Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)

1960-07-22 / nr. 4843

Pag. 1. Rezultate bune la secerat... Recoltatul păioaselor în timpul op­tim, adică atunci cînd ele au dat în pîrgă, este o condiţie care asigu­ră strîngerea recoltei fără pierderi. Orice indiziere provoacă scuturarea boabelor şi ca atare diminuează pro­ducţiile ce se obţin la unitatea de suprafaţă, însufleţiţi de sarcinile trasate de cel de-al IlI-lea Congres al P.M.R­ şi dornici să obţină producţii spori­te, lucrătorii din G.A.S., mecaniza­torii din S.M.T., colectiviştii şi înto­­vărăşiţii din raion s-au pregătit din timp pentru începerea lucrărilor ele recoltare. Maşinile agricole şi atela­jele au fost reparate şi puse în per­fectă stare de funcţionare, braţele de muncă repartizate în aşa fel, încît la momentul optim secerişul să se des­făşoare din plin şi intr-un timp cit mai scurt. Cînd s-a constatat că orzul a dat în pîrgă, combinele gospodă­riilor de stat şi ale S­M.T., seceră­torile-legători şi echipele de seceră­­tori au intrat în lanuri. Folosind din plin timpul prielnic şi capacitatea maşinilor, pînă la data de 20 iulie s-a recoltat pe raion orzul de pe o su­prafaţă de 1236 hectare. Fină la aceas­tă dată, organizînd bine munca, gos­podăriile agricole colective au recoltat din cele 487 hectare însămânţate cu ore 467 ha., adică peste 95 la sută din întreaga suprafaţă. Gospodăriile agricole de stat din Richiş, Axente Sever, Vorumloc, gospodăriile agri­cole colective din Bratei, Ighişul Nou, Dupuş, Moşna, Nemşa, Şoală, Proştea Mare şi altele, au fost prin­tre primele care au terminat în între­gime şi în scurt timp recoltatul or­zului. Datorită timpului favorabil, cu a­­jutorul maşinilor şi Utilajului agricol existent in raion, în cîteva zile se termină seceratul orzului și începe din plin recoltatul griului din care pînă în prezent s-au secerat 1758 ha. Recoltatul la timp şi târit pierderi — sarcină de mare răspundere­­ ÎN RAIONUL MEDIAŞ:­­ Învăţînd din experienţa anilor trecuţi şi îndrumaţi îndeaproape de organele de partid şi de stat, muncitorii din G.A.S., colectiviştii şi înto­­vărăşiţii din raionul Mediaş, au acordat în acest an atenţie deosebită executării lucrărilor de însămînţări şi de întreţinere a culturilor, con­form prevederilor agrotehnicii moderne. Datorită muncii lor sîrguincioase, culturile de păioase au crescut şi s-au dezvoltat viguros, asigurînd o recoltă sporită. Acum, cînd a sosit timpul recoltărilor, cînd munca en­tuziastă se concretizează în miile de tone de cereale, lucrările de seceriş şi treieriş trebuie în aşa fel organizate, încît noua recoltă să fie strînsă la timp şi depozitată fără să se piardă nici un bob. La G.A.S. Axente-Sever, printr-o bună organizare a muncii şi folosire deplină a capacităţii combinelor a fost recoltat în timp scurt şi în bune condiţiuni orzul de pe 10O ha. IN CLIŞEU: Tractoristul Gheorghe Marin împreună cu echipa care de­serveşte combina, recoltînd ultimul lan de orz. ..dar râmnieri ar urmă la treieri. Dacă în ceea ce priveşte secera­tul orzului în raionul Mediaş s-au obţinut rezultate bune, nu acelaşi lucru se poate afirma despre des­făşurarea lucrărilor de treieriş, exis­­tînd un decalaj mare între suprafeţe­le recoltate şi cantităţile treierate. Deşi seceratul orzului este pe termi­nale, pe raion nu s-a treierat decit foarte puţin. Bunăoară, pînă la data de 20 iulie, din cele 17­6 hectare re­coltate nu s-a treierat orzul decit de pe o suprafaţă de 468 hectare, din care 246 hectare în G.A.S. şi 186 hec­tare în G.A.C., dar şi acestea in ma­joritatea caturilor au fost realizate in urma recoltărilor cu combina. Această rămînere in urmă cu tre­­ierişul se datoreşte faptului că sfa­turile populare com­unate, conduce­rile gospodăriilor agricole Colecţiile, nu s-au preocupat cu tot simţul răs­punderii de amenajarea şi punerea în funcţie a ariilor, tin au organizat transportul snopilor pe arii şi clădi- r­ea stogurilor pentru a putea începe din plu­i treieratul. Conform planificării, în acest an vor funcţiona în raion 156 arii. Dar pînă la data de 20 iulie in raion nu funcţionau decit ig­natoze, cu toate că în majoritatea comunelor, av­ind în vedere că orzul se recoltase de 4-5 zile, existau toate posibilităţile şi era necesar să se înceapă din plin treieratul. In comuna Blăjel, de exemplu, crt tocite că orzul a fost secerat de pe 23 hectare şi era bun de treierat, ba­toza era transportată la faţa locu­lui şi tractoarele pregătite, tov. Teo­dor Vandor, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal şi tov. Gheorghe Roman, preşedinte­le întovărăşirii, pînă la data de 16 iulie nu au luat nici o măsură pentru pregătirea ariei şi începerea treieri­­şului. Tov. T. Vándor a găsit de cuviinţă să se ocupe mai degrabă de treburile lui personale, în loc să or­ganizeze fără întirziere aria de tre­ier. In această direcţie o vină o poar­tă şi organele agricole ale Sfatului popular raional (şeful secţiei agri­cole tov. E. Crişan) şi conducerea S.M.T. Proştea Mare (director tov. D- Fül­öp) care nu au îndrumat în suficientă măsură sfaturile populare comunale, conducerile gospodăriilor agricole colective şi ale întovărăşi­­rilor, pentru amenajarea neîntrrgiată a ariilor şi punerea în funcţiune a batozelor, din care cauză s-au pier­dut zile valoroase, în care se puteau treiera însemnate cantităţi de orz şi folosi din plin capacitatea agrega­telor de treier. Bazele de recepţie să fie temeinic pregătite în acest an, datorită recoltelor bogate (pînă în prezent pe raion pro­ducţia medie de orz este de peste 2000 kg. la hectar) bazele de recep­ţie vor primi mări Cantităţi de cerea­le, atît din producţia G­A.S. cit şi pe baza contractelor încheiate cu statul de gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Pentru a pu­­­tea primi, depozita şi păstra în cere mai bi­ne condiţiuni aceste cantităţi sporite de cereale, bazele de recep­ţie trebuie pregătite temeinic, maga­ziile dezinfectate, văruite. Constituie un lucru pozitiv in­ ra­ionul Mediaş faptul că s-au identifi­cat spaţiile şi încăperile necesare de­pozitării recoltei, însă numai cu id­en­­tificarea acestora nu­ se poate consi­dera acţiunea terminată, ci trebuie lu­ate măsuri pentru descongestiona­rea acestor încăperi, repararea, va­­ruirea şi dezinfectarea lor. Or, in această privinţă la bazele de recep­ţie din raion prea puţin s-a făcut. La baza de recepţie din Valea Lun­gă. Spre exemplu, cu toate că se aş­teaptă sosirea primelor cantităţi de cereale din noua recoltă, pînă la da­tă de 16 iulie nu s-a făcut concen­trarea cerealelor existente la bază într-o singură magazie și nu s-a fă­cut nici dezinfectarea. în comună s-au stabilit încăperile disponibile pentru depozitarea cerealelor, dar aceste încăperi (este vorba de cea de vizavi de sediul gospodăriei co­lective și de cea de la punctul I.C.I.L.) nu au fost reparate şi vă­ruite, puse la punct aşa cum se cere­ Aceeaşi situaţie se găseşte şi la ba­zele de recepţie din Şeica Mare şi Mediaş, unde de asemeni s-a făcut puţin pentru văruirea şi dezinfecta­rea magaziilor. La această situaţie nesatisfăcătoare a contribuit şi C.R.R., care nu a trimis la timp ba­zelor de recepţie Materialele necesa­re pentru văruire şi dezinfectare. Asigurarea spaţiilor necesare şi pregătirea lor pentru depozitarea ce­realelor trebuie să constituie o preo­cupare şi pentru conducerile gospo­dăriilor agricole colective şi întovă­răşirilor, luînd măsuri pentru ame­najarea lor. Un exemplu negativ în această privinţă ni-l oferă gospodă­ria colectivă din Valea Lungă (pre­şedinte tov. Vasile Ferenţ) unde in încăperile destinate depozitării ce­realelor se cresc pui. DRUM NOU ARĂTURILOR DE VARĂ - IMPORTANŢA CUVENITĂ Arătura de vară este o lucrare recomandată de agrotehnica m­oder­­nă, ca un mijloc de sporire a pro­ducţiei pe unitatea de suprafaţă. A­­cestei lucrări trebuie deci acordată importanţa cuvenită. Analizând ritmul executării arătu­rilor de vară în raionul Mediaş, se constată - faţă de posibilităţi - o insuficientă preocupare, atît din par­tea S­M.T. cit şi din partea G.A.S. şi G.A.C. Acest lucru este demon­strat de faptul că deşi pină la data de 20 iulie ax. s-a secerat orzul de pe o suprafaţă de 12­6 hectare, nu s-au făcut arături decit pe 1­8 hec­tare. In gospodăriile agricole de stat, unde în majoritatea cazurilor s-a recoltat cu combine, prevăzute cu dispozitive speciale şi unde a exis­tat posibilitate de strîngere rapidă a paielor, nu s-au executat arături decit pe 58 hectare, o suprafaţă foar­te mică, dacă ţinem cont de posibili­tăţile şi înzestrarea tehnică a acestor gospodării. Suprafeţe m­ici - nimai 80 hectare - au fost arate şi în gos­podăriile colective, ceea ce denotă dezinteres atît dir­ partea consiliilor de conducere ale gospodăriilor co­lective, cit şi din partea S.M-T. Cu toate că din tractoarele S.M..T.­­urilor 13 au fost pregătite pentru a lucra şi în schim­bul II, s-au efectuat puţine arături, dovedind că muncă nu a fost bine organizată, astfel ca pe aceste tractoare ziua să se lucre­ze la seceriş şi treieriş, iar noaptea la arături. Preşedintele Sfatului popular al comunei Blăjel, Vándor Teodor, în loc să se ocupe în primul rînd de organizarea ariei co­munale, se ocupă cu re­coltarea orzului din lotul său.­­ DUPĂ CUM VE­DEȚI PROBLEMA ARIE! E ÎNAINTEA ORZULUI MEU. Desen : C. CAZACU H­ĂRNICIE Urmărind activitatea din acest an a colectiviştilor din Proştea Mare, pe bună dreptate se poate afirma des­pre ei, că sînt gospodari harnici, care au ştiut să folosească cu pricepere zilele bune de lucru, maşinile agri­cole şi atelajele, atît primăvara la însămînţări, cit şi acum la întreţine­rea culturilor, recoltarea Urnirilor şi Din frumoasa livadă de pomi fructi­feri a G.A.S. Bazna, raionul Mediaş, zilnic iau drumul centrelor muncito­reşti importante cantităţi de fructe. Acum s-au copt şi­­piersicile care au multă căutare atît în oraşul Mediaş cît şi în staţiunea din Bazna. IN CLIŞEU : membrele brigăzii po­micole Kati Hermann, Ana Leonardt şi Kali Hinder la culesul piersicilor­ cerealelor­­Pentru a demonstra hăr­nicia lor, cîteva cifre sînt grăitoare. Orzul de toamnă, însămînţat pe 38 hectare, a fost recoltat la timp şi in bună parte mecanic, cu secera­­toarea­ legătoare, la care a muncit cu multă conştiinciozitate tractoristul Augustin Mészáros, ajutat de elevul în practică Gheorghe Filipaş de la S.M.T. O atenţie deosebită au acordat co­lectiviştii şi asigurării unor furaje cit mai consistente şi abunderbce pentru animalele gospodăriei. Astfel ei au recoltat trifoiul de pe 50 ha., ierbu­rile naturale de pe 40 ha., însilozind pînă în prezent 12 vagoane de trifoi în amestec cu borceag şi alte ierburi. Tot pentru hrana animalelor au în­sămînţat porumb furajer în mirişte după ce au recoltat secara de pe 3 ha. şi borceagul de pe 6 ha. Conco­mitent cu aceste lucrări ei au treierat şi recolta de chimion realizată de pe 2 ha­, obţinînd cite 400 kg. chimion la hectar. Felul cum sunt întreţinute şi cele­lalte culturi, de asemenea confirmă hărnicia colectiviştilor din Proştea Măre. Astfel, sfecla de Zahăr a fost prăşită de­ trei ori, cartofii de două ori manual şi de două ori mecanic, porumbul boabe şi pentru siloz de două ori manual şi de trei ori me­canic. Colectiviştii din Proştea Mare, din­tre care se evidenţiază Kati Auner, şefa echipei a II-a din brigada a II-a, Chiriac Elena, Velţan Aurelia, Iohanna Müller şi mulţi alţii, sub conducerea organizaţiei de bază muncesc cu multă însufleţire la re­coltatul griului, hotărîţi să nu piardă nici un bob din noua recoltă şi să facă din gospodăria lor o unitate tot mai înfloritoare. Măsură ce nu trebuie să întârzie oamenii muncii de pe ogoarele ra­ionului Mediaş, sub îndrumarea orga­nelor de partid şi de stat, au dat do­vadă de spirit gospodăresc şi de ini­ţiativă în ceea ce priveşte seceratul orzului, lucru care a făcut ca raionul să se situeze printre cele fruntaşe din acest punct de vedere. Avîntul cu care s-a pornit la strîngerea recoltei, folo­sirea din plin a timpului prielnic, a maşinilor şi atelajelor trebuie însă con­tinuată şi la celelalte munci — tot atît de importante — la treieri, şi arăturile de vara. In acest sens, sfaturile populare co­munale, conducerile G.A.G. şi întovă­răşirilor agricole, îndrumate de orga­nizaţiile de bază trebuie să treacă neîn­­tîrziat la amenajarea tuturor ariilor, la intensificarea transportului cerealelor pe arii, asigurînd funcţionarea din plin şi cu întreaga capacitate a ba­tozelor. Avînd în vedere că în raion a început recoltatul griului, orice întîr­­ziere a treierişului provoacă perturbări în desfăşurarea muncilor, prelungind nejustificat perioada de treier şi cau­­zîrfd pierderi din recoltă. Pe ariile electrificate şi iluminate trebuie orga­nizată munca în aşa fel, încît SA SE TREIERE FARA ÎNTRERUPERE ȘI NOAPTEA. Pentru a putea efectua pe suprafeţe cît mai mari ARATURILE DE VARA, se impune ca terenurile secerate să fie eliberate cît mai urgent de paie şi să se folosească din plin atelajele şi trac­toarele, acordînd atenţie deosebită or­ganizării muncii în schimbul II. La bazele de recepţie trebuie luate toate măsurile pentru E VARUIREA ŞI DEZINFECTAREA SPAŢIILOR ÎN CARE SE VOR DEPOZITA CEREA­LELE şi organizarea muncii în aşa fel, Incit preluarea cerealelor să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. Organizaţiile de bază din G.A.S., G.A.C. şi întovărăşiri trebuie să desfă­şoare o susţinută muncă politică pen­tru mobilizarea tuturor forţelor, iar COMUNIŞTII SA FIE IN FRUNTEA ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSE PEN­TRU STRÎNGEREA ŞI DEPOZITAREA PARA PIERDERI A NOII RECOLTE. Î11 raionul Mediaş există forţe sufi­ciente, capabile să execute muncile agricole din această perioadă la tilu­p şi în cele mai bune condiţiuni. Se cere doar o bună organizare a acestor for­ţe, atît a braţelor de muncă cît şi a maşinilor şi atelajelor, organizate ca­re va asigura lichidarea decalajului dintre seceriş şi treieriş, a rămîneri în urmă cu arăturile de vară şi depozi­tarea cerealelor în hambare. RADU GLIED Nr. 4843 In primele rînduri pentru realizarea sarcinilor Organizaţia de bază P.M.R. din G.A.S. Criţ, raionul Rupea, are în centrul preocupărilor sale problema ridicării nivelului de cunoştinţe po­litice şi economice a membrilor şi candidaţilor de partid, a celor din activul fără de partid. Prin grija bi­roului organizaţiei de bază, se ţine lunar conferinţe şi expuneri privind problemele actu­ale ale situaţiei in­ternaţionale. Pentru ridicarea nivelului de cu­noştinţe economice al comuniştilor şi celor din activul fără de partid, un rol de seamă l-a avut dezbaterea pe larg a documentelor celui de al IlI-lea Congres al P.M.R. Însufleţiţi de sarcinile izvorîte din aceste documente, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din gospodăria a­­gricolă de stat din comuna Criţ, în­drumaţi în permanenţă de organiza­ţia de bază, luptă pentru ca la sfîr­­şitul acestui an să poată da statului cît mai frumoase beneficii. Lucrînd în sectorul zootehnic, can­didatul de partid Zaharia Achim are în primire un lot de 13 vaci. El reu­şeşte să obţină in medie de la a­cestea o producţie zilnică de 12,2 li­tri lapte pe cap de vacă furajată. Experienţa lui privind îngrijirea şî hrănirea animalelor o împărtăşeşte şi celorlalţi mulgători. Comunistul Gh. Herman, fiind un muncitor harnic şi priceput, a fost promovat în funcţia de brigadier de cîmp. Pentru meri­tele sale în obţinerea de producţii sporite la hectar a fost decorat Cu ,,Medalia Muncii“. Dînd atenţia cuvenită ridicării ca­lificării muncitorilor din gospodărie, candidaţii de partid Ioan Knael şi Wilhelm Hain,­ care înainte lucrau la cultura mare, astăzi muncesc ca tractorişti fruntaşi avînd rezultate bune la recoltatul mecanizat al ce­realelor. Dovedind multă pricepere de or­ganizatori ai producţiei, comuniştii din G.A.S. Criţ, sînt mereu în pri­mele rînduri în lupta pentru reali­zarea sarcinilor din planul de pro­ducţie. TEOFIL TIRNĂVOI, organizator de partid la G.A.S. Criţ Cine­va cîştigă întrecerea La cuptorul electric al turnătoriei de fontă de la Uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Sta­lin, se întrec pentru tit­lul de cea mai bună e­­chipă de turnători-topi­­tori, trei echipe. Despre avîntul cu care s-au an­trenat în întrecere tur­nătorii, întrebaţi-i pe conducătorii echipelor, prin­ topitorii Mitrules­­cu­ Mircea, Marghiuc Vasile şi Poe Ludovic. Aceştia cu siguranţă vor spune: Băieţii se întrec cu însufleţire. Care sunt rezultatele? Productivitatea cuptoa­relor creşte, preţul de cost se reduce. Cele trei săgeţi roşii de pe grafic sunt în continuă ascendenţă. Dar cifrele indicate aici sunt foar­te apropiate, astfel că deocamdată cîştigătorii nu sunt cunoscuţi. In­­trînd în schimb, o e­­chipă depăşeşte de cele mai multe ori realizări­le echipei care lucrase înainte. In asemenea situaţii în frunte este adesea echipa care abia a ieşit din schimb. Topitorii din fiecare echipă caută cu toată rîvna să ajungă şi să întreacă pe cei care au lucrat la cuptor înainte cu un schimb. Şi în a­­cest avint general al întrecerii zilnic cupto­rul o ia înaintea planu­lui cu 17-18 tone. In dimineaţa zilei de 16 iulie, de pildă, mun­cea fără sa piardă un minut comunistul Mi­­trulescu şi ceilalţi doi din echipa sa, utemiş­­tii Petre Voineag şi Vasile Patrichi. Grafi­cul întrecerii consemna însă că rezultatul e­­chipei lor faţă de cele obţinute an­terior deşi e superior este foarte a­­propiat. Răspunsul la întrebarea pe care o pu­nea lozinca afişată în sector: „Ce-aţi făcut pentru obţinerea titlu­lui de cea mai bună e­­chipă de topitorii" era dat prim fapte. Aceştia lucrau cu hărnăcie şi cu elan de-a dreptul impresionant. Din această întrecere intre echipe cîştigă du­pă cum se vede pro­ducţia.­­ Nu numai produc­ţia - nua explică Aurel Moldovan, şeful ate­lierului de elaborare , ci şi cuptorul. Un im­portant obiectiv în în­trecere este buna între­ţinere a utilajului. A­­ceasta nu înseamnă doar producţie în plus, ci şi reducerea preţu­lui de cost al repara­ţiilor, prin mărirea du­ratei de funcţionare a cuptorului. Intrecîndu­-se pentru a da viaţă aces­tui obiectiv, cele trei e­­chipe au reuşit să-i pre­lungească durata de funcţionare între două reparaţii de la 3 la 4 luni. Au făcut acest lucru din dorinţa de a înscrie la capitolul eco­nom­ii cil Mai Mari rea­lizării. Şeful atelierului de e­­laborare a început să se gîndească deodată foarte concentrat la ult lucru. Să divulge „se­cretul"? Pînă la urm­ă şi-a luat inima-n dinţi.­­ La 12 iulie s-au îm­plinit 4 luni de cînd cuptorul fun­cţioneazâ fără reparaţii. Topito­rii s-au consfătuit şi au ajuns la concluzia că datorită reparaţiilor de calitate efectuate ulti­ma dată, funcţionarea lui poate fi prelungită şi mai mult. Au de­ gînd „să ducă cupto­rul" pînă la 23 August.­­Asta înseamnă să înlă­turăm o reparaţie costi­sitoare şi să eliminăm cu această ocazie două zile de întrerupere a lui. Dar în întrecerea a­­vîntată a turnătorilor mai există uni cîştigă­­tor: calitatea. Se lu­crează cu un rebut de 0,04 faţă de 2,7 admis. Echipele de topitorii spu­­t un cuvint greu in îndeplinirea planului, creşterea productivită­ţii muncii şi reducerea preţului de cost al pro­duselor uzinei. Deşi încă nici o echipă n­-a fost declarată cîştigă­­toare, victoriile înscrise Î11 această avîntată în­trecere sunt mari. Sînt ale tuturor. N. PROSAN, economist Roşii cu preţuri pipărate O roşie o poţi m­inca acasă cumpă­rată de la Aprozar sau dacă vrei la grădina-restaurant adusă de ospătar odată cu o porţie de frip­tură udată cu o sticlă de bere la gheaţă, in primul caz plăteşti un kg. de roşii cu 4,50 lei, iar in al doilea ţi se socoteşte un kg. cu 18,50 lei!!!. Nu vă vine a crede ? Vă poate con­firma aceasta notele de plată din ziua de 16 iulie a.c. de la grădina­­restaurant „Poiana ce aparţine trus­tului de alimentaţie „Carpaţi", ospă­tarii, dar m­ai ales consumatorii. Ca el, consumatorul ştie cel mai bine căci lui i se ia un preţ de atîtea ori mai mare, am putea spune fără ru­şine. Dar de ce mă rog se întîmplă aşa ? întreabă consumatorul că indu­­se amarnic că i-a venit ideea să cea­ră roşii. Nimeni nu-i poate explica. De altfel, o explicaţie logică nu există. Sînt doar justificări fără te­mei cum că, chipurile, roşiile ar fi din seră (nu uitaţi că suntem­ la sfir­­şitul lui iulie) că preţurile se schim­bă din 10 în 10 zile şi cîte alte ase­menea naivităţi. Aşa fiind lucrurile ar fi de între­bat . Inspecţia comercială de stat din regiunea Stalin ştie de asemenea situaţii, care atentează la buzunarul omului muncitor ? Şi dacă da, cum poate admite ? Şi încă ceva. Tova­­răşului Darnoczi Alexandru, şeful serviciului comercial al Trustului nu-i roşesc obrajii de ruşine ştiind că roşiile se oferă consumatorilor ioi unităţile Trustului cu preţuri atît da pipărate. C. I. Constatări neplăcute la ştrand După multe zile mohorite şi ploioase, soarele şi-a arătat din nou obrazul său lucitor, împărţind cu dărnicie peste întreaga suflare, fierbinţeala sa. In asemenea zile de mare caniculă, oamenii caută locurile umbroase şi apa răco­roasă a ştrandurilor ca să-şi as­­tîmpere zăpuşeala mistuitoare. In asemenea zile călduroase, cînd mercurul aburcă şi pînă la 30 de grade, „Ştrandul Tineretului" din Oraşul Stalin, ar putea fi un loc minunat de refugiu. Spunem „ar putea", deoarece mulţi dintre acei care poposesc aci după o zi fruc­tuoasă de muncă, au prilejul de a face o sumedenie de constatări ce impresionează in chip cu totul ne­plăcut. Iată, bunăoară, cabinele vestiarului simt intr-o stare nemul­­ţumitoare deoarece ele ei au fost reparate din timp, adică înainte de începerea sezonului; multe din ele au scindurile rupte şi uşile stricate. Aceasta este prima constatare. Urmează apoi a doua cînd, în­­f­ierbi­nat, intenţionezi să intri în bazinul mare dar observi că nu a­­cesta e tot apa murdară de acum două săptămîni. Renunţi fără re­greţi la o asemenea baie şi le în­drepţi spre unul din duşuri, cuge­tăm că prezenţa Sanepidului ar fi uneori aci foarte oportună. Ai ajuns în sfîrşit sub duş şi te bucuri că nu di pe nimeni în faţă. Întingi şi apuci minerul acestuia, smuceşti şi aştepţi stropii reci şi binefăcători. Dar, în zadar, Duşul este defect. Bineînţeles la cel înve­cinat e O coadă kilometrică, ceea ce te determină să n-aştepţi pînă ce ţi-ar pl­iî rîndul, ci să intri in bazinul celor mici, în care, prin nu ştim ce minune apa este curată. Tu bălăceşti pe burtă, alături de cei mai tinără generaţie şi savurezi împreună cu ei valurile mărunte. Pe tabloul, constatărilor neplă­cute am putea consemna şi faptul că bufetul de la „Ştrandul Tine­retului", e departe de a corespun­de scopului. (Aci, ne permitem si facem o aluzie directă la I.A.P.L. Oraşul Stalin). La „bufet" se gă­sesc bomboane şi alte dulciuri, dar nu se aduc sendviciuri sau alte de ale gurii. Bufetul ar trebui a­­provizionat corespunzător. Credem că, conducerea ştrandu­lui, respectiv conducerea colecti­vului sportiv „Olimpia din Ora­şul Stalin, care patronează această bază sportivă, va lua la cunoştinţă aceste constatări neplăcute făcute de foarte mulţi cetăţeni şi vor găsi în cel mai scurt timp mijloace pen­tru a înlătura lipsurile semnalate. în încheiere, două sugestii: n-ar fi rău ca ştrandul să fie înzestrat cu o masă sau două de ping-pong; se simte de asemenea nevoia unui teren de volei pentru iubitorii a­­cestui sport. 1. G.

Next