai consistente şi abunderbce pentru animalele gospodăriei. Astfel ei au recoltat trifoiul de pe 50 ha., ierburile naturale de pe 40 ha., însilozind pînă în prezent 12 vagoane de trifoi în amestec cu borceag şi alte ierburi. Tot pentru hrana animalelor au însămînţat porumb furajer în mirişte după ce au recoltat secara de pe 3 ha. şi borceagul de pe 6 ha. Concomitent cu aceste lucrări ei au treierat şi recolta de chimion realizată de pe 2 ha, obţinînd cite 400 kg. chimion la hectar. Felul cum sunt întreţinute şi celelalte culturi, de asemenea confirmă hărnicia colectiviştilor din Proştea Măre. Astfel, sfecla de Zahăr a fost prăşită de trei ori, cartofii de două ori manual şi de două ori mecanic, porumbul boabe şi pentru siloz de două ori manual şi de trei ori mecanic. Colectiviştii din Proştea Mare, dintre care se evidenţiază Kati Auner, şefa echipei a II-a din brigada a II-a, Chiriac Elena, Velţan Aurelia, Iohanna Müller şi mulţi alţii, sub conducerea organizaţiei de bază muncesc cu multă însufleţire la recoltatul griului, hotărîţi să nu piardă nici un bob din noua recoltă şi să facă din gospodăria lor o unitate tot mai înfloritoare. Măsură ce nu trebuie să întârzie oamenii muncii de pe ogoarele raionului Mediaş, sub îndrumarea organelor de partid şi de stat, au dat dovadă de spirit gospodăresc şi de iniţiativă în ceea ce priveşte seceratul orzului, lucru care a făcut ca raionul să se situeze printre cele fruntaşe din acest punct de vedere. Avîntul cu care s-a pornit la strîngerea recoltei, folosirea din plin a timpului prielnic, a maşinilor şi atelajelor trebuie însă continuată şi la celelalte munci — tot atît de importante — la treieri, şi arăturile de vara. In acest sens, sfaturile populare comunale, conducerile G.A.G. şi întovărăşirilor agricole, îndrumate de organizaţiile de bază trebuie să treacă neîntîrziat la amenajarea tuturor ariilor, la intensificarea transportului cerealelor pe arii, asigurînd funcţionarea din plin şi cu întreaga capacitate a batozelor. Avînd în vedere că în raion a început recoltatul griului, orice întîrziere a treierişului provoacă perturbări în desfăşurarea muncilor, prelungind nejustificat perioada de treier şi cauzîrfd pierderi din recoltă. Pe ariile electrificate şi iluminate trebuie organizată munca în aşa fel, încît SA SE TREIERE FARA ÎNTRERUPERE ȘI NOAPTEA. Pentru a putea efectua pe suprafeţe cît mai mari ARATURILE DE VARA, se impune ca terenurile secerate să fie eliberate cît mai urgent de paie şi să se folosească din plin atelajele şi tractoarele, acordînd atenţie deosebită organizării muncii în schimbul II. La bazele de recepţie trebuie luate toate măsurile pentru E VARUIREA ŞI DEZINFECTAREA SPAŢIILOR ÎN CARE SE VOR DEPOZITA CEREALELE şi organizarea muncii în aşa fel, Incit preluarea cerealelor să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. Organizaţiile de bază din G.A.S., G.A.C. şi întovărăşiri trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică pentru mobilizarea tuturor forţelor, iar COMUNIŞTII SA FIE IN FRUNTEA ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSE PENTRU STRÎNGEREA ŞI DEPOZITAREA PARA PIERDERI A NOII RECOLTE. Î11 raionul Mediaş există forţe suficiente, capabile să execute muncile agricole din această perioadă la tilup şi în cele mai bune condiţiuni. Se cere doar o bună organizare a acestor forţe, atît a braţelor de muncă cît şi a maşinilor şi atelajelor, organizate care va asigura lichidarea decalajului dintre seceriş şi treieriş, a rămîneri în urmă cu arăturile de vară şi depozitarea cerealelor în hambare. RADU GLIED Nr. 4843 In primele rînduri pentru realizarea sarcinilor Organizaţia de bază P.M.R. din G.A.S. Criţ, raionul Rupea, are în centrul preocupărilor sale problema ridicării nivelului de cunoştinţe politice şi economice a membrilor şi candidaţilor de partid, a celor din activul fără de partid. Prin grija biroului organizaţiei de bază, se ţine lunar conferinţe şi expuneri privind problemele actuale ale situaţiei internaţionale. Pentru ridicarea nivelului de cunoştinţe economice al comuniştilor şi celor din activul fără de partid, un rol de seamă l-a avut dezbaterea pe larg a documentelor celui de al IlI-lea Congres al P.M.R. Însufleţiţi de sarcinile izvorîte din aceste documente, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din gospodăria agricolă de stat din comuna Criţ, îndrumaţi în permanenţă de organizaţia de bază, luptă pentru ca la sfîrşitul acestui an să poată da statului cît mai frumoase beneficii. Lucrînd în sectorul zootehnic, candidatul de partid Zaharia Achim are în primire un lot de 13 vaci. El reuşeşte să obţină in medie de la acestea o producţie zilnică de 12,2 litri lapte pe cap de vacă furajată. Experienţa lui privind îngrijirea şî hrănirea animalelor o împărtăşeşte şi celorlalţi mulgători. Comunistul Gh. Herman, fiind un muncitor harnic şi priceput, a fost promovat în funcţia de brigadier de cîmp. Pentru meritele sale în obţinerea de producţii sporite la hectar a fost decorat Cu ,,Medalia Muncii“. Dînd atenţia cuvenită ridicării calificării muncitorilor din gospodărie, candidaţii de partid Ioan Knael şi Wilhelm Hain, care înainte lucrau la cultura mare, astăzi muncesc ca tractorişti fruntaşi avînd rezultate bune la recoltatul mecanizat al cerealelor. Dovedind multă pricepere de organizatori ai producţiei, comuniştii din G.A.S. Criţ, sînt mereu în primele rînduri în lupta pentru realizarea sarcinilor din planul de producţie. TEOFIL TIRNĂVOI, organizator de partid la G.A.S. Criţ Cineva cîştigă întrecerea La cuptorul electric al turnătoriei de fontă de la Uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, se întrec pentru titlul de cea mai bună echipă de turnători-topitori, trei echipe. Despre avîntul cu care s-au antrenat în întrecere turnătorii, întrebaţi-i pe conducătorii echipelor, prin topitorii Mitrulescu Mircea, Marghiuc Vasile şi Poe Ludovic. Aceştia cu siguranţă vor spune: Băieţii se întrec cu însufleţire. Care sunt rezultatele? Productivitatea cuptoarelor creşte, preţul de cost se reduce. Cele trei săgeţi roşii de pe grafic sunt în continuă ascendenţă. Dar cifrele indicate aici sunt foarte apropiate, astfel că deocamdată cîştigătorii nu sunt cunoscuţi. Intrînd în schimb, o echipă depăşeşte de cele mai multe ori realizările echipei care lucrase înainte. In asemenea situaţii în frunte este adesea echipa care abia a ieşit din schimb. Topitorii din fiecare echipă caută cu toată rîvna să ajungă şi să întreacă pe cei care au lucrat la cuptor înainte cu un schimb. Şi în acest avint general al întrecerii zilnic cuptorul o ia înaintea planului cu 17-18 tone. In dimineaţa zilei de 16 iulie, de pildă, muncea fără sa piardă un minut comunistul Mitrulescu şi ceilalţi doi din echipa sa, utemiştii Petre Voineag şi Vasile Patrichi. Graficul întrecerii consemna însă că rezultatul echipei lor faţă de cele obţinute anterior deşi e superior este foarte apropiat. Răspunsul la întrebarea pe care o punea lozinca afişată în sector: „Ce-aţi făcut pentru obţinerea titlului de cea mai bună echipă de topitorii" era dat prim fapte. Aceştia lucrau cu hărnăcie şi cu elan de-a dreptul impresionant. Din această întrecere intre echipe cîştigă după cum se vede producţia. Nu numai producţia - nua explică Aurel Moldovan, şeful atelierului de elaborare , ci şi cuptorul. Un important obiectiv în întrecere este buna întreţinere a utilajului. Aceasta nu înseamnă doar producţie în plus, ci şi reducerea preţului de cost al reparaţiilor, prin mărirea duratei de funcţionare a cuptorului. Intrecîndu-se pentru a da viaţă acestui obiectiv, cele trei echipe au reuşit să-i prelungească durata de funcţionare între două reparaţii de la 3 la 4 luni. Au făcut acest lucru din dorinţa de a înscrie la capitolul economii cil Mai Mari realizării. Şeful atelierului de elaborare a început să se gîndească deodată foarte concentrat la ult lucru. Să divulge „secretul"? Pînă la urmă şi-a luat inima-n dinţi. La 12 iulie s-au împlinit 4 luni de cînd cuptorul funcţioneazâ fără reparaţii. Topitorii s-au consfătuit şi au ajuns la concluzia că datorită reparaţiilor de calitate efectuate ultima dată, funcţionarea lui poate fi prelungită şi mai mult. Au de gînd „să ducă cuptorul" pînă la 23 August.Asta înseamnă să înlăturăm o reparaţie costisitoare şi să eliminăm cu această ocazie două zile de întrerupere a lui. Dar în întrecerea avîntată a turnătorilor mai există uni cîştigător: calitatea. Se lucrează cu un rebut de 0,04 faţă de 2,7 admis. Echipele de topitorii sput un cuvint greu in îndeplinirea planului, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al produselor uzinei. Deşi încă nici o echipă n-a fost declarată cîştigătoare, victoriile înscrise Î11 această avîntată întrecere sunt mari. Sînt ale tuturor. N. PROSAN, economist Roşii cu preţuri pipărate O roşie o poţi minca acasă cumpărată de la Aprozar sau dacă vrei la grădina-restaurant adusă de ospătar odată cu o porţie de friptură udată cu o sticlă de bere la gheaţă, in primul caz plăteşti un kg. de roşii cu 4,50 lei, iar in al doilea ţi se socoteşte un kg. cu 18,50 lei!!!. Nu vă vine a crede ? Vă poate confirma aceasta notele de plată din ziua de 16 iulie a.c. de la grădinarestaurant „Poiana ce aparţine trustului de alimentaţie „Carpaţi", ospătarii, dar mai ales consumatorii. Ca el, consumatorul ştie cel mai bine căci lui i se ia un preţ de atîtea ori mai mare, am putea spune fără ruşine. Dar de ce mă rog se întîmplă aşa ? întreabă consumatorul că induse amarnic că i-a venit ideea să ceară roşii. Nimeni nu-i poate explica. De altfel, o explicaţie logică nu există. Sînt doar justificări fără temei cum că, chipurile, roşiile ar fi din seră (nu uitaţi că suntem la sfirşitul lui iulie) că preţurile se schimbă din 10 în 10 zile şi cîte alte asemenea naivităţi. Aşa fiind lucrurile ar fi de întrebat . Inspecţia comercială de stat din regiunea Stalin ştie de asemenea situaţii, care atentează la buzunarul omului muncitor ? Şi dacă da, cum poate admite ? Şi încă ceva. Tovarăşului Darnoczi Alexandru, şeful serviciului comercial al Trustului nu-i roşesc obrajii de ruşine ştiind că roşiile se oferă consumatorilor ioi unităţile Trustului cu preţuri atît da pipărate. C. I. Constatări neplăcute la ştrand După multe zile mohorite şi ploioase, soarele şi-a arătat din nou obrazul său lucitor, împărţind cu dărnicie peste întreaga suflare, fierbinţeala sa. In asemenea zile de mare caniculă, oamenii caută locurile umbroase şi apa răcoroasă a ştrandurilor ca să-şi astîmpere zăpuşeala mistuitoare. In asemenea zile călduroase, cînd mercurul aburcă şi pînă la 30 de grade, „Ştrandul Tineretului" din Oraşul Stalin, ar putea fi un loc minunat de refugiu. Spunem „ar putea", deoarece mulţi dintre acei care poposesc aci după o zi fructuoasă de muncă, au prilejul de a face o sumedenie de constatări ce impresionează in chip cu totul neplăcut. Iată, bunăoară, cabinele vestiarului simt intr-o stare nemulţumitoare deoarece ele ei au fost reparate din timp, adică înainte de începerea sezonului; multe din ele au scindurile rupte şi uşile stricate. Aceasta este prima constatare. Urmează apoi a doua cînd, înfierbinat, intenţionezi să intri în bazinul mare dar observi că nu acesta e tot apa murdară de acum două săptămîni. Renunţi fără regreţi la o asemenea baie şi le îndrepţi spre unul din duşuri, cugetăm că prezenţa Sanepidului ar fi uneori aci foarte oportună. Ai ajuns în sfîrşit sub duş şi te bucuri că nu di pe nimeni în faţă. Întingi şi apuci minerul acestuia, smuceşti şi aştepţi stropii reci şi binefăcători. Dar, în zadar, Duşul este defect. Bineînţeles la cel învecinat e O coadă kilometrică, ceea ce te determină să n-aştepţi pînă ce ţi-ar pliî rîndul, ci să intri in bazinul celor mici, în care, prin nu ştim ce minune apa este curată. Tu bălăceşti pe burtă, alături de cei mai tinără generaţie şi savurezi împreună cu ei valurile mărunte. Pe tabloul, constatărilor neplăcute am putea consemna şi faptul că bufetul de la „Ştrandul Tineretului", e departe de a corespunde scopului. (Aci, ne permitem si facem o aluzie directă la I.A.P.L. Oraşul Stalin). La „bufet" se găsesc bomboane şi alte dulciuri, dar nu se aduc sendviciuri sau alte de ale gurii. Bufetul ar trebui aprovizionat corespunzător. Credem că, conducerea ştrandului, respectiv conducerea colectivului sportiv „Olimpia din Oraşul Stalin, care patronează această bază sportivă, va lua la cunoştinţă aceste constatări neplăcute făcute de foarte mulţi cetăţeni şi vor găsi în cel mai scurt timp mijloace pentru a înlătura lipsurile semnalate. în încheiere, două sugestii: n-ar fi rău ca ştrandul să fie înzestrat cu o masă sau două de ping-pong; se simte de asemenea nevoia unui teren de volei pentru iubitorii acestui sport. 1. G.